11,061 matches
-
fără fund, plin de povești. Muzicale și nu numai. E un fel de Șeherezadă. La fel de vorbăreață și de neobosită. Poate nu și într-atît de feciorelnic sfioasă. Nu, asta nu. A mai împrumutat și de la șeic cîte ceva. În sacul cu pricina găsești orașe, saxofoane, fulare, albi și negrese, femei de tot felul, vorbe de duh și pentru cei săraci cu duhul, mirodenii mirobolante, mult, mult piper, zgomote sunete, pași, Tescaniul tot, bucăți din America, cuvinte ciudate, case de negăsit azi în
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
pe D., care se pregătea să scrie un roman. Ea se întorcea liniștită acasă, pusă pe lucru, după ce pleca din casa ,,amiralului" cu hărțile maritime și cu teoriile lui năzdrăvane... D. este o fată inteligentă, complexată, nu știu din ce pricină, de unde o anumită gerontofilie... D. e și scrimeură, ia lecții de scrimă, fiind oarecum băiețoasă. Are și ea o idilă cu un băiat, student la Politehnică, pe care îl cheamă Costache. Se duc împreună la operă să vadă Traviata, spectacol
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
proces practic cîștigat, exclude aici o încrîncenare de fond (nu și pe cea formală), favorizînd natura mroală stenică, luminoasă a autorului. Într-un duh pe care l-am numi postmodern dacă am acorda credit deplin acestui concept debil, din care pricină preferăm a spune postavangardist, Nicolae Țone cultivă un joc al jocului, dominat de-o blajină luciditate și pătruns de-o umanitate afectivă și senzuală, euforizantă, pe care n-o mai eclipsează așa cum procedau unii întemeietori ai avangardei, dispuși a-și
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
George Vulturescu). Toți patru, poeți. Ca să vezi! De la Iași, altă știre rea: poetul (tot poet!) Daniel Corbu a fost agresat și i s-a furat manuscrisul unui volum subvenționat de Ministerul Culturii. Cum de n-avea poetul decît exemplarul cu pricina, în era computerelor și a xeroxelor, asta nu mai știm. * Printr-o pură întîmplare - dar care are meritul unei rememorări necesare - Observatorul cultural nr. 90 și Ateneu/ nr. 10 aduc vorba, după ani buni de uitare, despre Alice Botez (1914-1985
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
Nicolae Manolescu Un puseu de febră O să ziceți că temperatura e de vină. Dar vă asigur că nu e așa. Și dacă eram bine-merci, filmele televizate în ziua cu pricina erau aceleași. S-o iau cu începutul. Din cauza febrei, neputînd citi, am butonat telecomanda. Un film, un film, mi-am strigat în sinea mea: nu o capodoperă, la 38ș capodoperele se suportă greu, un film bunicel, confortabil, amabil, banal. Pe
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
să aveți răbdare, denumirea e pompoasă și lungă) Universității Internaționale Deschise ,,Tehnoeconomia Europeană" - Academia de Tehnoeconomie și Cooperare Româno-Americană (ah!), cu specializările Drept, Contabilitate și Științe Economice, la zi, f.f. și corespondență. Doar seralul - tichie de mărgăritar lipsește. Universitatea cu pricina este autorizată prin sentință civilă, din 1991, nu de MEC. S-au mai văzut cazuri. Cu zece ani în urmă judecătorii înființau școli. Acum e nevoie, firesc, de avizul ministerului, de o decizie a CNEAA și, finalmente, de votul Parlamentului
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
a discutat aspectul cultural al formulării denumirilor. Tăblițele de pe zidurile caselor au cam dispărut de altfel. Numeroase clădiri ori garduri noi, chiar de la colț de stradă, n-au fost inscripționate. Primăriile au, s-ar zice, treburi mai serioase. Inscripțiile cu pricina țin de fața orașului, sînt un indiciu de civilizație. Nu doar absența lor e semnificativă, dar, cum spuneam, acuratețea formulării. Primul lucru care atrage atenția este că responsabilii din primării confundă străzile cu un catalog de școală: așa că citim pe
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
pe care-l dă dl Liviu Negoiță expresiei subliniate de noi. Știm că a fost propusă de dl Gabriel Liiceanu cu sensul: prostie. Fie că vicepreședintele P. D. comite o tautologie, fie că are un sens personal pentru expresia cu pricina. În cel de al doilea caz, s-ar cuveni să-l aflăm și noi, ca să nu murim, Doamne ferește!, încremeniți în proiect, adică, proști. Clandestinitate Litere pe octombrie se deschide cu un editorial superb al dlui Tudor Cristea, intitulat Estetica morții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Nicolae Manolescu O declarație recentă a premierului a luat prin surprindere autoritățile locale răspunzătoare de atribuirea numelui Mareșalului Antonescu unor străzi ori de amplasarea în orașele cu pricina a unor busturi sau statui ale aceluiași. După 1989, mai multe orașe, între care și Bucureștiul, au crezut de cuviință să cinstească în acest fel memoria lui Ion Antonescu. Au luat naștere asociații care-i poartă numele. împreună cu altele, cum
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
lui Tony Judt The Bottom of the Heap, și el a provocat reacții dintre cele mai iritate. Iritarea este tonul lungilor intervenții ale domnilor Mircea Iorgulescu și Andrei Brezianu din revista 22 (6-12 nov.), unde însoțesc fragmente din eseul cu pricina. Un pic altfel al domnului Iorgulescu este o mostră de căutat nod în papură: toate observațiile pe care le conține sînt așa-zicînd de mîna a doua. De pildă: Moldova nu e provincia natală a președintelui Iliescu, Imperiul Austro-Ungar a stăpînit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
De pildă acela pus pe participarea României alături de Germania hitleristă la război ori pe ,,obsesia identitară" arătată de români după 1918 (dl Brezianu traduce expresia prin ,,șubrezenia identității naționale", ceea ce este altceva). Dar, indiferent de conjuncturi, nu sînt accentele cu pricina la locul lor? E iarăși surprinzător să-l vedem pe dl Brezianu invocînd ,,voința națională și populară" în momentul 1918-1920, amintindu-ne de limba de lemn din trecut, și asta doar ca să combată o idee ce nu există la Judt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
să-l dăm peste cap. Nici din punct de vedere financiar, "Orient-Expres" n-a fost o afacere proastă pentru Antena 1, căci realizatorul ei i-a găsit un sponsor puternic la BNR. Totuși, asta n-a împiedicat eliminarea emisiunii cu pricina din grila de programe. Pur și simplu, fiindcă deranja pe cineva. încerc să determin pe cine anume - și uite că nu reușesc. Mai ales că e vorba de un post de televiziune particular, nu de televiziunea așa-zis publică. Sau
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
Steagurile și-au găsit, și ele, loc de cinste. Primarul, intervievat și dumnealui în chestiune, ne vorbește în limbajul de lemn, lemn de dinainte de '89, că cetățeanul are și el un fix, dar că nu e periculos. În garajul cu pricina, nu ca în Poiana lui Iocan, oamenii, uniți în spirit și-n simțire cu cetățeanul nostru, vin, își plîng amarul și oftează după Ceaușescu. După vremurile de atunci. Muzeul nu e gol. E animat mereu, iar discuțiile și suspinele se
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
groază. Doamna Forbes îl auzi de pe scara șerpuitoare de piatră care se cățăra pe stânci de la debarcader până acasă, și ne ajunse din urmă, gâfâind, lividă; i-a fost însă de-ajuns să vadă animalul crucificat în poartă ca să înțeleagă pricina ororii noastre. Obișnuia să spună că atunci când doi copii sunt împreună, amândoi sunt vinovați de ceea ce face fiecare singur, așa că ne dojeni pe amândoi pentru strigătele fratelui meu, mustrându-ne apoi pentru lipsa noastră de stăpânire. Vorbi în germană, nu
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
chiar epuizarea modernismului (pentru care autorul Istoriei literaturii române contemporane s-a bătut vreme de cîteva decenii), într-un moment în care postmodernismul vine cu perspective și soluții noi, nu înseamnă cu adevărat o despărțire de lovinescianism, căci evoluția cu pricina ne apare firească tocmai în virtutea tezei sincroniste. Oricît se va schimba literatura în anii ce vin ideea lui Lovinescu va continua să fie vie. Pentru criticii de azi, a fi maiorescian înseamnă a fi rămas fidel criteriului autonomiei esteticului, fără de
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
cunoaște discernămînt, proiecte și ai cărei membri consideră drept sacrilegiu ideea în sine că acceptarea tradițiilor comunitare poate constitui obiectul unei alegeri libere"". Discuția abia începe. Cronicarul atrage atenția asupra faptului că se prea poate ca proiectul de lege cu pricina să fie "citit" în maniere opuse la Budapesta și respectiv la București: pentru guvernul maghiar e limpede că statutul este menit să-i apere pe conaționalii lui de dincolo de granițe (dar de ce nu și din SUA, Canada etc.?), oarecum în numele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
bănuiește că, spre deosebire de redactorii de la 22, scriitorii știu că PAC nu s-a destrămat, că susținerea lui Isărescu e departe de a fi rușinoasă etc. etc. Nu era mai normal ca d-na Palade să-și asume paternitatea ideilor cu pricina și să-i lase pe scriitori în pace? Liviu Ioan Stoiciu și gîndirea pozitivă Binefăcuta revistă Antiteze (nr. 1-2-3, 2001), care apare sub egida Societății Scriitorilor din Neamț, cuprinde mai multe lucruri de citit, cum ar fi o anchetă privind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
de intelectuali bănuiți de simpatii de stînga și urmăriți îndeaproape pînă și în viața privată: Yves Montand ori Simone Signoret. Fostul șef al R.G.-ului (nu știu ce se ascunde sub inițiale, autorul articolului nespunînd) povestește că, la preluarea conducerii instituției cu pricina, a primit cca 150 de fișe personale ale celor mai importante figuri din lumea culturală a Franței. Toate erau ținte ale vigilenței polițienești. Mai ales cele care călătoreau în Estul comunist. Referitor la amploarea și temeinicia acestor supravegheri, fostul patron
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
spune dl Iorgulescu, e una fundamentală, de esență". Într-adevăr. Chiar și mccarthysmul din S.U.A. acelorași ani era departe de a atinge "performanțele" K.G.B.-ului, ale Stasi ori ale Securității. Nimeni nu era torturat ori ucis în Vest. Diferența cu pricina se uită, din păcate, prea adesea. Dl Iorgulescu atrage atenția că însuși Julien Caumer, care nu se născuse în deceniul 6, pare să n-o facă totdeauna. Ar mai fi de precizat un lucru: dacă regimurile democratice din Occident (care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
inedite dintr-un jurnal al scriitorului din vara lui 1936. E vara faimoasei sale călătorii în U.R.S.S., după care a și publicat Retour de l'U.R.S.S. și Retouches ŕ mon Retour de l'U.R.S.S.. În paginile cu pricina, Gide vine cu amănunte uluitoare. Felul în care sovieticii au încercat să-l cucerească este diabolic și denotă o supraveghere anterioară excepțional de atentă a vieții și comportamentului lui Gide. Știind că era pederast, autoritățile sovietice îl plimbă prin tabere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
de poezii, n-am nevoie de nici un sprijin exterior ca să fiu convins că urmează să citesc cîteva zeci sau sute de pagini de literatură. Un singur lucru îl poate neliniști pe cititorul foarte conservator care sînt: dacă între copertele cu pricina e ficțiune sau realitate. Nu că n-aș prețui cărțile documentare și altele de acest fel: dar doresc să fiu avertizat, să nu cad pradă unei confuzii. Pentru mine literatura este exclusiv ficțiune. Nu caut în ea adevărul (despre viață
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
e una, iar a fi eficient - cu totul alta. În mod straniu, cele mai încordate relații cu presa par să le aibă două dintre doamnele executivului. În primul rând, Hildegard Puwak. Nu cunosc meritele profesionale sau politice ale doamnei cu pricina. Nu știu nici măcar dacă-și datorează numirea "political correcteness"-ului la care PDSR-ul se dovedește net superior foștilor guvernanți, sau relației apropiate cu dl. Iliescu (pe care am auzit cu urechile mele cum îl proslăvea, pe când se aflau în
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
la iveală o sintagmă care a făcut carieră în vremuri mult îndepărtate ale politicii combinatorii autohtone: "opoziția miluită", adică opoziția care primea ceva, în schimbul unei atitudini constructive. Z. Ornea băga de seamă în articolul său din Dilema că formula cu pricina nu era tocmai adevărată, căci miluirea sau, cu un termen mai apropiat zilelor noastre, ungerea opoziției nu prea exista. Și că opoziția vrednicilor străbuni într-o asemenea combinație ai liberalilor de astăzi a fost în cele din urmă una cum
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
se zicea atunci despre el, dar viitorul îl alarma: "Ăștia îmi vor supraviețui și mă vor scoate din literatură." Ion Lotreanu, care a relatat scena, adăuga observația personală că Princepele de Cuțarida era de-a binelea îngrozit de eventualitatea cu pricina. Știa Princepele ce știa. Știe D.Ț. ce știe. Nostalgii comunist-bugetare În Observatorul cultural din 4-16 aprilie, răspunzînd anchetei referitoare la viitoarea conducere a Uniunii Scriitorilor, unul din candidații la președinție, romancierul Nicolae Breban, își reia ideea mai veche după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
în șir, în calitate de parlamentar specializat în servicii secrete. Ba, la un moment dat, prin vara anului 2000, chiar a cerut ofițerilor SRI să nu execute ordinele superiorilor! În loc să fie arestat imediat pentru un asemenea atentat la siguranța națională, domnul cu pricina e înscăunat mai-mare peste principalul serviciu de informații al țării! Or, după cum au spus-o Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici extrem de limpede într-o emisiune televizată, documentele ajunse în presă în ultima vreme au fost obținute cu mult înainte de
Poliție politică, poliție politicoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16246_a_17571]