762 matches
-
de știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve la o fântână cu cofa ca să aducă apă. Ajungând el la fântâna aceea și luând apă, se întoarse pe încetul înapoi până pe vârful unui deal și acolo se pune un pic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sine Îndreptarea celuilalt: recunoscînd că el este rău și că tu ești bun față de el, sînt șanse ca acesta să Înțeleagă, la un moment dat, că există și o altă cale, decît aceea de a răspunde la rău, cu rău. * „Prigonind, nu distrugi ideea: zdrobind colivia, eliberezi vulturul.” (N. Iorga) În lumea sentimentelor, „iertarea” este singura care poate restabili Încrederea; orice altă atitudine produce efectul contrar. * „Care este cel mai de temut dușman? Desigur, cel care știe să folosească arme psihologice
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sunt blând și smerit cu inima și veți afla odihna veșnică”. Iar Sf. Ap. Pavel se considera pe sine „cel dintâi între păcătoși”, sau „sau cel mai mic între apostoli și chiar nevrednic de acest nume, fiindcă în tinerețe am prigonit Biserica lui Dumnezeu, arătând că toată strădania lui misionară nu este de la sine, ci i s-a dat prin harul lui Dumnezeu”. în viață, și mai ales în rugăciune, să recunoaștem că nu suntem decât ființe mărginite, cu nimic mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în dificultate, să ne rugăm pentru cei ce muncesc în străinătate, pentru ca Domnul Dumnezeu să-i păzească și să se întoarcă acasă sănătoși, să ne rugăm ca să nu intrăm în ispită, dar să ne rugăm și pentru cei ce ne prigonesc, pentru cei ce ne urăsc . Să cerem totul în numele lui Iisus și să-i îndemnăm și pe alții la rugăciuni pentru noi, cum făcea Sf. Apostol Pavel. într-o astfel de rugăciune se manifestă sentimentul solidarității, căci toți suntem frați
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
român. Lumea actuală trăiește intens toate crizele, inclusiv criza libertății. Omul are frâu liber să se afirme prin faptele proprii în toate darurile vieții. A propăvăduit rațiunea până la idolatrie. Știința explică, școala și- a construit morala ei. Biserica a fost prigonită, ateismul a lovit-o cu săbăticie. Lumea este rătăcită de la ordinea morală, este în derivă, se zbate pe orizontală. Totul este învălmășit, oamenii nu mai deosebesc binele de rău pentru că s-au depărtat de Dătătorul a tot binele. Calea de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
obrazul cel drept, întoarce-i și pe cel stâng”. Asemenea Tu neai poruncit zicând: „Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc, ca să fiți fii ai Părintelui vostru cel din ceruri, căci El răsare soarele Său peste cei buni și peste cei răi, și plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți”. Tu însuți, întru tot bunule împărate, caută la mine nevrednicul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înveți să ne rugăm zicând: „Și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”, ajută- mi, Doamne, ca, potrivit cuvintelor Tale, să răsplătesc cu bine celor ce mă urăsc, celor ce mă vatămă și celor ce mă prigonesc. Dă-le, Doamne, pacea Ta, luminează-le mintea, ca să Te cunoască pe tine și poruncile Tale , curățește-le inima și o îmlădie, ca să-și vadă greșelile și să se întoarcă și să se căiască de nedreptățile lor! Nu-i lăsa
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
chip savant, din elemente de compunere din limba elină și desemnând „cârmuirea celor mai nepricepuți”. Aici se includ, într-o secțiune intitulată Mai mult ca perfectul singurătății, scrisoarea deschisă către Nicolae Ceaușescu și jurnalul perioadei în care scriitorul a fost prigonit și a făcut greva foamei în vederea obținerii expatrierii. Publicistica propriu-zisă, din anii ’90, este de atitudine politică și civică, de atitudine morală mai ales, combativă și intransigentă, în majoritate polemică, nu rareori pamfletară, violentă chiar, însă în limitele urbanității. Vădit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care să mă simt la mine?... Ce blesteme, Ce patimi fără nopți și fără număr, Mă sbiciuie, mă-nvolbură, mă hărțuiesc, m-apasă, Mă prigonesc să merg, S-alerg, Să fiu de-a pururi și niciodat' La mine-acasă?!... Au fost străbunii-mi hoți de cai?... Au fost ciobani pribegi, Stăpâni, fără hârtii de stăpânire pe pământul țării-ntregi?... Cu Mâine, Aron Cotruș a început o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
curajului de a te jerfi pe rug. Alecu este mîndru de hotărîrea lui de a se pîrjoli În eternitate: „Singur alerg de voie, În foc fără nevoie! .......................................... A ochilor tăi rază Îmi place să mă arză! În focu-ți cînd mă prigonesc, Atunci Îmi pare că trăiesc! Atunci mă știu cu viață, Altminteri sînt de gheață”... Îndrăgostitul urmează neabătut o lege morală. Ea s-ar putea rezuma cu acest vers: „Să arz trăind, să mor arzînd”. Etica lui Alecu prevede transformarea chinului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
târziu de Eminescu, a cruzimii femeii (nemilostive) și a vieții fără rost. Soluția este moartea răzbunătoare a bărbatului: „Dar după moarte-mi să nu crezi că vei avea scăpare De Împizmuită umbra mea, a te urma oriunde: O vei vedea prigonind inima-ți fără de lege...”, pentru ca, În partea a doua, să Îndulcească reproșul și poezia să devină o seacă speculație despre simbolul sufletului. Încheierea este mai profană: Înamoratul somează pe Îngerul crud să-i fixeze neîntîrziat o Întîlnire: „Curînd spune-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care vorbește nu știu ce scriitor. După cum nu găsește nimic bun și folositor în formele noi, tot așa el nu poate vedea nimic bun în indivizii care susțin ori reprezintă aceste forme. El urăște atât de mult clasa cea nouă, încît o prigonește, cum s-ar zice popular, până-n pânzele albe, până în copiii ei mici, care sunt antipatici (Domnul Goe, Vizită). Dacă n-am ști că, prin Domnul Goe și prin Vizită, Caragiale satirizează o clasă socială, dacă n-am ști că aceste
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău». Iar Eu vă zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei care vă blestemă, faceți bine celor care vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc”10. Să comparăm opoziția europeană la pedeapsa cu moartea cu sentimentul american. Aici, În cea mai declarat devotată țară creștină din lume, majoritatea americanilor sunt În favoarea poziției față de pedeapsa cu moartea din Vechiul Testament. 37% dintre cei care sunt În favoarea pedepsei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
împăcare (Matei 5, 23-24). Culmea blândeții stă deci în purtarea pe care ne-o poruncește Mântuitorul, prin cuvintele: „Binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc” (Matei 5, 44). Singura mânie îngăduită și folositoare este aceea îndreptata împotriva păcatelor, a patimilor și mai ales împotriva diavolului ispititor, în care nu a rămas nimic bun. Dumnezeu a făgăduit celor blânzi că vor moșteni pământul. De aceea, cei
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
firește, de fericirea vrednică de acest nume. Porunca de a face pace se adresează tuturor, precum citim în epistola către evrei: „ Căutați pacea cu toți și sfințenia, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr. 12, 14). Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor. (Matei 5, 10). Cuvântul „dreptate” are și aici înțelesul de dreaptă credință și dreaptă purtare, viața neprihănită, sfințenie, în care bineînțeles este cuprinsă și virtutea socială a dreptății<footnote id="11">Sfântul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
neprihănită, sfințenie, în care bineînțeles este cuprinsă și virtutea socială a dreptății<footnote id="11">Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântul XV la Matei, Migne, P. G., LVII, col. 228<footnote>. Vechiul Testament ne vorbește de mulți drepți care au fost prigoniți pentru că au luptat împotiva păcatelor lumii, proorocii numărându-se printre aceștia. Tot din această cauză a fost răstignit și Mântuitorul Hristos. El a proorocit Ucenicilor Săi că vor fi prigoniți, ca și El: „Dacă vă urăște pe voi lumea, să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
footnote>. Vechiul Testament ne vorbește de mulți drepți care au fost prigoniți pentru că au luptat împotiva păcatelor lumii, proorocii numărându-se printre aceștia. Tot din această cauză a fost răstignit și Mântuitorul Hristos. El a proorocit Ucenicilor Săi că vor fi prigoniți, ca și El: „Dacă vă urăște pe voi lumea, să știți că pe Mine mai înainte decât pe voi M a urât. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteți din lume
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ar iubi ce este al său; dar pentru că nu sunteți din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște” (Ioan 15, 18-19). Mântuitorul îi fericește pe aceștia care, de-a lungul veacurilor, sunt prigoniți pentru stăruința lor în dreptate și sfințenie. Împărăția cerurilor este răsplata propovăduitorilor Evangheliei și învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sunt prigoniți pentru stăruința lor în dreptate și sfințenie. Împărăția cerurilor este răsplata propovăduitorilor Evangheliei și învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri. (Matei 5, 11-12). Prin aceste cuvinte, Mântuitorul fericește pe cei care vor avea de suferit defăimari, prigoane
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
din cartea a X-a, C, XXIII, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, în PSB, vol. 7, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 55. footnote>. În același gând este și Clement Alexandrinul care scrie. Când Domnul spune: Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă» (Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Saul, prigonitorul creștinilor de atunci - Sfântul Pavel, apostolul neamurilor de mai târziu -, I se arată Mântuitorul și nu-l interoghează în felul în care ne-am fi aște pptat cu toții: „Saule, Saule, de ce rigonești creștinii?”, ci „ Saule, Saule, de ce Mă prigonești?”, în înțelesul că dacă cineva nește creștinii, suferă de fapt mai ales și mai întâi Martirii - exemplu de statornicie în credință Referindu-se la faptul că martirii ne propovăduiesc Evanghelia prin viața și faptele lor, Sfântul Ioan Gură de Aur
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
credință, redăm o relatare de suflet ziditoare expusă de Eusebiu de Cezareea în lucrarea sa, Viața lui Constantin cel Mare. Astfel, ni se menționează că, din porunca stăpânirii de atunci, în toate colțurile pământului mai-marii așezați în fruntea popoarelor îi prigoneau pe credincioșii lui Dumnezeu. Dar, iată că tocmai de prin împărăteștile locașuri aveau să iasă la lumină, înaintea oricăror altora, mucenicii cei plăcuți lui Dumnezeu, „purtând până la capăt întreaga luptă pentru dreapta lor credință și înfruntând pentru ea de bunăvoie
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
mării, precum și toate celelalte chipuri ale morții. Curând, în curțile împărătești aflate pretutindeni a început să se facă simțită lipsa bărbaților credincioși - lucru care pe cei răspunzători i-a lipsit mai ales d e ocrotirea lui Dumnezeu, de vreme ce a-i prigoni pe credincioși însemna totodată a înăbuși rugăciunile înălțate de aceia în sprijinul lor. Numai Constanțiu - tatăl Sfântului Constantin - a dat ascultare unui gând înțelept și cuvios, purcezând la un lucru de necrezut și a cărui înfăptuire stârnește uimirea: anume, el
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Este un adjectiv care se întâlnește doar în texte poetice (Iov și Isaia). Dumnezeu este calificat astfel numai în două pasaje din Iov: Ha’ap œÄnnQ’ mišep"” yaƒ">Äš we-’im Țaddq Kabbr tarešia‘ (34,17): „Unul care prigonește dreptatea ar putea oare să domneasca? Și vei osândi tu pe Cel mare și drept?” (BS) Hen ’Pl kabbr we lo’ yim‘"s kabbr koah lQ> (36,5a): „Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni și este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
existență a sclaviei sexuale acestea sunt acceptate sau nu, asumate sau nu. Cine sunt practicantele? Practicantele au fost și sunt de diferite condiții sociale, persoane de nivel social mediu și, în special, de condiție modestă, umilă, acestea din urmă fiind prigonite și pedepsite. Fie că "lucrează" sub supravegherea poliției, legal sau clandestin, prostituatele de rând au fost și sunt considerate paria, dovadă apelativele disprețuitoare: fete ușoare, fetele nopții, femei de stradă, dame de consumație, vidanjoare ale amorului, stele căzătoare ale dorinței
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]