3,972 matches
-
că reprezintă o Încercare mai disciplinată și mai preocupată de valorificare a stărilor emoționale care Însoțesc În mod firesc procesele de creație. Este o procedură care, prin specificul ei, se bazează pe utilizarea metaforelor și analogiilor În favoarea Înlesnirii Înțelegerii situației problematice, astfel Încât neobișnuitul (străinul) să devină familiar, iar obișnuitul să apară ca ceva straniu, ciudat (străin). În acest sens este centrată pe dezvoltarea fanteziilor elevilor, considerată ca fiind hotărâtoare În afirmarea creativității. Practic, se poate utiliza În anumite segmente ale parcurgerii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
existente În domeniul dat (să reflecte stadiul actual de organizare a producției și economiei, de exemplu, să ajute elevii/studenții să-și formeze o concepție Înaintată, modernă, opusă concepțiilor Învechite, perimate, să ofere posibilitatea unei priviri de ansamblu asupra conținutului problematic al cazului, să sugereze cât mai multe variante de soluționare a acestuia, ceea ce cultivă preocuparea de căutare a celei mai bune variante de soluționare, dorința de reflecție, de investigare, de a lua hotărâri. În ceea ce privește prelucrarea didactico-metodică propriu-zisă a exemplului de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În societatea contemporană, Încrezătoare În viitor și cutezătoare În tot ceea ce Întreprinde. În condițiile de activitate la care Îi obligă executarea unui proiect, tinerii se deprind cu strategia cercetării, Își Însușesc metode de muncă științifică, Învață să creeze o situație problematică,să emită ipoteze asupra cauzelor și relațiilor În curs de investigație, să facă pronosticuri asupra rezultatelor posibile, să examineze și să mediteze, să formuleze idei și să exprime diferite puncte de vedere, să verifice ipotezele și pronosticurile făcute, să deprindă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pregătirea și adoptarea deciziilor, organizarea și controlul executării lor, conducerea unei bătălii); activități de prognoză, de previziune economică, socio-politică etc.; situații din trecut (ședințe, conferințe, adunări, situații politice conflictuale etc.); fenomene care se petrec În natură și, mai ales, situațiile problematice. Asemenea reconstituiri, mai mult sau mai puțin complexe, sunt modelate didactic conform unor obiective prestabilite și realizate În mod creator prin interpretarea unor roluri (funcții simulate). La baza metodelor de simulare stă analogia sprijinită pe analiza riguroasă a faptelor. Deși
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În Cosmovici, A., Iacob L., Psihologie școlară, Iași, Editura Polirom. Negreț, I.D., Pânișoară I.O. (2005), Știința Învățării. De la teorie la practică, Iași, Editura Polirom. Not, Louis (1988), Les pédagogies de la connaissance, Toulouse, Privat. Nouveanu, E. (1993), Informatizarea Învățământului. Arie problematică, „Caiet documentar”, nr. 1, Curs de instruire asistată de calculator, Universitatea din București. Noveanu, D. (1993), Impactul utilizării computerului asupra Învățământului, „Caiet documentar”, nr. 4, Curs de instruire asistată de calculator, Universitatea din București. Okoñ, Wincenty (1974), Didactica generală (compendiu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
internaționalizare, Șansa de a păși pe covorul roșu al marilor realizări ale domeniului. Pentru această idee, pentru acest vis frumos, în lucrarea de față ne propunem un demers care să ofere un răspuns „românesc” la una dintre cele mai importante problematici privind contabilitatea - evaluarea. Evaluarea este pentru contabilitate ceea ce reprezintă „un cap de pod” pentru strategia militară, respectiv o bază solidă, o punte de legătură, o poziție Și o implicare directă în Și spre stăpânirea situației (în cazul nostru întregul univers
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Problema cea mai acută cu aceste deschideri este că, pe lângă faptul că sunt timide, au audiență doar în mediul universitar. Sfârșitul anilor ’90 a adus chiar o întărire a raționalității politicilor educaționale, reflectată în proliferarea studiilor diagnostice la diferite niveluri problematice ale învățământului românesc. Majoritatea acestor rapoarte au avut ca finalitate practică susținerea unor programe cu masivă finanțare externă, dedicate modernizării învățământului sau creșterii șanselor școlare ale unor categorii deprivate din punct de vedere social. Printre cele mai importante materiale produse
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
probleme interesante din punctul de vedere al sociologiei educațieitc " Medita]iile - un fenomen care ridic\ probleme interesante din punctul de vedere al sociologiei educa]iei" 1. Introduceretc "1. Introducere" Meditațiile fac parte din acea categorie interesantă de fenomene sociale omniprezente, problematice, dar despre care nu se vorbește mai deloc 1. Evident, nu pentru că nu ar avea importanță, ci pentru că simplul fapt al apelului din partea unui număr impresionant de copii și părinți la forme neinstituționalizate de instrucție pare a pune serios sub
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
responsabile de generarea atributelor percepute ca unice. Se vor externaliza acele activități care nu diferențiază atributele produsului, au costuri considerate mari și nu pot fi utilizate în consonanță cu strategia aleasă. În practică, deciziile asociate acestei opțiuni devin și mai problematice în comparație cu cele asociate costului redus, începând cu identificarea activităților și terminând cu raportarea la concurenții care adoptă aceeași strategie. Dacă produsul este complex sau cu un preț relativ mare și e realizat în cantități mari, analiza lanțului valorii dobândește o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pericolului asociat unui abuz în utilizarea matricelor de portofoliu. În spatele acestor matrice se ascund concepte care trebuie cunoscute în profunzime, inclusiv din punctul de vedere al limitelor conceptuale. O analiză a acestor instrumente arată că utilizarea este deosebit de dificilă și problematică, iar rezultatele sunt discutabile pentru numeroase familii de cazuri ale organizațiilor gestionate, de unde necesitatea unei prudențe în realizarea oricărei construcții decizionale bazate pe acestea. Conceptele proxime specifice managementului strategic asociate acestor tehnici sunt afacerea, unitatea strategică de afaceri, segmentarea strategică
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
au avut loc schimbări semnificative față de perioada antedecembristă, ci un fel de „rotație a cadrelor” specifică vechiului sistem. Chiar dacă acești manageri prezentau cele mai bune intenții manageriale și competențe tehnice probate în decenii, existența unei viziuni conforme noilor realități era problematică, ca și a competențelor necesare noilor relații externe. Pe de altă parte, dezangajarea statului a mai durat încă mai mult de jumătate de deceniu, până în 1998. Acest lucru înseamnă că implicarea politicului peste limitele normalului a persistat sub forme multiple
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
potențialul și aspirațiile sale, ca alternativă indirectă, dar poate mai eficientă, de ieșire din impas. 2.3. Ecoknowledgence (ecognosgența) Timpul schimbării! Perioada de criză, modul extensiv de exploatare a naturii, rata scăzută de convergență, iată doar câteva dintre cele mai problematice aspecte ale actualului model de dezvoltare. Acest subcapitol descrie conceptul de ecoknowledgence (ecognosgență), văzută ca un mix dintre dezvoltarea ecologică durabilă, folosirea intensivă a cunoașterii prin metodologia Knowledge Management și convergență, ca obiectiv al Politicii de Coeziune a UE. Ca
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
platoniciene. Desigur, nu ne închipuim că Platon ar gândi în secret în termenii cuplului „Ahile și Ulise”, dar este posibil ca unitatea aceleiași probleme să poată fi expusă de noi sub un nume analogic comun. Având sub ochi această structură problematică, am încercat să o recunoaștem în Republica: rezultatul a fost descoperirea a două principii funcționale în dialog - unul al primatului lui a ști asupra lui a fi, celălalt al reflexivității incomplete. Aceste două principii au făcut ca ahileicul și odiseicul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a sesiza interogativ întregul lumii - este corespondentul uman al eternității, receptacolul acesteia și partea de divin a omului. Filosofia ca atare se definește de acum înainte drept grijă față de suflet. De acum înainte, omul devine om doar în măsura în care realizează dimensiunea problematică a lumii și se explică cu aceasta. „Problematicitatea constă tocmai în faptul că, dacă e adevărat că lumea se arată și că se arată în totalitatea ei, ea nu se arată în aceeași manieră. Ea se arată de așa manieră
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ceea ce este”? Și ce înseamnă „cu adevărat”? Prima dintre întrebări corespunde unui domeniu al filosofiei numit în mod curent ontologie - teoria ființei. Cum ne e accesibilă ființa - mai precis cum îi ea accesibilă lui Platon? „Imboldul dat de către Platon acestei problematici e, în fond, a doua naștere a filosofiei; unul dintre cele mai fascinante lucruri din istoria gândirii: ideea potrivit căreia ființa nu e de la sine evidentă, ci presupune o măsură care diferă în mod esențial de ceea ce e măsurat” (p.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
căsniciei și, ca mai toți bărbații vremii, un incurabil misogin (atrag atenția că astăzi, a fi misogin, e lucru, măcar, de ocară; în vremurile acelea, problema aceasta nu era o „problemă” și nici lucrul acesta nu era în vreun fel problematic). Chestiunea nu trebuie ocolită doar pentru că nu exista, și aici e paradoxul: Socrate și Platon pun pe tapet faptul acesta, căci a condamna homosexualitatea, cel puțin așa cum o face Platon în Legile, însemna a da credit și a încuraja, cu toate că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologică, prin complexitatea sa, ea rămâne în atenția investigației psihologice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele actuale. Dintre aspectele multiple ale acestei problematici se rețin: • o mai mare concordanță între autori în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii), decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut (dimensiunea explicativă a cunoașterii); • prezența stadialității atât în abordarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
suprastructura socio-morală a personalității, calitatea de ființă socială a omului. De câte ori vorbim despre caracter, mai mult ca sigur implicăm un standard moral și emitem o judecată de valoare (Allport, 1981). Tocmai implicarea judecăților de valoare în definirea caracterului face, oarecum, problematică utilizarea acestui termen. De aceea, psihologia americană preferă utilizarea termenului generic de personalitate, care include într-un sistem unitar ceea ce europenii înțeleg prin temperament și caracter. Adevărul este că, raportându-ne la celălalt, nu putem utiliza cuvinte neutre, constative. Chiar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de probe (pp. 75-76): de tip „imaginativ-inventiv”, când se cere copiilor să elaboreze o compunere având în centru un obiect extrem de simplu: o frunză, un nasture sau un gard de nuiele. A doua categorie de exerciții sunt cele de tip „problematic”. Elevii sunt solicitați să formuleze cât mai multe întrebări în legătură cu obiecte cunoscute: „piatră”, „foc”, „aer”, „stele”, „ocean” ș.a. În fine, există și probe de tip „combinat”, în care trebuie să realizeze mici compuneri pe marginea unor tablouri înfățișând diverse scene
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
le debitează, chestiunile sunt tot așa de clare cât îi sunt și lui. Or... e o mare eroare! Poate fi o memorare mecanică, despre care am menționat lipsa ei de valoare instructivă: cunoștințele nu pot fi utilizate în diferite situații problematice. De aceea, cadrele didactice au obligația să verifice gradul de aprofundare a cunoașterii, punând variate probleme elevilor. Numai posibilitatea de a utiliza cunoștințele pe plan teoretic și practic garantează seriozitatea asimilării, valoarea muncii de predare-învățare desfășurate în școală. ÎNTREB|RI
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aducă contribuții noi în acel domeniu, pentru că nu se pot depăși granițele unui spațiu pe care nu îl cunoaștem îndeajuns. Pe de altă parte, cunoașterea unui domeniu poate implica o viziune limitată care nu-i permite individului să abordeze situațiile problematice în alte modalități decât în trecut (Frensch și Sternberg, 1989). În ce privește stilurile cognitive, s-a remarcat importanța unui stil normativ în creativitate (Sternberg, 1988a, 1997), adică a unui stil de gândire predilect inovativă, corespunzător preferințelor individuale. Trebuie făcută distincția între
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
supranatural; b) deși excepțional, geniul reprezintă un potențial specific fiecărui individ; c) talentul trebuie diferențiat de geniu; d) potențialul și exersarea talentului și geniului depind de atmosfera politică a epocii. (Pentru cititorul care consideră că aceste concepții au fost depășite, problematici similare asupra distincțiilor și diferențierilor conceptuale [validitatea discriminatorie] se regăsesc în cercetările recente despre specificitatea domeniului - Albert, 1980; Baer, 1995; Bloom, 1985; Gardner, în presă; Runco, 1986.) Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ideea că nici geniul, nici talentul nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conținut, atunci când într-un test sau în procesul de evaluare sunt incluși itemi referitori la subiecte ce se pot exprima cu ușurință în scris. Când un test nu conține un eșantion de itemi suficient de reprezentativ, validitatea de conținut devine problematică. În mod analog, cercetarea experimentală investighează anumite elemente sau trăsături ale complexului creativității. Chiar dacă nu constituie cele mai importante aspecte sau trăsături, ele sunt cel mai ușor de demonstrat, de operaționalizat și de evaluat. După cum menționează Hyman (1964), studiul experimental
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de gândire divergentă intitulat testul „ce s-ar întâmpla dacă” („what if”) (Torrance, 1974). Spre deosebire de Greenfield și asociații lui (1981), Runco și Pezdek (1984) nu au detectat diferențe de originalitate a finalurilor sub influența tipurilor diferite de suporturi media. Aspectul problematic al respectivei orientări experimentale a constat în perioada scurtă de timp în care subiecții au fost expuși la diferitele tipuri de suporturi media. De exemplu, poveștile animate prezentate prin intermediul suportului video au durat mai puțin de zece minute. De aceea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetare pornesc tot de la informații istorice, psihoistoricii și psihobiografii apelează la analize cantitative pentru confirmarea aspectelor simptomatice ale unor indivizi sau situații (Elms, 1994). Din multe puncte de vedere, acești cercetători acordă mai multă atenție tehnicilor și situațiilor istorice decât problematicii și metodologiei științifice (Simonton, 1983b). Contrastul evident dintre focarele atenției este redat clar de clasica psihobiografie a lui Leonardo da Vinci realizată de Freud (1910, 1964), care a încercat să pună pe seama experiențelor din prima copilărie atât orientarea sexuală a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]