2,747 matches
-
a propus un derivativ din punctul său de vedere: independența Principatelor, cărora li se recunoștea din nou ipso facto o situație individualizată, și, prin această inițiativă, Rusia se înfățișa românilor ca singura putere salvatoare. Pe de altă parte, independența Principatelor, privită ca un mijloc de fortificare a poziției ruse în sud-estul continentului și de obținere prin supralicitare a unor clauze favorabile în eventualitatea încheierii păcii, era, la rându-i, o alternativă a altei condiții rusești, și anume sechestrarea Principatelor sau menținerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fanariot în Moldova, nota în 1822 că a tradus în franceză cartea lui Raicevich „într-un moment în care Valahia și Moldova atrag privirile întregii Europe”. „L’Annuaire Lesur”, „La revue Britannique”, „Le Temps” etc. publică articole despre Principatele Române privite ca o „chestiune” politică, iar la 5 mai 1823, „Journal des Débats” a tipărit un articol în care sunt evocate formarea poporului român, originea sa latină, luptele purtate pentru independență, moldovenii, muntenii și transilvănenii fiind înfățișați ca alcătuind o singură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trebuia să se producă, potrivit concepției lui Bruck, și pe seama exploatării popoarelor aflate într-un stadiu inferior al dezvoltării istorice. Deși el vorbea despre ridicarea nivelului de viață al acestor popoare, totuși ameliorarea stării în care se aflau ele era privită ca o condiție necesară înlesnirii exploatării germane, ele urmând să rămână mai departe debușee ale desfacerii mărfurilor germane și surse de procurare a materiei prime. Aceasta rezultă foarte limpede din relațiile care, după Bruck, ar fi fost de dorit să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unii istorici, el demonstra pasionat de ce nu limitează istoria ca știință la domenii tradiționale, ci o extinde și asupra istoriei culturii, artei ș.a. Este un mod de a vedea pe care N. Iorga îl deducea - așa cum am arătat - din istoria privită „ca o unitate absolută a vieții omenești”. Și astăzi cititorul operei lui Iorga rămâne impresionat de numeroasele fire care leagă de veacuri popoarele și pe care N. Iorga le-a dezvăluit cu migala care-l caracteriza. Pentru N. Iorga ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
idei decât asupra faptelor și căutând a descifra, dincolo de polemica erudită realități de profunzime ale lumii noastre”, considerând știința istorică într-un sens crocean, adică drept un răspuns la chestiunile puse de istoria trăită. Aceasta este prisma prin care trebuie privite, credem noi, și problemele cruciale ale istoriografiei, pe care și le pune Alexandru Zub, odată cu alți predecesori și contemporani: cunoaștere-neputință, adevăr-militantism, istoria ca interogație (istoria problematizantă), dialogul istoricului cu durata, istoria globală și criteriile istoricului, istoria și reflecția permanentă la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cavaignac și Windischgraetz (va fi și decorat) și îl sprijină pe Jellavich, când se convinge că acțiunile sale nu au atât un caracter național, cât contrarevoluționar. Diplomația țaristă era acum convinsă, mai mult ca niciodată, de necesitatea unei Austrii puternice. Privită încă cu nehotarâre, intervenția Rusiei în Imperiul Habsburgic se contura ca o alternativă posibilă. Ea fusese cerută „la nevoie” de Windischgraetz încă la 8 iulie 1848, dar a fost pusă la cale în martie-aprilie 1849, ca urmare a victoriilor lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Alexe 84 fost în 1896). Chiar dacă au trecut anii, chiar dacă societățile lumii au evoluat, chiar dacă știința a dovedit cu argumente posibilitățile superioare de exprimare ale femeii în sport, accesul acesteia la activitățile sportive este încă restricționat sau nu tocmai bine privit, în unele state ale lumii (a se studia statutul femei sportive în anumite țări arabe). Din punct de vedere biologic, studiile și cercetările recente au evidențiat faptul că, deși, există unele deosebiri anatomice și fiziologice între femeie și bărbat, acest
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a negocierilor: (a) frontiere (spații și teritorii); (b) straturi (obiective diferite și autorități variate); (c) rețele (conexiuni, comunicații). Acestea constituie, conform lui Michael Smith, "noul spațiu european de negociere".23 De aceea, același autor susține că negocierea europeană nu trebuie privită numai ca proces, dar și ca sistem de negociere. Iar din asemenea perspectivă, susține M. Smith, negocierea europeană nu este doar internațională, ci și puternic conservativă.24 Și pentru că am amintit de negocierea europeană ca proces, vom adăuga că Elgström
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
nivelurile de realitate a Subiectului. Artiștii, poeții, oamenii de știință și misticii din toate timpurile au mărturisit despre prezența acestui Eros în lume. HEISENBERG ȘI NIVELURILE DE REALITATE Pentru Heisenberg, realitatea este "fluctuația continuă a experienței așa cum o percepe conștiința. Privită astfel, ea nu este niciodată identificabilă în întregime cu un sistem izolat [...]"22. Realitatea nu se poate reduce la substanță. Pentru noi, fizicienii de astăzi, aceasta e o evidență: materia este complexul substanță energie spațiu-timp informație. Așa cum scrie Catherine Chevalley
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ți se potrivește, ce-ți revine dinăuntrul tău, pân la ce-ți e dat să faci, adică ce trebuie, ce nu poți să faci"67. Distincția fundamentală dintre enunțurile de tip a fi și cele de tip a trebui este privită, în primul rând, ca o problemă de logică. Între este și trebuie sunt posibile mai multe relații, respectiv corelații, ce pot fi reduse, așa cum demonstrează Tudor Cătineanu 68, la următoarele: (I) " Este, dar nu trebuie să fie", care exprimă o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin toate maximele sale o legislație universală [...] va corespunde întocmai imperativului categoric prin faptul că datorită ideii de legislație universală, el nu se fundează pe niciun fel de interes"155. Voința nu este pur și simplu supusă legii, ci trebuie privită ca legiuitoare și, tocmai de aceea, subordonată legii, a cărei inițiatoare este. Formula universală a imperativului categoric, acționează conform unei maxime care poate deveni lege universală, este legea voinței libere. Pentru a vedea de ce, trebuie doar să comparăm problema cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Dacă delictul ar rămâne nepedepsit, atunci ar exista un motiv să se creadă că victima nu a avut acel drept 108. Delictul, privit ca existență în fapt, reprezintă un rău sau o pagubă care se produce proprietății sau averii. Delictul privit ca "voință ființând-în-sine este pentru voința particulară a celui lezat și a celorlalți numai ca ceva negativ. Lezarea acesteia ca voință existând-în-fapt este deci suprimarea crimei, care altfel ar rămâne valabilă și este restabilirea dreptului"109. Doctrinei "anulării", i s-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ură, și pentru a justifica acest lucru, atât cât poate fi justificat și încurajat, prin prevederea publică a mijloacelor pentru exprimarea unui sentiment atât de natural și sănătos"126. În ultimii douăzeci de ani, s-a dezvoltat noțiunea de pedeapsă privită ca o practică comunicativă. Această noțiune afirmă că pedeapsa comunică infractorului un răspuns adecvat faptei pe care el a comis-o. Comunicarea presupune că partea căreia i se adresează trebuie să fie un participant activ în acest proces și trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în sine, începîndu-și căderea, si astfel devenind exterior lui Dumnezeu, cel putin parțial (din perspectiva lui Böhme, Dumnezeu este totul, deci este incomprehensibil cum ceva poate fi exterior lui Dumnezeu). Lucifer a fost astfel izgonit din "nașterea cea mai lăuntrica" (privită că "lăuntrica" numai după cădere, căci la începuturile creației nașterea aceasta era singura realitate) în "nașterea cea mai exterioară". Paracelsus, pe de altă parte, era de părere ca primă materia este materia unică, misterium magnum (mare mister), mama elementelor (matricea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ca purtător al personalității, nu este doar punct final al unei evoluții, ci deschizător al unui "loc natural" care preia, pentru a suporta, evoluția lumii. Lumea va evolua în cultură, nu în natură, datorită formării corelațiunilor de personalitate. Omul trebuie privit ca purtător al rosturilor evolutive ale realității energetice. Și, în urmarea acestei viziuni, trebuie să integrăm antropologia personalismului energetic într-o ontologie. Și este vorba, la propriu, nu numai despre o ontologie a umanului, ci, într-un sens mai apropiat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
natural" al omului în ordinea universală și, totodată, a-i reface unitatea de existență ca "sinteză" între natură și Absolut. Libertatea poate fi privită și dinspre actul creației. Acesta din urmă reprezintă "suprema categorie a muncii", după cum socotește C. Rădulescu-Motru. Privită ca un act liber în mod absolut, ea aparține lui Dumnezeu. În ordinea acestei interpretări, putem spune că prin creație (dar privită în mod relativ), omul se apropie concomitent de natură și de Absolut, neputându-se identifica vreodată cu una
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
valabilitatea ei este, desigur, circumscrisă istoric. Determinismul prin finaliate legiferează existența istorică a omului, dar oferă sens înseși energiei-ca-natură, având astfel valabilitate (o valabilitate secundă, derivată) și dincolo de spațiul umanului. Omniprezența sa nu afectează determinismul prin cauzalitate propriu fenomenelor naturii privite nu în totalitatea lumii, ci în spațiul lor strict natural. (Cauzalitatea este luată în sensul cauzei eficiente aristotelice: "primul punct de plecare al schimbării sau imobilității", care nu are legătură cu momentul final al acelei schimbări; iar finalitatea, în sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unitatea lor determinată prin faptul că amândouă sunt momente ale evoluției (continuitatea) -, Rădulescu-Motru va hotărnici ordinea de cauzalitate în spațiul existenței-ca-natură, iar ordinea de finalitate în spațiul vieții psihice și al culturii. Dar cauzalitatea va caracteriza orice succesiune de fenomene privită local, adică socotită ca fiind izolată de evoluția universală, iar finalitatea va fi afirmată ca ordine a evoluției existenței-ca-energie, prin urmare, a lumii ca totalitate. De aici posibilitatea de a gândi că un anumit fenomen, fie el organic, psihic sau
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetic, apar unele sensuri noi asupra raporturilor dintre cauzalitate și finalitate. Lucrul cel mai semnificativ este întărirea ideii după care ordinea evoluției universale este una de finalitate, cauzalitatea reprezentând ordinea locală a naturii și relația dintre fenomenele (de orice fel) privite nu ca momente ale totalității lumii, ci ca având demnitate ontică în sine. Astfel, personalitatea individului și cea a poporului vin "de jos", spune Rădulescu-Motru; adică vin amândouă din "energia solului", din condiționări (cauzale) naturale. Deși personalitatea poporului nu este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
real prin care ea s-a constituit. Tocmai pornind de la personalitate, cercetarea filosofică poate intra în regimul său propriu de interpretare, de reconstrucție, pentru că în felul acesta ea capătă șansa de a se deschide către o concepție totalizatoare asupra lumii. Privită ca o corelațiune energetică, personalitatea apare ca "efect" ultim al unui lung șir de cauze. Privită ca ipostază desăvârșită a existenței umane, ea apare ca formă finală de actualizare a energiei, formă care impune ordinea proprie, cea de finalitate, întregii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
regimul său propriu de interpretare, de reconstrucție, pentru că în felul acesta ea capătă șansa de a se deschide către o concepție totalizatoare asupra lumii. Privită ca o corelațiune energetică, personalitatea apare ca "efect" ultim al unui lung șir de cauze. Privită ca ipostază desăvârșită a existenței umane, ea apare ca formă finală de actualizare a energiei, formă care impune ordinea proprie, cea de finalitate, întregii evoluții care a precedat-o. Personalizarea energiei începe cu manifestarea primei anticipații din care se naște
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
perspectivă, uneori nu știe sau nu ia În seamă ceea ce descoperă confrații lui. Aruncarea de punți de legătură, conlucrarea dintre mai multe paradigme explicative, articularea puterii minții cu alte facultăți umane poate să refacă ceva din comprehensiunea funciară a omului privită ca un tot, ca un continuum de stări ce Își dau mâna pentru a cunoaște, a acționa și a valoriza universul ce Îl Înconjoară. Valoarea culturală a cunoașterii sporește atunci când se sprijină pe referențe mai largi, când știe să asculte
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
induse artificial. Biserica, În calitate de structură organizatorică particulară, va veghea prin reprezentanții săi la păstrarea coerenței dogmatice și sacramentale, la gestionarea corectitudinii „Învățăturii”, la transmiterea acesteia În comunitatea de credincioși și la realizarea serviciilor divine curente. Pe de altă parte, Biserica, privită ca totalitate a credincioșilor, ca „trup al lui Hristos”, ca formă de congregare a credinței, nu trebuie vizată ca o instanță pasivă, de primire a credinței, de simplă masă de „consum”, ci și o ocazie de reconfigurare, trăire, semnificare, reactivare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
propunerii conducerii P.C.R. ca, din 1958, să înceapă dislocarea trupelor (din păcate rămâneau "consilierii sovietici" care supravegheau totul) pentru a le reamplasa în țările unde se produseseră deja revolte deschise contra ocupanților (vezi Ungaria în 1956 și Polonia în 1958). Privită astăzi prin retrospectiva evenimentelor care i-au succedat, actul curajos al României socialiste de stabilire a relațiilor cu "Germania de vest capitalistă" a permis nu numai lansarea cu succes a "politicii de răsărit" a conducerii de la Bonn, care a adus
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
limbajul timpului. Cele mai mari probleme pe care le aveam erau atunci când se enumerau diversele propuneri avansate în numele Tratatului de la Varșovia, singurele menționate fiind cele ale Uniunii Sovietice. Astăzi, cele de mai sus par un joc de copii, chiar neserios. Privite însă în epocă, ele aveau o mare substanță politică. Era vorba de manifestări care stimulau confruntarea și de o politică deliberată de estompare a individualității naționale a statelor într-un bloc politic. În urma analizei la care era supus în minister
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]