3,241 matches
-
respectiva persoană își stabilește rezidența legală în Spania, va trebui să-și preschimbe documentul cu unul echivalent (păstrându-se aceleași categorii). Pentru permisele eliberate după intrarea în vigoare a Acordului, ele vor trebui să fie emise, pentru a putea fi preschimbate, în țara în care solicitantul își are rezidența legală. Operațiunea se efectuează fără cerința unei examinări teoretice sau practice, excepție făcând conducătorii auto români care vor solicita preschimbarea permiselor de conducere din categoriile C, C1, D1 și D, aceștia urmând
Agenda2005-11-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283481_a_284810]
-
2006. La data de 1 ianuarie 2007, Banca Națională a României va începe procesul de retragere din circulație a vechii emisiuni de bancnote și monede românești. Conform unui recent act normativ, care a fost înaintat Președinției spre promulgare, leii vechi vor putea fi preschimbați pe termen nelimitat (inițial, până în 2009), operațiunea urmând a se desfășura atât la sucursalele B.N.R. , cât și la alte instituții de credit ce vor fi nominalizate de Banca Centrală. Pentru a simplifica trecerea ulterioară la euro, bancnotele din noua emisiune
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
secția CF Cărpiniș-Ionel și retur, cu excepția trenului 9754, care circulă după alt orar: plecarea din stația Ionel la ora 15. 15 (în loc de 13. 08), sosire la Cărpiniș la ora 16. 43 (în loc de 14. 37). ( O. N.) Preschimbare Persoanele fizice pot preschimba bancnotele uzate și la unitățile C.E.C. , nu numai la sucursalele teritoriale ale B.N.R. Directorul sucursalei timișene a B.N.R. , dl Tiberiu Burescu, ne-a precizat că măsura a fost luată pentru a veni în sprijinul persoanelor cu domiciliul aflat la distanțe
Agenda2005-23-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283787_a_285116]
-
Acasa > Poezie > Amprente > FRUMOS APUS! Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Frumos apus! Ard codrii mei de-aramă. Lumină caldă, calm și clarobscur. În fericire viața se destramă și mă preschimbă-ntr-un superb azur. Ce minunată e această clipă în care azi din împliniri admir noua mea viață care se-nfiripă din ce mereu a fost să tot deșir. Sunt ocrotit și nu-mi mai este teamă, din zi în
FRUMOS APUS! de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384853_a_386182]
-
arome Se-amestecau feeric accente policrome, Dar mai lipsea el, omul, ființa gânditoare. L-a zămislit din luturi cu apă frământate Imprumutându-i chipul, mărețul Prometeu Athena'nțelepciune, putere de Anteu, Simțire și iubire în suflet incrustate. Neroditorul Haos s-a preschimbat în Lume, Un Univers, Olimpul, jos Terra și Infernul, Conviețuind cu toții și împlinind eternul, La fiecare soarta, un purtător de nume. *** La 20 Martie 43 i.C., în ziua Echinocțiului de primăvară se naște la Sulmona, în Italia, Ovidiu Publius
METAMORFOZELE DUPĂ OVIDIUS PUBLIUS NASO de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384858_a_386187]
-
strig s-audă cerul, În tăcere-am să suspin. Dacă dorul arzător S-o aprinde iar în mine, Voi porni ca să te caut Doar ca să mă pierd de tine. Umbra-ți moartă voi rămâne Pribegind peste cărări Dorul o să ne preschimbe În imense depărtări. Referință Bibliografică: CAUTARE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CAUTARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385187_a_386516]
-
Sânge pus apoi în scaldă! -O, împărăteasa mea, Ascultă-ți oglinda ta, Fata încă mai trăiește, Peste munți frumoasă crește Într-o casă de pitici La trei zile de aici. Atunci vrăjitoarea rea În alt strai se îmbraca Și se preschimbă voioasă Într-o neguțătoreasă. Mătura o-ncaleca Peste munți clipind zbura -Fată bună și frumoasă Mă primești la ține-n casă? Am curele de vânzare Pentru rochia-ți lucitoare. -Bună tușă, eu nu pot Să primesc nimic de tot M-
POVESTEA FETEI NAIVE -CONTINUARE- de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384408_a_385737]
-
la celălalt. Recunoaștem aici sferele sufletului lui Platon și trebuie să conchidem că intuiția grecilor era foarte bună. Fiecare nivel se deschide spre celălalt, spre adevărul mereu mai clar și mai expresiv sinelui. Instinctualitatea se deschide spre afectivitate și se preschimba în afecctivitatea care amplifica dimensiunea eului, inscaunand-o în inima alteralitatii, la rândul ei afectivitatea deschide imaginarul care o cuprinde și în care se preschimba, luând acum înfățișarea celuilalt, [..] imaginarul se deschide spre rațiune, care îl absoarbe și îl transformă
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
adevărul mereu mai clar și mai expresiv sinelui. Instinctualitatea se deschide spre afectivitate și se preschimba în afecctivitatea care amplifica dimensiunea eului, inscaunand-o în inima alteralitatii, la rândul ei afectivitatea deschide imaginarul care o cuprinde și în care se preschimba, luând acum înfățișarea celuilalt, [..] imaginarul se deschide spre rațiune, care îl absoarbe și îl transformă[...] iar gândirea adâncește în sine și se înalță [..] până la momentul cunoașterii extatice de sine. Comunicarea inter-nivelica este satisfăcută prin realizarea unor motive de diferite ranguri
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
grădină, Mai târziu, în primăvară, Când se va-ncălzi pe-afară, M-oi topi în soare sfânt Și-oi pătrunde în pământ. Iar apoi, o rădăcină Mă va bea, de sete plină. Și-am să mă strecor pe-un vrej, Preschimbat în boule de neige! Referință Bibliografică: Promisiune / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1421, Anul IV, 21 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PROMISIUNE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384575_a_385904]
-
Sânii și umerii rotunzi. Pârâu îți sunt și te-nvelesc, Naiadă-mi ești și te iubesc ! *** Surse romane atribuie Naiadelor până și custodia râurilor din ținutul Hades, acestea fiind clasificate ca Nymphae Infernae Paludis sau Avernales. Iubindu-te, m-am preschimbat în munte Bazar cu fleacuri și trăiri mărunte Am fost sau, poate, doar telal veros; Iubindu-te m-am preschimbat în munte Zi de Brumar cu soare zgrunțuros. Păream un zeu iar tu o muritoare Scrutând fuioare ce-mi mijeau
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
până și custodia râurilor din ținutul Hades, acestea fiind clasificate ca Nymphae Infernae Paludis sau Avernales. Iubindu-te, m-am preschimbat în munte Bazar cu fleacuri și trăiri mărunte Am fost sau, poate, doar telal veros; Iubindu-te m-am preschimbat în munte Zi de Brumar cu soare zgrunțuros. Păream un zeu iar tu o muritoare Scrutând fuioare ce-mi mijeau pe tâmple Cuvintele -suvoaie trecătoare- Goneau spre tine îndrăznind să umple Ca fluviul marea, ori ca râul vadul Strivind destinul
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
le vom da povețe despre tinerețe fără bătrânețe. Să scriem legende ce-s nemuritoare, cu tâlc să le spunem lumii trecătoare. Dintr-o viață-n alta să trecem prin lume. Vântul să ne poarte faimă și renume. Vremea trecătoare ne preschimbă chipul, cu straie de gală, cum e anotimpul. Codru-și duce vârful în Bolta Cerului. Eu, veșnic supusă, rămân la umbra lui. Cu brațe din ramuri să-i scriu anotimpuri. Ecou de baladă să-i duc în răstimpuri. -------------------------------------------------------------- FILIPOIU Maria
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
mură cu arsură ochi în ochi pentru deochi sân cu sân și eu hapsân mă vrăjesc mă amăgesc și de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să-l gătească (părul) albastru ocean cu luciri de topaze sau cerul azur cu-ncruntare de neguri, smarald încrustat pentru gândul schimbat sau alții căprui ce umblă hai-hui, sunt ceea ce sorb bucuriei din suflet când
CINE E EA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382423_a_383752]
-
Acasă > Poeme > Dragoste > DULCE CHIN Autor: Octavian Ghergheli Publicat în: Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cu o privire ce foamea dorinței o încearcă, Iti leg mintea în lanțuri într-un avânt nebun, Ce iți preschimba ochii-ntr-o imagine drogata, Și timpul într-o stâncă, ce-a amorțit acum... Mă uit în ei și văd nebună smucitura, Cum o tânjesc la randu-le, înfometați și plini, De-un chin mistuitor și dulce, ce Eros îl
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
ÎI. DULCE CHIN, de Octavian Ghergheli, publicat în Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016. Cu o privire ce foamea dorinței o încearcă, Îți leg mintea în lanțuri într-un avânt nebun, Ce iți preschimba ochii-ntr-o imagine drogata, Și timpul într-o stâncă, ce-a amorțit acum... Mă uit în ei și văd nebună smucitura, Cum o tânjesc la randu-le, înfometați și plini, De-un chin mistuitor și dulce, ce Eros îl
OCTAVIAN GHERGHELI [Corola-blog/BlogPost/382473_a_383802]
-
toata neliniștea... Încep să-ți chinui pieptul, căci suflul tău tresare, Îl simt cum îți zvâcnește besmetic, răzvrătit, ... Citește mai mult Cu o privire ce foamea dorinței o încearcă,Iti leg mintea în lanțuri într-un avânt nebun,Ce iți preschimba ochii-ntr-o imagine drogata,Și timpul într-o stâncă, ce-a amorțit acum...Mă uit în ei și văd nebună smucitura,Cum o tânjesc la randu-le, înfometați și plini,De-un chin mistuitor și dulce, ce Eros îl
OCTAVIAN GHERGHELI [Corola-blog/BlogPost/382473_a_383802]
-
Mi-e dor de ceaiul dulce-acrișor, De pe vremea apusă, a bunicilor. Mi-e dor de dovleacul copt în cuptor, Cu aromă de parfum, dragoste și dor. Mi-e dor de renașterea altui anotimp, Când visele în raze de viată, se preschimb Mi-e dor de primăvara care ne ningea în păr, În mai, cu flori dalbe de măr. Mi-e dor de serile albastre cu raze de lună, Când vara, stângaci, ne țineam de mână, Mi-e dor de poiana cu
MI-E DOR….. de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382642_a_383971]
-
cu linele-i acorduri de vioară o seară mohorâtă ce coboară și tulburarea strânsă zi de zi doar un cobzar mai poate să re'nvie cu linele-i acorduri de vioară iubirea care sufletu-mi omoară iar vinul să-l preschimbe-n apă vie *** dă-mi ... dă-mi gura ta ca semn că m-ai iertat să-mi sorb din ea-mpăcarea de fugar ce-a rătăcit cu gândul lui ștrengar și ca zălog că răul e uitat dă-mi sânul
PĂCATUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383971_a_385300]
-
mură cu arsură ochi în ochi pentru deochi sân cu sân și eu hapsân mă vrăjesc mă amăgesc și de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să-l gătească (părul) albastru ocean cu luciri de topaze sau cerul azur cu-ncruntare de neguri, smarald încrustat pentru gândul schimbat sau alții căprui ce umblă hai-hui, sunt ceea ce sorb bucuriei din suflet când
CINE E EA? [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384034_a_385363]
-
care am avut voie să le știm rămase de la domnii noștri. Înțelegeam că va fi greu de trecut brâul de gheață al istoriei și trăiam în speranța întâlnirii cu Regele nostru, speram că țara dungată de rănile șenilelor se va preschimba piedestal pe care va reveni Regele nostru care este ființa istoriei, azi. „Europa liberă” ne-a întreținut vie această speranță, decenii la rând! Nici fetele românce n-au visat vreodată că vor vedea o prințesă adevărată. Veghind îngerii binecuvântători și
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
se autoprezintă, melodiile se autoprezintă, toate gata și capabile să transforme în sărbătoare fiecare spectacol. Din cel mai mic spectacol, Gelu Voicu face o mare sărbătoare! În lumea de azi spectacolele cu Gelu Voicu sunt un avânt irepresibil de a preschimba un spectacol în gardă împotriva caruselului stradal, de afaceri și propagandă. Granzi stâlpi sunt cei care țin sus mansarda muzicii populare, acum, și-o vor ține, pesemne, oricând! Iar Gelu Voicu e unul dintre aceștia. Pe cât de înzestrat cu duh
GELU VOICU. DIN CEL MAI MIC SPECTACOL FACE O MARE SĂRBĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383430_a_384759]
-
floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul toamnelor sublime și în splendoarea cetinilor ninse. Însă tremurul ingenuu al sufletului de copil s-a preschimbat în poezie și mai târziu, pe când era elevă a Școlii Generale nr. 18 din Timișoara, atunci când a început să publice în diverse reviste, ba să și editeze și să tipărească poezioare adecvate vârstei celei neatinse de trufia vremurilor și-a
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina. Brăila, orașul până unde suia odinioară Mediterana, e de două ori legendar, aici se fixa pe vremuri prețul grâului pentru Europa și Levant, a doua oară prin bălțile fabuloase, preschimbate pe trei sferturi din suprafață într-o insulă agricolă depășind ca mărime suprafața de teren cultivabil a Austriei. Apoi Dunărea curge în ondulații dulci, trece să ude brâul orașului Galați, apoi merge prin păduri de tei spre Ceatalul Ismail, unde
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
soarta: să nu stea la intrarea în casă, ci sus, în fața mansardei, suspendați între cer și pământ, deși nu au aripi. Bătuți de ploi și de vânt, arși de soare, cei patru lei din piatră au visat mereu, să se preschimbe în grifoni și să părăsească pentru totdeauna, casa de la malul mării. De aceea, în nopțile cu lună, când nimic nu le mai poate ostoi dorul după depărtări, Diana îl aduce cu ea pe zeul Pan. El le cântă leilor despre
ZEIȚA DE LA CASA CU LEI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383566_a_384895]