1,870 matches
-
puternic curent de opinie, dorința generală de împlinire a năzuințelor și luptei seculare pentru independență. La 29/30 aprilie -11/12 mai 1877, corpurile legiuitoare au votat o moțiune prin care se cerea ruperea legăturilor și a dependenței față de Poartă, proclamarea stării de război între România și Turcia; totodată se recomanda guvernului să pună toată stăruința și să ia toate măsurile spre a apăra și asigura existența statului român astfel ca la viitoarea pace România să iasă cu o poziție politică
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
românești, să evidențieze răspunderea deplină a Turciei, pentru declanșarea stării de război. Pe această linie, se situează nota ministrului de externe trimisă agenților diplomatici români, spre a fi înmânată reprezentanților politici ai puterilor la 1/13 mai 1877. Pentru evitarea proclamării imediate a independenței a stârnit o vie reacție internă făcându-se expresia mulțumirii generale, Românul, oficiosul liberalilor radicali într-un editorial din 5/17 mai, redactat de C. A. Rosetti notează că ”nu s-a rostit ultimul cuvânt”. Milioane de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
timp, însă au fost intensificate preparativele și operațiunile militare. Starea de spirit din interior și împrejurările internaționale au impus României ca și de data aceasta să se bizuie pe propriile sale forțe și să-și asume singură responsabilitatea și riscurile proclamării deschise a independenței. La 9/21 mai, interpelarea deputatului Nicolae Fleva, cu privire la notificarea de către marile puteri a independenței țării în numele guvernului Mihail Kogălniceanu, rostește acel discurs memorabil înscris cu litere de aur în cartea de istorie a României, în cursul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
state. România a reușit să rupă astfel legătura juridică, ce durase timp de patru secole cu Imperiul Otoman. Obținerea independenței a permis politicienilor și intelectualilor români să-și îndrepte atenția asupra desăvârșirii națiunii. O altă consecință î independenței, a fost proclamarea României ca regat și a lui Carol I ca rege la 14 martie în 1881. Perioada de după 1878 a fost decisivă pentru consolidarea României moderne. În noul context, statul șia asumat rolul de întreprinzător al dezvoltării generale a țării. Instituționalizarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
statul șia asumat rolul de întreprinzător al dezvoltării generale a țării. Instituționalizarea mecanismelor economice, administrative și juridice, specifice modelului de dezvoltare capitalist occidental, a însemnat o integrare rapidă și definitivă a economiei românești în circuitul economic european. Independența României și proclamarea regatului a influențat lupta românilor din teritoriile românești aflate sub stăpânire străină, mai ales mișcarea națională a românilor din Transilvania. Vasile Pascu, în lucrarea, Istoria modernă a României, arată că, reprezentanții României la Congresul de la Berlin au fost - după expresia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
iar Transilvania este anexată Ungariei. Majoritatea românilor din monarhie, respectiv cei din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, se aflau sub autoritate maghiară, cei din Bucovina trăiau sub guvernare austriacă. Românii și-au declarat opoziția categorică față de dualism încă din momentul proclamării sale. La 15 mai 1868, a fost făcut public, Pronunciamentul de la Blaj, o reafirmare a programului din 1848. Actul redactat de George Barițiu s-a difuzat în Gazeta Transilvaniei, Telegraful român, Albina, etc. Arestați imediat, autorii au fost grațiați de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
început trecerea armatei ruse prin teritoriul românesc spre Balcani. Imediat s-a instituit și starea de 77 război între România și Turcia. La 21 aprilie 1877, malul românesc al Dunării era bombardat.; românii răspundeau bombardând Vidinul. În țară se cerea proclamarea imediată a războiului. La 29 aprilie 1877, Adunarea Deputaților vota o moțiune prin care se declara starea de război cu Poarta. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu ținea memorabilul său discurs prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
prin care declara independența neamului nostru. După acest discurs, Camera a adoptat o misiune prin care declara „independența absolută a României” iar la 10 mai 1877, moțiunea a fost prezentată domnitorului Carol I care a dat o Proclamație către țară. Proclamarea independenței a fost primită cu ostilitate la Londra și cu răceală la Paris. Austro-Ungaria, Germania și Italia și-au rezervat dreptul de a și preciza poziția după încheierea războiului iar Rusia a acceptat-o ca pe un fapt împlinit. După
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
toate statele suverane, și ea creat posibilitatea de a proteja industria autohtonă, pentru întărirea capacității economice și a societății române. România independentă putea acum să ducă o politică externă proprie pentru apărarea intereselor sale. Pentru românii din Transilvania și Bucovina, proclamarea independenței a stimulat lupta de întregire națională. 80 Independența pentru care au luptat înaintașii noștri și pe care Mihai Eminescu o numea „Acel prinț care dormea cu sceptrul și coroana alături” și-a recăpătat adevărata semnificație în perioada următoare. Ea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
1413) au realizat unirea completă a Poloniei și Lituaniei. Tronul Poloniei era electiv, iar al Lituaniei rămânea ereditar. Era prevăzută și constituirea unei Diete comune. Principiul electivității într-o Dietă comună a fost stabilit doar după Dieta de la Lublin și proclamarea Uniunii polono-lituaniene (1569). Funcția cea mai importantă a Seimului polonez rămânea alegerea regelui. În anul 1501 a avut loc primul Modus eligendi regis 168. Deputații s-au prezentat cu puteri depline, impunând alegerea cu unanimitate. Disensiunile create în interiorul stărilor Poloniei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
execuție, o lege votată de către ceea ce rămăsese din Parlament, decreta sfârșitul monarhiei, periculoasă "pentru libertatea și securitatea poporului" și instaurarea Republicii. Intervenția lui Cromwell și controlul total al acestuia asupra Parlamentului acoperă întreaga perioadă a guvernului autoritar al Commonwealthului 263: proclamarea oricărui rege fără încuviințarea Parlamentului, constituia un act de trădare. După ce la 6 februarie 1649 a fost desființată Camera Lorzilor și funcția regelui ca "inutile, apăsătoare și periculoase pentru libertatea poporului"264, a doua zi, 7 februarie, Camere Comunelor a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fost un profit pentru împărat, ci un faliment"326. Se confirma regula conform căreia un suveran lipsit de bani și armată era cu ușurință subordonat stărilor privilegiate ale regatului. Una dintre cele mai importante atribuții ale Dietei imperiale o constituia proclamarea și consfințirea solemnă a păcii interne (Land-frieden). Dieta de la Roncaglia, reunită de împăratul Frederich I Barbarossa în anul 1158, a avut acest scop: restabilirea drepturilor monarhiei (regalia)327. Întrucât principii teritoriali dețineau puterea reală, instituțiile de pace proclamate de Reichstag
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
promovarea individului. Procesele sociale de ansamblu sunt ilustrate prin destinele individuale ale personajelor reprezentative. Realităților noi le corespund tipuri noi. "Homo modernus" este definit de relația specială cu noutatea 14. Individul trăiește elanul emancipării, parcurgând rapid drumul care duce la proclamarea autonomiei sale15. Individul se (auto)construiește în periplurile sale sociale, etice, politice etc. Femeia parcurge și ea drumul sinuoasei sale afirmări. Locul și rolul femeii în societate, puterea și formele de acțiune, diversitatea reprezentărilor pe parcursul timpului (zeița, madona, vrăjitoare, demon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
identitatea Parisului și a Parizienei sub toate aspectele. Pe parcursul secolului al XIX-lea Franța s-a schimbat radical. Pe fundal revoluționar, Imperiul al Doilea (1852-1870) al lui Napoleon al III-lea este un climat de "sărbătoare", care succede războaielor. Odată cu proclamarea Republicii a Treia (1871-1940) se intră într-o nouă perioadă. Începând cu Imperiul al Doilea, Franța devine un Imperiu decadent și obscurantist, iar Parisul capătă renumele unei capitale fără moravuri, oraș de pierzanie. Zola este romancierul angajat în reprezentarea acestei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
duc inexorabil la aceeași concluzie. Ne aflăm în fața unui caz tipic de diversiune narativă. Un criminal autentic (hotărît să-și jefuiască stăpînul, dar prins în plin proces de camuflare temporară a crimei) joacă o carte riscantă și, totuși, absolut necesară: proclamarea nebuniei, nu prin indicare directă, ci prin sugerarea ei. Teza monologului său este "nu sînt nebun" doar în aparență, întrucît antiteza acestei afirmații rămîne intenția ultimă, subtilă, a demersului. Faptul pare confirmat și de către prezența unui misterios interlocutor, imposibil de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
acidă îndreptată asupra discursurilor moderne, în regândirea teoriei, culturii și politicii moderne. De partea cealaltă, chiar dacă "moderații" oferă de multe ori slabe argumentări teoretice și analize confuze ale fenomenului, virtuțile poziționării lor țin de evitarea pretențiilor exagerate care rezultă din proclamarea discontinuității dintre modernism și postmodernism, precum și de concentrarea pe un discurs mai pozitiv, care urmărește importanța și avantajele continuității dintre cele două curente. De asemenea, Best și Kellner subliniază și existența unei distincții între discursul postmodern "ludic" ("ludic postmodern discourse
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Persic, avem îndoieli că și cele din Balcani și din Caucaz au același caracter "civilizațional". Ne restrângem la câteva date din Balcani și din spațiul moldav. Sud-esticii Albanezii ajunși în ultimul secol și jumătate majoritari în zona Kosovo au decis proclamarea pe data de 17 februarie 2008 a independenței acelei provincii din Republica Serbia. Un teritoriu bogat în evenimentele devenirii medievale a Serbiei. Mai mult sau mai puțin documentate istoric, 72 de țări membre ONU din 192 au recunoscut independența acestei
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
se făcea prin "carnavaluri" pentru a scăpa de pedepse (9a), prin inițierea unor cooperări cu "noua Europă" (cazul României) ori cu SUA (cazul Iugoslaviei lui Tito). Separarea Slovaciei de Cehia, mișcările de secesiune ale republicilor Federației Iugoslave au culminat cu proclamarea autonomiei regiunii sârbești Kosovo de către albanezii ajunși majoritari acolo. Sud-estul Europei a redevenit în anii '90 nu numai "butoiul cu pulbere" al Europei, dar și regiunea cu cele mai grave probleme naționale, umanitare și culturale, pentru rezolvarea cărora Consiliul ONU
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
chiar și Rusiei uneori, statute alternante de "tampoane" sau "supuși față de Imperiul Otoman". Semnele de criză și descompunere de la sfârșitul secolului al XVII-lea, surprinse și de Dimitrie Cantemir (1673-1723), vor duce la căderea definitivă a Imperiului în 1922 și proclamarea Turciei ca republică. Mai recente, scrierile cercetătorilor americani Barbara Jelavich (1923-1995) și Stephen Fischer-Galați (n. 1924), completate cu cele ale unor cercetători români (de exemplu, Alexandru Duțu (1928-1999)), redau evoluția Europei de Sud-Est în procese contradictorii cum sunt cele dintre
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
contribuție însemnată o au aceste societăți artistice, Petre Oprea realizând o pertinentă trecere în revistă a lor în studiul Societăți artistice bucureștene 486. Constantin Prodan consideră anul 1881 ca an de referință pentru relansarea mișcării artistice, cu ocazia serbărilor pentru proclamarea Regatului României, ministrul V. Conta înființând "Expozițiunea artiștilor în viață", pusă sub direcția lui I. Stăncescu, Theodor Aman și Nicolae Grigorescu. În 1884, anul în care G.D. Mirea se reîntoarce de la Paris încununat de succesul celor două tablouri expuse acolo
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care fac referire Heraclit și Platon ("barzi" în Evul Mediu) sunt de fapt aceia care s-au interesat de cultura populară, care au creat cântecele și baladele, cei care au exprimat trăirile și credințele aristocraților, dar și ale maselor analfabete. Proclamarea rațiunii drept principiu călăuzitor pentru greci se regăsește la Herodot, Platon și Aristotel, în ideile lor despre "democrație" față de "aristocrație" ca forme de guvernare. Deși există forme de democrație în care judecata colectivă poate fi superioară celei individuale (după cum susține
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Democrației Populare, din care nu mai făcea parte niciun partid „burghez”, cu toate că aceste partide fuseseră cheia câștigării (oficiale) a scrutinului din 1946. Aceste rușinoase „alegeri” au fost organizate la numai trei luni după abdicarea forțată a regelui Mihai I și proclamarea Republicii Populare Române, care, după cum se va vedea, numai a poporului n-a fost, din ea înfruptându-se doar noile elite comuniste cu patru clase primare. Din păcate, cronologia acestei lucrări nu mai poate fi respectată în totalitate, deoarece de la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
raportul pe perioada 1 ianuarie-1 februarie 1948: „...tineretul sătesc privește cu încredere desfășurarea evenimentelor politice interne și externe. Legile economice sunt privite cu încredere, fiind lămurite de către activiștii județienei noastre prin întruniri și ședinți (sic!, n.n.). Idem, desființarea monarhiei și proclamarea REPUBLICII POPULARE ROMÂNE (subl.în orig.)”. Desigur, comunistul Cotruță așa ar fi vrut să fie dar noi ne îndoim de onestitatea și buna credință a tov-ului citind și alte dosare din care a rezultat contrariul. La „organizatoric”, iarăși o dă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
însă a reușit să se vindece dar cu prețul unui organism foarte slăbit. un ației lor un moment cât se poate de prost, care a creat în mințile guvernanților de atunci numeroase asocieri primejdioase. În Ungaria, Bela Kun tocmai pregătea proclamarea unei republici sovietice, lucru care i-a determinat pe șefii militari ai Armatei române să devină foarte vigilenți, în perspectiva evenimentelor care vor urma. Apoi, să nu uităm că întreaga țară sărbătorea Reîntregirea Neamului, prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu patria
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Bela Kun tocmai pregătea proclamarea unei republici sovietice, lucru care i-a determinat pe șefii militari ai Armatei române să devină foarte vigilenți, în perspectiva evenimentelor care vor urma. Apoi, să nu uităm că întreaga țară sărbătorea Reîntregirea Neamului, prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu patria - mamă. Cei 600 de muncitori tipografi care, pe lângă revendicările sociale normale, vânturau și sloganuri de genul: „Jos armata”, „Jos regele” sau „Trăiască republica”, au determinat autoritățile guvernamentale să le opună puternice forțe de ordine compuse din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]