1,376 matches
-
Ignorarea autorității epistemice a profesorului marchează o perioadă de criză profundă a școlii, generată de relativa întârziere a acesteia în paradigma luministă, în raport cu viața cotidiană a elevului, intrată în postmodernism. Pentru a restrânge cadrul discuției, să amintim atacul postmodern la presupozițiile fundamentale și la valorile luministe, printre care se numără și necesitatea suprapunerii dintre cunoaștere, autoritate și putere. Relativizarea autorității și a adevărului ca valori centrale ale luminismului au permis dezvoltarea fără precedent și legitimarea "vocilor marginale" și a valorilor asociate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
le acordă? Trecând în revistă tipurile de laude primite am observat fără urmă de îndoială banalitatea și caracterul lor abstract, specifice produselor ready-made, caracter care le face potrivite pentru a fi acordate oricui, pentru orice, indiferent de circumstanțe. În concluzie, presupoziția noastră este că valoarea laudelor este dependentă de persoana care le acordă persoana conferă valoare laudelor". (Stan, 2012) 7.3. Școala și mediul virtual față în față Câmpul educativ școlar este dominat de ceea ce am putea numi "etica așteptării", în vreme ce
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
decât produsul unei activități invizibile și inconștiente a subiectului. Termenul primește un sens pozitiv sau negativ în funcție de punctul de vedere mai mult sau mai puțin favorabil unei astfel de operații. Nihilismul înseamnă așadar, în accepție pozitivă, distrugerea filozofică a oricărei presupoziții și a oricăror date imediate; în cea negativă, în schimb, distrugerea evidențelor și a certitudinilor simțului comun din partea speculației idealiste. Referindu-se la această utilizare filozofico-tehnică a cuvântului, în al său Curs de istorie a filozofiei morale în secolul al
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
social și politic, așadar spre consecințele generate de asumarea, din partea unui subiect privilegiat, a unei atitudini de anihilare radicală a tot ceea ce îi delimitează modul de acționare. Își face apariția figura "nihilistului" în ipostaza de liber cugetător care demolează orice presupoziție, orice prejudecată, orice condiție preexistentă, prin urmare și orice valoare tradițională, prefigurând astfel trăsăturile nihilistului anarhico-libertar ce își va trăi vremurile sale de glorie în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Capitolul 4 Nihilismul în sens social și politic
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai rămâne nimic"179. Întrebarea care se impune este: ce trebuie făcut? Înainte de orice trebuie readusă în memorie chestiunea ființei. Dar tocmai acest lucru, potrivit lui Heidegger, este ceea ce Jünger nu face și nici nu poate face. Asemenea metafizicii, care constituie presupoziția neinterogată a descrierilor sale, Jünger gândește în interiorul uitării ființei. Descrierea sa atât de plastică și de eficientă se oprește la simptomele nihilismului, la disoluția valorilor și la pierderea de substanță, dar nu îi explică logica mai profundă. În fond, Jünger
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
filozofică mai vigilentă. Nu pentru a demola o descriere sub multe aspecte atât de eficace și de neînlocuit a simptomelor nihilismului, ci pentru a relua intuițiile la un nivel mai profund. În acest scop însă trebuie să pună în discuție presupozițiile viziunii jüngeriene, așadar orizontul metafizic în care se mișcă, și conceptele de care face uz ca de un sistem optic prin care să privească: "formă", "dominare", "reprezentare", "voință", "valoare", "siguranță". Dar trebuie apoi să înțelegem mai cu seamă că, în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
anului 2006, Ministerul Afacerilor Externe al României a pregătit conceptul unei campanii de imagine care să marcheze aderarea României la Uniunea Europeană, sloganul care urma să reprezinte țara noastră fiind: "Romania Fabulospirit". Cei care au gândit această campanie au plecat de la presupoziția (similară cu cea a existenței personalității reprezentative) că fiecare națiune europeană este asociată cu o anumită valoare, propunându-și să obțină un efect asemănător și în ce privește imaginea României. Problema autorilor campaniei este că au reușit să indice valoarea definitorie pentru
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Franța", pe care l-am citat mai devreme, atunci când președintele Republicii de la acea vreme declara: (2) Nu pot să vă dictez eu răspunsul dumneavoastră trebuie luate în considerare două propoziții simultan: una explicită, propoziția negativă asumată de către locutor, cealaltă implicită, presupoziție prin negare, care lasă să se înțeleagă: "Trebuie să vă dictez eu răspunsul dumneavoastră." Această ultimă propoziție nu poate fi asumată direct de către locutorul-Președinte, ci doar prin intermediul unei istorioare, pe care tocmai o povestește, în numele cetățeanului simplu care încearcă acum
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acord destul de general asupra caracterului propozițional al acestei reprezentări. Unitatea de bază este predicația, adică stabilirea unei relații privind unul sau mai multe concepte. Nu trebuie să uităm să adăugăm la propozițiile formulate în mod explicit cele care trebuie inferate (presupoziții și subînțelesuri). Enunțul (9) va fi descompus, într-o analiză semantică de tip cazual, după cum urmează: (9) Marchizul [N1] oferă un colier de perle [N2] marchizei [N3]. [[[ V + Obiect] Beneficiar] Agent] Proces N2 N3 N1 Factual benefic (acțiune) Un al
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care reprezintă ieșirea din interacțiune, deoarece Mielul va fi "corectat" la sfârșitul fabulei. Această înlănțuire Întrebare Amenințare ne determină să observăm natura interogativă a propoziției de început: nu este oare o întrebare falsă destinată a permite lupului să afirme, prin presupoziție, un fapt și să încheie printr-o promisiune de corecție? Intervenția destul de amplă (A1) a Mielului constituie un fel de răspuns argumentat pentru întrebarea adresată. De fapt, mai mult decât un răspuns la o falsă întrebare, afirmațiile Mielului reprezintă încercări
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
să încheie printr-o promisiune de corecție? Intervenția destul de amplă (A1) a Mielului constituie un fel de răspuns argumentat pentru întrebarea adresată. De fapt, mai mult decât un răspuns la o falsă întrebare, afirmațiile Mielului reprezintă încercări de respingere a presupozițiilor din întrebarea inițială. Într-adevăr, atunci când întrebarea se referă la "îndrăzneala" și "curajul" Mielului, aceasta presupune un dat care poate fi interpretat: Mielul a venit tocmai pentru a tulbura apa Lupului. Mișcarea argumentativă a răspunsului mielului este următoarea: [3] pregătirea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
întrebarea se referă la "îndrăzneala" și "curajul" Mielului, aceasta presupune un dat care poate fi interpretat: Mielul a venit tocmai pentru a tulbura apa Lupului. Mișcarea argumentativă a răspunsului mielului este următoarea: [3] pregătirea, reangajare în interacțiune [4] Cum: negarea presupoziției printr-o formă interogativă " Cum aș putea să tulbur..." [5] Cînd: expunerea unui fapt irefutabil Am putea afirma că Mielul se reangajează în interacțiune propunând Lupului să renunțe la violență. ("Nu-și au rostul mînia Dobitociei tale"). Citatul din Perelman
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dialog eristic 34 Mielul se află în poziția celui care trebuie să convingă (aceasta este singura armă pe care o are la dispoziție). Intervenția L2 a Lupului confirmă faptul că dialogul este de natură eristică. Aserțiunea [6] vine să reafirme presupoziția din întrebarea inițială, anulînd toate obiecțiile aduse de către Miel. Faptele demonstrate de către miel sunt situate în opoziție cu un fapt nedemonstrat. Lupul își continuă totuși argumentația eristică. Clauza notată [7] reprezintă un reproș care apare drept un al doilea motiv
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
continuă totuși argumentația eristică. Clauza notată [7] reprezintă un reproș care apare drept un al doilea motiv de amenințare [2] care trebuie pusă în aplicare. Replica A2 aparținând Mielului, versurile [8] și [9] vin să conteste printr-un fapt obiectiv presupoziția lupului asertată în [7]. Următoarea intervenție a Lupului (L3) pare să accepte obiecția Mielului și să o corecteze [10]. Mielul răspunde la rîndul său (A3) după o aceeași dialectică de respingere a presupozițiilor din [11]. Mecanismul de înlănțuiri nu poate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vin să conteste printr-un fapt obiectiv presupoziția lupului asertată în [7]. Următoarea intervenție a Lupului (L3) pare să accepte obiecția Mielului și să o corecteze [10]. Mielul răspunde la rîndul său (A3) după o aceeași dialectică de respingere a presupozițiilor din [11]. Mecanismul de înlănțuiri nu poate fi descris în termeni simpli de tipul Întrebare > Răspuns, așa cum s-a arătat mai devreme. Dacă întrebarea pare a fi foarte obișnuită pentru deschiderea unui schimb, iar răspunsul ca fiind o componentă reactivă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descompună imaginea pentru a ajunge la elementul ei prim arhetipul și la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel de-al doilea capitol, Imaginea între inconștient și conștient, pentru a analiza elementele logico-epistemologice ale imaginii reprezentarea, presupoziția, stereotipul și etnostereotipul, prezentate în capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip. De asemenea, nu se poate vorbi despre imagine în absența unor elemente care au un rol absolut esențial în conturarea ei: dualitatea identitate/alteritate, analizată în capitolul al treilea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
culturală, și implicit, comunicațională. Studiile de imagologie istorică pe care le întâlnim la Halic și Chiciudean adaugă valoare imagologiei în primul rând pentru că oferă posibilitatea reconstituirii mentalului unei epoci, împlinind ceea ce Robin George Collingwood considera că trebuie să fie studiul presupozițiilor care domină o societate, o epocă, presupoziții pe care le discutăm în ultimul capitol. Așa cum vom vedea, Halic și Chiciudean nu apelează exclusiv la istorie pentru a analiza imaginea celuilalt și nici nu rămân ancorați doar în studiile de imagologie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
istorică pe care le întâlnim la Halic și Chiciudean adaugă valoare imagologiei în primul rând pentru că oferă posibilitatea reconstituirii mentalului unei epoci, împlinind ceea ce Robin George Collingwood considera că trebuie să fie studiul presupozițiilor care domină o societate, o epocă, presupoziții pe care le discutăm în ultimul capitol. Așa cum vom vedea, Halic și Chiciudean nu apelează exclusiv la istorie pentru a analiza imaginea celuilalt și nici nu rămân ancorați doar în studiile de imagologie istorică, ci propun o metodă de investigare
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
putea vorbi despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane miturile și simbolurile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Imaginea între inconștient și conștient propune o incursiune în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia, aplicând raționamentele logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice, cu scopul de a descoperi devenirea acestora în logic și istoric. În
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii din capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip evidențiază un model structural de procesare a realității, prin investigarea elementelor istorice ale imaginii, reprezentarea, presupoziția și stereotipul. Elementul prim al analizei este legat de faptul că o filosofie a imaginii este și o filosofie a omului, și, prin urmare, este legată de elementele care sunt specifice acestuia, punctând transformările care au loc la nivelul individului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vorbi despre imagine, mai întâi este necesară investigarea structurilor ancestrale arhetipurile și modul lor de exprimare a trăirilor umane simbolurile și miturile pentru a ajunge la formele lor istorice, determinate logic și care asigură transformarea nefamiliarului în familiar reprezentarea și presupoziția. Incursiunea în sfera imaginii prin analiza structurilor prelogice ale acesteia are ca scop identificarea stratului imagologic esențial și a regulii care stă la baza formării imaginii. Astfel, prin aplicarea raționamentelor logice în sfera exprimărilor nonlogice și anistorice poate fi descoperită
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
evidențiază un model structural de procesare a realității, având rolul de a-l ghida pe individ în societate. Astfel, în cele ce urmează ne vom opri asupra dimensiunii logico-epistemologice ale imaginii, mai exact asupra structurilor imaginii din interiorul istoriei, reprezentarea, presupoziția și stereotipul, subliniind și investigând atât mecanismele de formare ale imaginii, cât și fenomenologia acesteia. Punctul de plecare al unei filosofii a imaginii trebuie să fie legat de ideea că aceasta este o procesare simbolică a realității, prin care individul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cercetătorii atribuie astăzi imagologiei, filosoful englez considerând că metafizica este în primul rând o încercare de a descoperi ce cred oamenii unui anumit moment istoric despre natură și lume în general și de a afla care sunt credințele care constituie presupozițiile întregii lor fizici, ale investigării căreia îi supun orice detaliu 514. Paradigma lui Collingwood și cea imagologică își găsesc un numitor comun în câmpul imagologiei istorice, care analizează imaginile care au fost create și au funcționat în anumite epoci istorice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
viață și gândire umană"515. Este motivul pentru care Cecilia Tohăneanu susține că Robin George Collingwood dezvoltă cu noi argumente ideea istoriei ca modalitate sui generis de cunoaștere 516. Collingwood propune ca o epocă să fie descifrată și înțeleasă cu ajutorul presupozițiilor, pe care le consideră reconstrucții raționale și despre care susține că reprezintă fundamentele ultime ale oricărui sistem de cunoaștere 517, întrucât poartă autenticitatea epocii respective. Pentru Collingwood, presupozițiile absolute sunt credințe și nu pot fi considerate răspunsuri la întrebări. Acestea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
516. Collingwood propune ca o epocă să fie descifrată și înțeleasă cu ajutorul presupozițiilor, pe care le consideră reconstrucții raționale și despre care susține că reprezintă fundamentele ultime ale oricărui sistem de cunoaștere 517, întrucât poartă autenticitatea epocii respective. Pentru Collingwood, presupozițiile absolute sunt credințe și nu pot fi considerate răspunsuri la întrebări. Acestea nu pot fi derivate din experiență și nu sunt verificabile, ele sunt produsul culturii și credințelor unei epoci și trebuie analizate ca atare. Credința, în viziunea lui Collingwood
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]