119,631 matches
-
curios să știu dacă v-ați gândit vreodată: dacă Nicolae Breban, acum, ar da bacalaureatul din Animale bolnave sau Augustin Buzura din Vocile nopții ar face față examenului de bacalaureat, în raport cu profesorii pe care-i avem? Nicolae Breban: Depinde de profesor, eu am căzut de exemplu la Medicină, în 1954... Un văr de-al meu, care era medic, mi-a pus o pilă la un mare profesor, un ortoped la Clinica din Cluj, și am căzut la examen; m-a chemat
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
față examenului de bacalaureat, în raport cu profesorii pe care-i avem? Nicolae Breban: Depinde de profesor, eu am căzut de exemplu la Medicină, în 1954... Un văr de-al meu, care era medic, mi-a pus o pilă la un mare profesor, un ortoped la Clinica din Cluj, și am căzut la examen; m-a chemat și mi-a spus: "Dragul meu, la ortopedie ai luat foarte bine, iar la limba română foarte prost. De ce voi nu citiți literatură?" Greșeala mea a
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
aruncat. Depinde de ce examinator ai în față; dacă ești viclean, îi spui ce vrea să audă, dacă ai noroc să găsești o personalitate, atunci îi spui ce crezi. Și asta s-a-ntâmplat și-n liceu, am avut un singur profesor de limba română, Nicolae L., care m-a ajutat într-adevar să-nțeleg ce-nseamnă tipologia, cum se face un personaj, pe Odiseea lui Homer, mi-a arătat cum face Homer, cum portretizeaza el. Deci depinde foarte mult și de
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
de limba română, Nicolae L., care m-a ajutat într-adevar să-nțeleg ce-nseamnă tipologia, cum se face un personaj, pe Odiseea lui Homer, mi-a arătat cum face Homer, cum portretizeaza el. Deci depinde foarte mult și de profesor. Marian Ilea: Ați lua bacalaureatul, domnule Buzura, cu un subiect din Vocile Nopții? Augustin Buzura: Dacă ar fi în clipa de față, nu; dacă aș avea posibilitatea să citesc, să mă pregătesc, dar nu cu foarte mare notă. Nu din
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
al lui Blaga, performanțele nu sînt neglijabile. Între armele albe folosite de personaje, pumnalul doamnei Clara în Vlaicu Vodă e justificat de epocă. Dar și tinerii legionari, mult mai tîrziu, în Bietul Ioanide, uzează de pumnale ca să ucidă demonstrativ un profesor, adversar al Mișcării. Crima se face asemeni omorîrii lui Cezar, pentru a excita imaginația. Tot stimulat de lecturi istorice, un copil dintr-o nuvelă de Titus Popovici decapitează un curcan cu sabia. Personajele cazone ale lui A. Bacalbașa folosesc în
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
citați astfel, în pagini succesive Valéry, Swann, Proust însuși și personaje din legendarul familial. Bourgogne și Mésésglise par să se bucure de același statut de locuri interesante indiferent de regimul lor geografic sau proustian. Nu lipsesc nici amintirile de tînar profesor de liceu, experimentele pedagogice de analiză a textului și reflecții despre învățămînt, ce se dezvăluie mai agreabil din perspectiva profesorului decît din cea a învățăcelului. Unele detalii indică o constituție sensibilă, suferind ca și "camaradul Proust" de hiperacustie, de alergie
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
bucure de același statut de locuri interesante indiferent de regimul lor geografic sau proustian. Nu lipsesc nici amintirile de tînar profesor de liceu, experimentele pedagogice de analiză a textului și reflecții despre învățămînt, ce se dezvăluie mai agreabil din perspectiva profesorului decît din cea a învățăcelului. Unele detalii indică o constituție sensibilă, suferind ca și "camaradul Proust" de hiperacustie, de alergie la praf și la hîrtie, convalescent de hepatită, grijuliu să evite o pneumonie, dar cu o oarecare distanță față de această
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
tristețe, ci un ton stenic și revigorant, ludic și șăgalnic, amuzat și ironic. Vom cita cu titlu de concluzie portretul, strecurat în articolul fereastră pe care o elevă cu un ușor aer de Lolita i-l face tînărului (pe atunci) profesor: "Tot ce-i trece prin cap aruncă pe fereastră." Dacă mi se permite această ireverență, ar fi și o bună re-definiție pentru ingeniosul netemperat bardadrac.
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
crez de a cărui justețe să nu se îndoiască. îndoctrinarea lui începuse în prima clasă primară. Cu emoție își înfășurase în jurul gâtului cravata roșie. Chemat să participe la lupta împotriva spionilor, trădătorilor, diversioniștilor, simțea că este cineva când își încondeia profesorul, ins cu rămășițe burgheze pe meninge. Părinții colegului de bancă ascultau radio Europa Liberă, diriginta mergea la biserică, o văzuse cu ochii lui. Lucru serios: angajamentul pe care-l semna era identic cu al adulților. Buna părere despre sine sporea
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
a formației - școlare, dar, mai les, lăuntrice -, este foarte interesant de urmărit cum sunt percepute cadrele formării și cum se articulează opiniile asupra acestui parcurs. Dacă Florin Mitroi, de pildă, vorbește cu o enormă căldură despre un om și un profesor excepțional, anume Catul Bogdan, dacă Mihai Horea și Sevastre își evocă și ei profesorii, chiar temporari și, oarecum, exteriori, Sorin Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează exclusiv și smerit
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
percepute cadrele formării și cum se articulează opiniile asupra acestui parcurs. Dacă Florin Mitroi, de pildă, vorbește cu o enormă căldură despre un om și un profesor excepțional, anume Catul Bogdan, dacă Mihai Horea și Sevastre își evocă și ei profesorii, chiar temporari și, oarecum, exteriori, Sorin Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează exclusiv și smerit la Creator, la natură, la pictura rupestră și la arta paleocreștină, fără a aminti
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
exteriori, Sorin Dumitrescu invocă un proiect academic, și anume o Academie de artă răsăriteană, iar Paul Gherasim se limitează exclusiv și smerit la Creator, la natură, la pictura rupestră și la arta paleocreștină, fără a aminti nici măcar numele unui singur profesor. Din punctul de vedere al conștiinței de sine și, în subsidiar, al sistemului de autoevaluare, la un pol s-ar găsi Florin Mitroi, Horia Paștina și Ion Grigorescu, oameni de o modestie înaltă, aristocratică în sensul cel mai profund al
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
celălalt, prin ricoșeu, tăcut, auster și hieratic, Paul Gherasim, cel adîncit în natură și bine acordat pentru a recepționa mesajele dumnezeirii și, într-un mod mult mai zglobiu și mai simpatic, Ștefan Sevastre care, deși nemulțumit pînă la capăt de profesorii din Academie, își identifică parteneri demni în istoria artei: stabilește relații privilegiate cu Poussin și cu Rembrandt. O lucrare de parcurs, din vremea studenției, în care a fost obligat să introducă și un difuzor ca reper proletar "în final (...) amintea
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
Guy Cherqui - Domnule Liviu Leonte mi-ați fost profesor la Universitatea din Iași. Predați pe atunci (1965) Istoria literaturii române contemporane. Deschiderile dumneavoastră erau și sînt mult mai largi. Ați dobîndit reputația celui dintîi specialist în Costache Negruzzi. Ați reeditat integral, în ediții critice, opera celui care reprezintă una
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Iulia Hașdeu" al Academiei Române sau cel al Uniunii Scriitorilor. V-ați îngrijit de scoaterea la lumină a creației acestui scriitor emblematic, dar ați și reflectat asupra locului acestuia în scrisul românesc în monografia exemplară pe care i-ați închinat-o. Profesorul de vocație s-a ilustrat nu doar în România, ci și în Franța, la Montpellier, unde lectorul român a cules simpatie și respect și a fost invitat să țină cursuri ca maître de conference. Între 1990 și 1994 la Universitatea
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
doar în România, ci și în Franța, la Montpellier, unde lectorul român a cules simpatie și respect și a fost invitat să țină cursuri ca maître de conference. Între 1990 și 1994 la Universitatea din Toulouse v-ați numărat printre profesorii invitați. După această eboșă v-aș propune să ne îndreptăm spre niște orizonturi evocatoare. M-aș opri la anul 1947, cel al terminării Liceului Internat din Iași, o școală ilustră. Sfîrșitul studiilor liceale era o perioadă foarte tulbure și dramatică
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Una de liberalism, care, oarecum surprinzător, încuraja tocmai detașarea de ceea ce era în imediata apropiere. - Ați intrat în Universitate într-o perioadă de mari convulsii, marcată de excluderi, de umilințe pentru marii noștri intelectuali. Pot fi date multe nume, de la profesorul Gheorghe Ivănescu la Petre Caraman, sau Teofil Simenschi, pentru a cita doar pe cîțiva. A fost o vreme extrem, extrem de traumatizantă pentru învățămîntul academic. Mai rămăsese ceva din prestigiul Universitătii? - Da, rămăsese. Prin cîteva nume, cum sînt cele ale profesorilor
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
profesorul Gheorghe Ivănescu la Petre Caraman, sau Teofil Simenschi, pentru a cita doar pe cîțiva. A fost o vreme extrem, extrem de traumatizantă pentru învățămîntul academic. Mai rămăsese ceva din prestigiul Universitătii? - Da, rămăsese. Prin cîteva nume, cum sînt cele ale profesorilor Alexandru Dima și N. I. Popa la literatură și marele lingvist Gheorghe Ivănescu. Toți mi-au fost profesori. Ei puteau servi ca modele, dar în alte împrejurări. N-au fost decît parțial modele, pentru că nu aveau voie să fie modele, așa cum
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
o vreme extrem, extrem de traumatizantă pentru învățămîntul academic. Mai rămăsese ceva din prestigiul Universitătii? - Da, rămăsese. Prin cîteva nume, cum sînt cele ale profesorilor Alexandru Dima și N. I. Popa la literatură și marele lingvist Gheorghe Ivănescu. Toți mi-au fost profesori. Ei puteau servi ca modele, dar în alte împrejurări. N-au fost decît parțial modele, pentru că nu aveau voie să fie modele, așa cum le dicta și pregătirea, autoritatea și contribuțiile științifice. - În timpurile bune, normale, ale școli, marii profesori adunau
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
fost profesori. Ei puteau servi ca modele, dar în alte împrejurări. N-au fost decît parțial modele, pentru că nu aveau voie să fie modele, așa cum le dicta și pregătirea, autoritatea și contribuțiile științifice. - În timpurile bune, normale, ale școli, marii profesori adunau în jurul lor ucenicii, pe care îi inițiau. Mai era cu putință așa ceva în vremea studiilor dumneavoastră universitare? - Se mai putea, dar oarecum semilegal și cu circumspecție din partea profesorilor, care erau practic urmăriți. Am asistat la niște ședințe îngrozitoare. Niște
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
autoritatea și contribuțiile științifice. - În timpurile bune, normale, ale școli, marii profesori adunau în jurul lor ucenicii, pe care îi inițiau. Mai era cu putință așa ceva în vremea studiilor dumneavoastră universitare? - Se mai putea, dar oarecum semilegal și cu circumspecție din partea profesorilor, care erau practic urmăriți. Am asistat la niște ședințe îngrozitoare. Niște analize de curs, care s-au făcut cu public, cu studenți. Cel în cauză era profesorul Dima. Un urmaș al lui Ibrăileanu a sărit asupra lui cu invective, cu
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
studiilor dumneavoastră universitare? - Se mai putea, dar oarecum semilegal și cu circumspecție din partea profesorilor, care erau practic urmăriți. Am asistat la niște ședințe îngrozitoare. Niște analize de curs, care s-au făcut cu public, cu studenți. Cel în cauză era profesorul Dima. Un urmaș al lui Ibrăileanu a sărit asupra lui cu invective, cu acuze, care atunci puteau avea și alte urmări decît cele ale criticării unui curs sau a unei metode. Am asistat la judecarea profesorului Ivănescu. - Care a fost
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Cel în cauză era profesorul Dima. Un urmaș al lui Ibrăileanu a sărit asupra lui cu invective, cu acuze, care atunci puteau avea și alte urmări decît cele ale criticării unui curs sau a unei metode. Am asistat la judecarea profesorului Ivănescu. - Care a fost și alungat din Universitate. - A fost după aceea alungat. Fusese supus judecății pentru că era cel mai îndîrjit în susținerea propiilor convingeri. A încercat atunci să explice că limba nu este suprastructură, așa cum o dicta un lingvist
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
prin articolul"Marxismul și problemele lingvisticii", care spunea niște lucruri de bun simț, știute de toată lumea, și critica tocmai pe Marr. - O critică salvatoare pentru mulți lingviști români, nu? - Tocmai că n-a fost salvatoare. Asta-i partea paradoxală. Cu profesorul Ivănescu m-am întîlnit în acele zile pe culoarele Universității și mi-a spus:" Domnule, am învins, uite Stalin spune că limba nu e suprastructură". Asta era în 1952, în aprilie, dacă îmi amintesc bine, ca în iulie să fie
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
învins, uite Stalin spune că limba nu e suprastructură". Asta era în 1952, în aprilie, dacă îmi amintesc bine, ca în iulie să fie dat afară fiindcă fusese marrist. Acum pare hazliu, dar a fost tragic. L-am regăsit pe profesorul Ivănescu la Academie, unde ajunsesem și eu după mai multe peripeții, la colectivul de lingvistică și am avut într-adevăr un model lîngă mine și am înțeles ce a însemnat el pentru știința limbii în România și ce pierdere a
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]