1,955 matches
-
a secvenței de-alde, în care prepoziția de (în dublă ipostază, cu grade diferite de sudare) nu mai este percepută ca atare, cu posibilitățile sale combinatorii. Nu foarte frecvent, construcția cu pronume și sens clasificator plural se poate dispensa de prepoziția de: În Moldova este un loc, Soroca-i spune, unde alde tine se strâng la stabor (gandul.info, 26.I.2008). 2.2.3. (De +) alde + pronume demonstrativ (formă de singular sau plural) Folosirea secvențelor (de-)alde ăștia, (de-)alde ăia
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
5.VI.2008); Eram sătulă de toate kissfm-urile și 21-urile și alde alea (forum Radio Guerrilla). Lexicalizarea e dovedită, ca în primele două exemple de mai sus, de faptul că grupul de-alde + N poate fi precedat de o prepoziție - și chiar de prepoziția de (fenomenul însă nu este deloc nou). 2.3. Utilizarea "enumerativă" (de exemplificare) Foarte des, alde precedă primul element dintr-o enumerare, dintr-o serie de nominale (mai ales nume proprii) coordonate (copulativ sau disjunctiv). Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
sătulă de toate kissfm-urile și 21-urile și alde alea (forum Radio Guerrilla). Lexicalizarea e dovedită, ca în primele două exemple de mai sus, de faptul că grupul de-alde + N poate fi precedat de o prepoziție - și chiar de prepoziția de (fenomenul însă nu este deloc nou). 2.3. Utilizarea "enumerativă" (de exemplificare) Foarte des, alde precedă primul element dintr-o enumerare, dintr-o serie de nominale (mai ales nume proprii) coordonate (copulativ sau disjunctiv). Astfel, deși asociat formal cu
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
și confuzia cu de-ale: de-alde-muzicii (scrisdegeaba.wordpress.com, 14.VII.2007); Ca arene ale întrecerilor în "de-alde combinațiilor" (EZ, 31.XII.1999). 3.2.5. Alde - conector comparativ Dacă în construcțiile cu centrul de grup exprimat și cu prepoziția de considerăm că rolul de subordonare îi revine totuși acesteia (oameni de-alde noi), în construcțiile similare fără de operatorul alde a căpătat o funcție similară adverbului de comparație cu comportament de prepoziție ca: oameni alde noi. Această valoare - legată de
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
construcțiile cu centrul de grup exprimat și cu prepoziția de considerăm că rolul de subordonare îi revine totuși acesteia (oameni de-alde noi), în construcțiile similare fără de operatorul alde a căpătat o funcție similară adverbului de comparație cu comportament de prepoziție ca: oameni alde noi. Această valoare - legată de utilizarea clasificatoare a lui alde - se întâlnește în limba actuală mai ales cu pronume personale: bărbați alde mine (club.neogen.ro, 21.II.2008); Erau sute de clienți alde mine (contrafort.md
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
limba actuală - este rolul de marcă de imprecizie și distanțare ironică în desemnarea individuală. Între faptele semnificative de dinamică a limbii au fost înregistrate și unele particularități ale structurilor sintactice în care intră grupul nominal care cuprinde nedefinitul alde (prezența prepoziției de, cu valoare clasificatoare sau partitivă, impunerea acordului la singular sau la plural, preferința pentru secvențe coordonate enumerative), precum și tendința lui alde de combinare cu grupuri nominale al căror referent e nonpersonal (cu centrul pronume nehotărât, substantiv comun, abstract, sintagmă
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
le contractează în enunț: Energizantele nu sunt sănătoase [băuturile energizante] Jandarmii au folosit lacrimogenele [gazele lacrimogene]. Suprimarea substantivelor, atașarea articolului la adjective și apariția formelor în poziția de subiect, respectiv obiect direct confirmă statutul lor nou, substantival. Posibilitatea combinării cu prepoziții sau compatibilitatea cu adjective și cu determinanți sunt alte trăsături care susțin schimbarea de statut a adjectivelor 12: Despre aceste electrocasnice scumpe am citit în broșura magazinului În cazul în care este posibil, proprietarul trebuie să treacă terenul din extravilan
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
permite exprimarea experiențelor, Înțelegerea celor spuse, dezvoltarea atitudinii de ascultare etc.; dezvoltă abilitatea de a folosi tot felul de structuri lingvistice În manieră flexibilă precum: omonime, sinonime, antonime, formele de singular și plural, sensul propriu și figurat, similitudini și deosebiri, prepoziții, conjuncții, locuțiuni, interogații etc.; Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, În lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo cecitate“ este de părere că pentru copiii cu abilități
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența flexiunilor verbale; * Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; * Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste cuprinse Între 9 și 13 ani, aparținând Grupului Școlar „Vasile Pavelcu”, Iași. Eșantionul
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii discursive Adriana Gorăscu, Condiționalele indiferenței: structuri standardizate și hibrizi VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive Camelia Stan
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
după cum acestea sunt folosite pentru a construi expresii mai mult sau mai puțin contextuale. În categoria celor dependente de context se regăsesc cuvintele cu funcție deictică: pronumele, verbele, adverbele și interjecțiile; din cealaltă categorie, a non-deicticelor, fac parte substantivele, adjectivele, prepozițiile și articolele care formează, din perspectivă logică, predicatele. Gradul de contextualitate este influențat și de elemente non lingvistice: 1. Situația pare a fi cel mai important și mai complex element al contextului care influențează direct comunicarea; acolo unde trebuie să
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
morphologique, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință. Cinque, G., 2006, The Fundamental Left-Right Asymmetry of Natural Languages, mss., Università di Venezia. Ciobanu, G., 2006, "Dinamică adaptării elementului englez în limba română actuala", în Sala (coord.), p. 57−67. Ciompec, G., 1974, "Prepoziția", în: I. Coteanu (coord.), Limba română contemporană, București, Editura Didactica și Pedagogica, p. 290-304. Ciompec, G., 1985, Morfosintaxă adverbului românesc. Sincronie și diacronie, București, Editura Științifică și Enciclopedica. Coja, I., 1962, ,,Substantivarea adjectivelor care denumesc însușiri omenești negative", în SMFC
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
partitivului în limba română", în: Până Dindelegan (coord.), p. 153-160. Nedelcu, I., 2005a, "DE genitives", în C. Dobrovie-Sorin, G. Până Dindelegan (eds.), The Essential Grammar of the Romanian Language (www.linguist.jussieu.fr/~mardale). Nedelcu, I., 2007, "Observații asupra utilizării prepozițiilor partitive din și dintre", în: Până Dindelegan (coord.), p. 155-166. Nedelcu, I., 2007a, Categoria partitivului în limba română, teza de doctorat, Universitatea din București. Nicolae, Al., sub tipar, "Altul vs un altul. Noi explicații", în: Până Dindelegan (coord.). Nicula, I.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Dindelegan (coord.), p. 47-56. Până Dindelegan, G. (coord.), 2003, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale ÎI, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G., 2003a, Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, București, Humanitas Educațional. Până Dindelegan, G., 2003b, "Statutul prepoziției. Cu referire specială la prepoziția PE", în: Până Dindelegan 2003a, p. 165-182. Până Dindelegan, G., 2003c, "Aspecte ale substantivizării în română actuala. Forme de manifestare a substantivizării adjectivului", în: Până Dindelegan (coord.), p. 23-41. Până Dindelegan, G. (coord.), 2004, Tradiție
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Dindelegan, G. (coord.), 2003, Aspecte ale dinamicii limbii române actuale ÎI, București, Editura Universității din București. Până Dindelegan, G., 2003a, Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări, București, Humanitas Educațional. Până Dindelegan, G., 2003b, "Statutul prepoziției. Cu referire specială la prepoziția PE", în: Până Dindelegan 2003a, p. 165-182. Până Dindelegan, G., 2003c, "Aspecte ale substantivizării în română actuala. Forme de manifestare a substantivizării adjectivului", în: Până Dindelegan (coord.), p. 23-41. Până Dindelegan, G. (coord.), 2004, Tradiție și inovație în studiul limbii
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
terminate la singular în -e", în SCL, LIX. Până Dindelegan, G., sub tipar b, "Concurență (ț)iune ~ (ț)ie. Stadiul actual al fenomenului", în SCL, LIX. Până Dindelegan, G., sub tipar c, "Tipuri de gramaticalizare. Pe marginea utilizărilor gramaticalizate ale prepozițiilor de și la", în: Până Dindelegan (coord.). Perret, D., 1970, "Leș appellatifs", în Langages, 17, p. 112-120 Pitiriciu, S., 2006, " Neutrele atematice cu pluralul în -e/-uri în limba română actuala", în: Sală (coord.), p. 340-353. Pop, L., 2005, La
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Variațiile de sens ale unui cuvânt", în LR, XXVIII, 5, p. 521-524. Ștefănescu, A., 2007, Conectori pragmatici, București, Editura Universității din București. Șuteu, Fl., 1959, "Expresii la modă", în LR, VIII, 3, p. 55-58. Șuteu, Fl., 1966, "Pe linia folosirii prepozițiilor la nivelul presei", în PN XI , 3, p. 42-44. Taylor, J. R., 2003, La categorizzazione linguistica. I prototipi della teoria del linguaggio, trad. it. di St. Giannini; [Macerata], Scienze del linguaggio/Quodlibet; ed. orig.: Linguistic Categorization: Prototypes în Linguistic Theory
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
UTILIZAREA PREPOZIȚIILOR PARTITIVE ÎN ROMÂNA ACTUALĂ ISABELA NEDELCU 1. PRELIMINARII Prepozițiile partitive din limba română sunt: de, din, dintre, între și printre. Pentru a conecta un termen care trimite la parte și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
UTILIZAREA PREPOZIȚIILOR PARTITIVE ÎN ROMÂNA ACTUALĂ ISABELA NEDELCU 1. PRELIMINARII Prepozițiile partitive din limba română sunt: de, din, dintre, între și printre. Pentru a conecta un termen care trimite la parte și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de utilizare explicabile sintactic și semantic, iar, uneori, și diacronic
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
din, dintre, între și printre. Pentru a conecta un termen care trimite la parte și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de utilizare explicabile sintactic și semantic, iar, uneori, și diacronic. GPrep având drept centru una dintre prepozițiile menționate are statut de complement, atunci când este un constituent cerut de un termen indefinit sau de o marcă de gradare, ca în exemplele: fiecare din noi (A. Pleșu, Despre îngeri) unul dintre acele elemente misterioase și definitorii (Ana Blandiana, Autoportret
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
doar el plecase la oraș (M. Cărtărescu, Orbitor) Între beneficiarii acestui pod aerian se afla Schlomo ("Cotidianul", 27.II.2006) Celelalte 27 de state, printre care China și Rusia, au votat pentru ("Cotidianul", 6.II.2006). Cu excepția lui de, toate prepozițiile partitive pot introduce atât un complement, cât și un adjunct. Prepoziția de, în limba actuală, introduce numai un complement partitiv, reprezentat de un nume cu formă de genitiv sau de un posesiv 1: un prieten de-ai Mariei unul de-
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
pod aerian se afla Schlomo ("Cotidianul", 27.II.2006) Celelalte 27 de state, printre care China și Rusia, au votat pentru ("Cotidianul", 6.II.2006). Cu excepția lui de, toate prepozițiile partitive pot introduce atât un complement, cât și un adjunct. Prepoziția de, în limba actuală, introduce numai un complement partitiv, reprezentat de un nume cu formă de genitiv sau de un posesiv 1: un prieten de-ai Mariei unul de-ai noștri. Din corpusul consultat 2 se constată că mai frecvent
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]