1,175 matches
-
știu, dar bănuiesc că da. Iar dacă nu ascultau ei, erau informați. S. B.: Care era atmosfera între voi? Simțeați o suspiciune? D. T.: Eram prudenți toți. Parcă ne injectase cineva prudența privind vecinătățile noastre cu Nicu Ceaușescu: nici prea prietenești, că erau mortale, dar nici reci, că nu puteai, pentru că el se deschisese cumva către noi. De aceea mergeam numai când eram invitat sau chemat. În primele întâlniri tatonam, pentru că eu aveam informațiile de la Europa Liberă, dar ei aveau și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
bombardamentelor americane, ca măsură intermediară care a creat condiții pentru începerea negocierilor de la Paris din anul 1968, subliniind astfel rolul jucat de România în soluționarea acelui mare conflict mondial. În cursul misiunii mele la ambasada de la Pekin, am avut relații prietenești cu ministrul consilier al ambasadei Marii Britanii, fost consilier la Ankara și Istanbul, fost secretar general adjunct al N.A.T.O., ulterior devenit diplomat, al cărui nume nu consider necesar să-l menționez. Am constatat, cu timpul, că era un diplomat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
dat, interlocutorului sovietic că asemenea probleme ar trebui comunicate prin ambasadorul sovietic de la București, replica fiind următoarea: "Moscova preferă canalul prin ambasada României de la Pekin". Relația ambasadei romane de la Pekin cu Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze era una prietenească, de colaborare, cu o frecvență mai bună decât în perioada precedentă; astfel cu ocazia transmiterii, de către semnatarul acestor rânduri, fiind însărcinat cu afaceri a.i., a propunerii privind efectuarea unui schimb de terenuri pentru construirea sediului Ambasadei României la Pekin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
prezentat scrisorile de acreditare. Ridicarea la nivel de ambasadă a relațiilor diplomatice româno-indiene a avut loc la 11 noiembrie 1958, ambasadorul rezident în India, Nicolae Cioroiu, prezentând scrisorile de acreditare președintelui Indiei la 19 noiembrie l958. În procesul dezvoltării relațiilor prietenești româno-indiene un rol important l-au avut întâlnirile între conducătorii celor două țări, îndeosebi între șefii de state și guverne. Astfel, vicepreședintele Indiei, Sarvapali Radnakrishnan, a vizitat România între 26 și 29 iunie 1956, iar președintele Consiliului de Miniștri al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a constituit un prilej special și bun pentru o analiză corespunzătoare asupra modului în care au evoluat legăturile româno-japoneze în cei 20 de ani de la evenimentele din 1989. Se poate concluziona că Japonia a beneficiat în mod tradițional de relații prietenești cu România în domeniile relațiilor politice, economice, cooperării economice, culturii ș.a. Cele două țări, în calitate și de parteneri importanți, împărtășind și valorile fundamentale, cooperează strâns în probleme regionale și internaționale. România, potrivit aprecierilor japoneze, a parcurs în ultimii 22
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și-a prezentat scrisorile de acreditare la 6 octombrie l966. Ministrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu, a efectuat o vizită în Pakistan în perioada 22-27 mai 1967, Comunicatul comun publicat cu acel prilej consemnând semnificația evenimentului și relevând relațiile prietenești dintre cele două țări. Ca o consecință a contactelor care au avut loc, președintele Pakistanului, Ayub Khan, însoțit de ministrul afacerilor externe, a efectuat o vizită în România între 2o-26 octombrie 1967. Documentul comun dat publicității a subliniat importanța stabilirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
asemenea, politica de neutralitate. Ca urmare, în anul 1946, a fost semnat cu Moscova Acordul de Frontieră între Afganistan și U.R.S.S. În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, guvernul român, consecvent politicii sale de a dezvolta relații prietenești cu toate statele lumii, a luat inițiativa începerii unor negocieri în vederea stabilirii de relații diplomatice cu Afganistanul. Reprezentanții diplomatici ai celor două state la Teheran au purtat tratative (noiembrie 1957-martie 1958) în urma cărora guvernele român și afgan au hotărât printr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
exercita de un stat împotriva altui stat51. De asemenea, la cea de a XXIV-a Sesiune a Adunării Generale a O.N.U., România și Afganistanul în 1969, au fost coautori ai Rezoluției privind principiile dreptului internațional referitoare la relațiile prietenești și cooperarea între state în conformitate cu Carta ONU52. Dezvoltarea relațiilor politice româno-afgane a oferit un cadru important pentru lărgirea raporturilor economice și cooperării tehnico-științifice și cooperării culturale. Astfel, vizita în Afganistan a unei delegații guvernamentale române reprezentând Ministerul român al Industriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
românești despre ruta parcursă de la Tanger la Teutan. România a trimis și Marocului, după cucerirea independenței sale de stat, o scrisoare prin care anunța importantul eveniment, la care sultanul Marocului Mulay Hassan și-a exprimat "speranța în statornicirea unor relații prietenești cu România și saluta proclamarea solemnă, în anul 1877, a independenței sale de stat"73. Printre românii care la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au vizitat Marocul, menționez pe Albert C. Ghica, care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Cadrul juridic bilateral al relațiilor româno-ruse cuprinde 40 de acorduri și convenții care reglementează cooperarea bilaterală în plan politic, economic, cultural, științific și în alte domenii. Redăm mai jos și câteva din acestea, semnate după anul 1991: Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare între România și Rusia (Moscova, 4 iulie 2003) Acord între Guvernul României și Guvernul Federației Ruse cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor (Moscova, 29 septembrie 1993) Convenție între Guvernul României și Guvernul Federației Ruse pentru evitarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
comercial și promovată pe plan bilateral, cât și în cadrul unor reuniuni internaționale. România se află în poziția de a da un semnal pozitiv, este datoare și are nevoie să procedeze într-un asemenea mod pentru a construi cu Rusia raporturi prietenești, cordiale. În vederea realizării scopurilor menționate mai sus, pentru România este necesară, în mod obligatoriu, înțelegerea din partea Parlamentului, a partidelor politice, a tuturor instituțiilor românești că trebuie să se contribuie la crearea unei baze noi, corecte și în relațiile cu Federația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mondial, consulatele României în Suedia erau conduse de buni și prețioși prieteni ai României care au contribuit mult la dezvoltarea raporturilor româno-suedeze. După dizolvarea, în anul 1905, a uniunii dintre Suedia și Norvegia, România a continuat să întrețină aceleași raporturi prietenești cu cele două țări. Legația României la Stockholm a fost înființată la 1 noiembrie 1916, prin decretul din 3 noiembrie 1916; Grigore Bilciurescu a fost numit, prin decizie ministerială, însărcinat cu afaceri a.i., acesta aflându-se atunci la Stockholm. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
precum și datorită politicii înțelepte a lui Nicolae Titulescu, s-au lărgit relațiile economice, politice și culturale între cele două țări. Tendința și dorința de apropiere ale celor două țări au devenit, cu timpul, o tradiție și s-au instituit raporturi prietenești, de stimă reciprocă cu Suedia și alte state scandinave. În planul relațiilor culturale și de presă, evidențiem numeroase acțiuni: "Săptămâni" suedeze la București și românești în Suedia, corul "Cântarea României" a concertat în Suedia, bucurându-se de mult succes, apariția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
externă a României (lucrare elaborată în noiembrie 1965, pentru examenul de Secretar I); se află în arhiva M.A.E. (Biblioteca M.A.E.). 24. Relațiile româno-bulgare, în ziarul "România Liberă", decembrie 1987, p. 5. 25. Relațiile tradiționale de conlucrare prietenească româno-polone, în România Liberă, la 26 ianuarie 1989, cu ocazia aniversării a 4o de ani de la semnarea Tratatului de prietenie româno-polon. 26. ,,Relațiile României cu țările socialiste, 21 august 1983; vezi lucrări elaborate după pensionare (1994) după crearea A.A.D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Iisus. Adevărul ca poveste, Humanitas, 2012; Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări și răspunsuri, Humanitas, 2013; numeroase studii și articole în reviste românești și străine. </biography> Notă asupra ediției Cartea aceasta s-a născut în urma unei inițiative prietenești. Gabriel Liiceanu a citit câteva texte apărute, în ultimii ani, în Dilema (veche) și în Adevărul și a ajuns la concluzia că, puse laolaltă, ar putea constitui un mic compendiu de înțelepciune cotidiană. Mi s-a părut, totuși, prezumțios să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
psalmii și cu toate cuvintele lumii, există seri și dimineți, oameni care merg la biserică fără evlavii osten tative și fără să negocieze cu Dumnezeul lor, există colinele Toscanei și Coasta Boacii, femei frumoase și deștepte, cărți, solidarități curate, taclale prietenești, coincidențe riguroase, savori melancolice, tigri albi. Dacă îți acorzi un cât de mic răgaz, dacă arunci, de jur împrejur, o privire odihnită, curioasă și nepătimașă, vei găsi destule argumente să te bucuri. Lucrurile (încă) funcționeazășarpanta lumii (încă) ține. Mai există
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
indirect, ar fi îndreptate împotriva celeilalte părți. Art. V. În cazul ivirii unor controverse sau conflicte între Părțile Contractante în probleme de un fel sau altul, ambele Părți vor rezolva aceste controverse sau conflicte pe cale pașnică, pe calea unui schimb prietenesc de păreri sau în cazuri necesare, prin crearea unor comisii pentru reglementarea conflictului. Art. VI. Prezentul Tratat se încheie pentru o perioadă de zece ani, cu mențiunea că, dacă una dintre Puterile Contractante nu-l va denunța cu un an
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
dorit, în interesul reciproc, menținerea statului polonez independent și care vor fi frontierele acestui stat poate fi clarificată definitiv numai în cursul evoluției politice ulterioare. În orice caz, cele două guverne vor rezolva această problemă pe calea unei înțelegeri mutuale, prietenești. 3. În ceea ce privește sud-estul Europei, partea sovietică subliniază interesul URSS pentru Basarabia. Partea germană își declară dezinteresul politic pentru aceste regiuni. 4. Acest Protocol va fi păstrat de ambele părți în cel mai deplin secret. Din împuternicirea guvernului URSS semnează V.
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
plăcere dar și cu minute de tristețe chipul frumos al domnului Mânăstireanu și a soțului meu și a tuturor tinerilor pe care i-am cunoscut, ce poate face timpul și viața dintr-o ființă de om. Citesc scrisorile colegiale și prietenești, scrise cu căldură, cu dragoste, și mă întreb - ce-i viața pe pământ? Și pentru că printr-un mic articol al meu, depărtarea îi face pe oameni prieteni, cu gânduri fiecare despre el și lumea în care trăim, mă destăinui celor
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de la Iași, ce să le scriu? Am scris de Getuța noastră, așa cum v-am promis. Merită să rămână scris. Getuța Manta, 1993 Nu voi uita niciodată intrarea în cămin, a mea și a soțului meu, și primirea mai mult decât prietenească făcută nouă de tânăra despre care am să vorbesc și de fostul director Enache, decedat la 60 de ani. În poarta deschisă apare o tânără îmbrăcată în halat alb, atât de drăgălașă că am simpatizat-o de la prima vedere. Atât
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ori spre zona Botoșanilor, unde s-au născut Eminescu, Enescu, Ștefan Luchian, Grigore Antipa, Nicolae Iorga. Și toate acestea impuneau dezvoltarea și modernizarea rețelei de drumuri. Bițu îl ascultase pe directorul general și, printr-o strângere de mână energică și prietenească, lăsa să se înțeleagă că, fiind el însuși din această regiune, este îndeajuns de pătruns de misiunea ce i se încredința și că va încerca s-o împlinească în așa fel încât să nu-l dezamăgească. Cu dumitale adăugase și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sau altor încălcări ale păcii și să înfăptuiască, prin mijloace pașnice și în conformitate cu principiile justiției și dreptului internațional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situațiilor cu caracter internațional care ar putea duce la o încălcare a păcii; 2. Să dezvolte relații prietenești între națiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și dreptului lor de a dispune de ele însele, și să ia oricare alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale; 3. Să realizeze cooperarea internațională în rezolvarea problemelor internaționale
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
enunțate în Capitolele IX și X. Articolul 14 Sub rezerva dispozițiilor Articolului 12, Adunarea Generală poate recomanda măsuri pentru aplanarea pa��nica a oricărei situații, indiferent de origine, pe care o consideră de natură a dăuna bunăstării generale sau relațiilor prietenești între națiuni, inclusiv a situațiilor rezultînd dintr-o încălcare a dispozițiilor prezenței Carte, care enunța Scopurile și Principiile Națiunilor Unite. Articolul 15 1. Adunarea Generală va primi și examina rapoarte anuale și speciale ale Consiliului de Securitate; aceste rapoarte vor
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
preconizate în temeiul acordurilor regionale sau de către organismele regionale în scopul menținerii păcii și securității internaționale. Capitolul 9 COOPERAREA ECONOMICĂ ȘI SOCIALĂ INTERNAȚIONALĂ Articolul 55 În scopul de a crea condițiile de stabilitate și bunăstare necesare unor relații pașnice și prietenești între națiuni, întemeiate pe respectarea principiului egalității în drepturi a popoarelor și al dreptului lor de a dispune de ele însele, Națiunile Unite vor promova: a. ridicarea nivelului de trai, deplină folosire a forței de muncă și condiții de progres
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
frontieră, pot participa, de asemenea, și cetățenii care domiciliază în limitele județelor (raioaelor și regiunilor) limitrofe cu frontieră de stat. 4. Delegațiile și grupele de cetățeni ale Republicii Socialiste România și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în cadrul colaborării și al relațiilor prietenești organizate de organele de partid din județele (raioanele și regiunile) de frontieră, pot trece frontieră de stat prin punctele menționate în anexa nr. III, conform reglementărilor existente pentru această categorie de persoane. Articolul 2 Trecerea frontierei de stat în cazurile
CONVENŢIE din 30 decembrie 1985 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind trecerile simple ale frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127115_a_128444]