3,286 matches
-
Dimensiuni psihosociale ale activității profesoruluitc "Dimensiuni psihosociale ale activit\ții profesorului" Adrian Neculau, Ștefan Boncutc "Adrian Neculau, {tefan Boncu" Există o dezbatere continuă în societate în legătură cu eficiența învățământului. Performanțele elevilor sunt legate, în opiniile multora, de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de dotarea materială a școlilor și de felul în care este structurată intervenția educativă în ansamblu. Aceasta înseamnă că simțul comun crede că elevii evoluează într-un mediu care le determină succesele și eșecurile. Că eficiența lor la învățătură, chiar
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
această carență se repercutează asupra performanțelor elevilor. 2. Funcțiile profesorului în școală tc "2. Funcțiile profesorului în [coal\ " În școală, profesorul îndeplinește următoarele funcții: a) organizator al procesului de învățământ; b) educator; c) partener al educației; d) membru al corpului profesoral. a) Ca organizator al învățării profesorul îmbină aspectele obiectiv-logice ale transmiterii cunoștințelor cu aspectele psihologice. Este deci preocupat atât de aplicarea principiilor didactice, a teoriei instruirii în transmiterea conținutului învățământului, cât și de implicațiile psihologice ale actului transmiterii: psihologia evoluției
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
după familie, iar profesorul trebuie să colaboreze cu toți factorii educativi, să armonizeze educația formală cu cea nonformală și informală. El poate juca rolul de consultant al părinților, el împarte răspunderea formării copiilor cu familia. d) Ca membru al corpului profesoral, profesorul se găsește într-o strânsă interdependență cu colegii, cu directorii și alți educatori. Complexitatea problemelor pe care le pune școala ca organizație face imposibilă izolarea și „independența” profesorilor. Nu se pot realiza o instrucție și o educație unitară prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să evidențiem câteva trăsături generale ale sistemului de credințe și reprezentări al profesorului. Ca să ne dăm seama de rolul acestor procese cognitive, să ne imaginăm că ne-am afla într-o școală și că în cadrul unei discuții cu membrii corpului profesoral am constata că mulți dintre ei socotesc inteligența o calitate înnăscută, inegal răspândită în populație. Fără îndoială, am bănui că acțiunile lor educative se află în concordanță cu această credință. Am putea oare, presupunând că intervenția noastră este justificată, să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la Începutul anilor ’90, Întregul Institut a purtat numele său. O inscripție comemorativă amplasată pe fațada casei sale a fost dezvelită În octombrie 1994, la Cluj-Napoca. Placheta Îi este dedicată lui Iuliu Moldovan, „om de știință”. Câțiva membri ai corpului profesoral al Facultății de Medicină au Înaintat o propunere Primăriei Cluj de a denumi o stradă a orașului cu numele lui Moldovan. O ediție recentă a memoriilor lui Moldovan (1996) Încearcă să ofere o perspectivă mai complexă asupra operei sale, dar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reconsiderată relația dintre Ministerul Educației și Culturii și universități. Autonomia universitară a promovat un alt principiu structural: democrația universitară. Democrația internă universitară presupune că senatul, ales de către facultăți, este corpul deliberativ; el alege conducerea executivă a universității; facultățile aleg consiliile profesorale, organismul deliberativ al facultății, care alege conducerea facultății. Democrația interuniversitară este concretizată prin organismul reprezentativ al universităților în dialog cu Ministerul, și anume Conferința rectorilor, și prin consiliul național de acreditare și evaluare, consiliul de finanțare a învățământului și a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din care jumătate este numit de ministru; senatul nu mai are o putere deliberativă, rectorul este ales de acest consiliu director și are doar funcții executive, consiliile facultăților își pierd funcțiile, conducerea acestora este numită și controlată nu de către consiliile profesorale, ci de către conducerea universității. În cazul Marii Britanii, marile schimbări de structură sunt bazate pe o carte albă, care cuprinde strategia schimbării și care este precedată de o largă discuție publică. În concluzie, promovarea schimbării structurale printr-o lege, care nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vor recunoaște și mai abitir În rândurile următoare: „ELIZA: Povestește-mi despre Hazlitt. R.D.: Hazlitt nu mă interesează. Nici măcar n-am citit jegul ăla de carte a lui Swallow. Nici nu-i nevoie. Am participat Împreună cu el la atâtea consilii profesorale plicticoase, că-mi pot face o idee despre ea. Gândul că ar putea fi un candidat serios la ocuparea catedrei UNESCO e ridicol.” Rânduri care exprimă Îndeajuns de bine sentimentele binevoitoare, mai ales cele care apreciază lucrul colegilor noștri, care
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
era[u] ortodocși. Unii studiaseră teologia și deveniseră chiar cadre didactice universitare” (p. 342). Din text s-ar putea deduce că este vorba de foști greco-catolici deveniți ortodocși doar de formă. Dar oare au pătruns aceștia chiar În rîndurile corpului profesoral al Institutului Teologic din Sibiu? Și cine sînt ei? Diplomația ecleziastică ortodoxă a secundat, mai ales din anii ’60, politica externă a regimului de la București. Unii clerici ortodocși condamnați la ani grei de Închisoare sub regimul comunist au ajuns să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
N. Iorga, Nichifor Crainic, Cezar Petrescu, Mircea Ștefănescu. Adversari plini de tenacitate, pe care i-a suportat cu o anume înțelepciune, a avut Dragomirescu chiar în Universitate. De pildă, în 1926, Universitatea, nemulțumită de existența Institutului, aduce problema în consiliul profesoral al Facultății de Litere, „procuror” fiind numit Ovid Densusianu. Concluzia: „Noi avem nevoie de un singur institut, și acela va trebui să fie de cultură, nu de literatură. Institutul de cultură este Universitatea. Profesorul să nu cultive în studenți slăbiciuni
INSTITUTUL DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
definitivă a situației școlilor teologice“56. Acest regulament a intrat în vigoare începând cu data de 1 septembrie 1952. El cuprindea 306 articole, iar partea a III-a se ocupa de Institutele teologice 57. Articolul 177 prevedea că membrii corpului profesoral trebuiau să fie recrutați din rândul clericilor hirotoniți, iar articolul 174 arăta că Sfântul Sinod putea modifica numărul și structura catedrelor, numărul materiilor precum și programele analitice în acord cu consiliile profesorale ale Institutelor 58. • Discursurile la festivitățile de deschidere a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Institutele teologice 57. Articolul 177 prevedea că membrii corpului profesoral trebuiau să fie recrutați din rândul clericilor hirotoniți, iar articolul 174 arăta că Sfântul Sinod putea modifica numărul și structura catedrelor, numărul materiilor precum și programele analitice în acord cu consiliile profesorale ale Institutelor 58. • Discursurile la festivitățile de deschidere a cursurilor de îndrumare misionară În deschiderea cursurilor Institutului teologic universitar din București, din data de 30 ianuarie 1949, rectorul acestuia, diaconul N. Nicolaescu, a vorbit despre acest eveniment ca despre un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
patru decenii. Între 1884 și 1905 a fost profesor și la Institutele Unite din același oraș. Timp de zece ani a ținut lecții de literatură latină la Universitatea ieșeană. A devenit membru al Junimii în 1880. Rezultate ale activității sale profesorale pot fi considerate Antologia latină sau Modele de bucăți alese din prozatorii și poeții latini (1893), precum și o ediție a textului latin al Bucolicelor (1909) lui Vergiliu. Cu atenție deosebită, s-a aplecat apoi asupra corespondenței lui Cicero și a
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
și literatura română la Institutul Teologic-Pedagogic din Caransebeș, H. devine un fel de reprezentant al intereselor tribuniste în localitate și în zonă, obținând chiar subvenții pentru ziar, care trecea prin dificultăți financiare. În 1905 este nevoit să renunțe la cariera profesorală de la Caransebeș din cauza conflictului cu „unii consistorialnici de la cârma eparhiei”. Revenit la Sibiu, intră în redacția „Telegrafului român”, pe care nu o va părăsi până la moarte. A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
profesională”, anul intrării În partid, postul său funcția ocupată În momentul studiilor, postul său funcția prevăzute la sfarsitul studiilor, departamentul CC (Abteilung) sau departamentul administrativ (Bezirk) din nomenclatura care l-a delegat [trimis] la Scoala „Karl Marx”). Datele privind corpul profesoral, cu mult mai puține, priveau, incomplet, anii de nastere; cei de intrare la Parteihochschule Karl Marx, titlul științific, postul ocupat și/sau funcția În aparatul de conducere, șefi de catedră etc. Cea mai mare parte dintre profesori puteau fi regasiți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cursurilor este repede extinsă la doi ani, iar denumirea instituției se schimbă, devenind Școală Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu” de pe lângă CC al Partidului Muncitoresc Român (PMR), după numele lui Ștefan Gheorghiu, „militant important al mișcării muncitorești din țara noastră”. Corpul profesoral este considerat ca „insuficient și nesatisfăcător format”, manualele și cărțile traduse În românește lipsesc. Pe langă profesorii permanenți, „vechi militanți” și cadre de conducere ale partidului susțineau În mod regulat conferințe. În 1948, școala se mută Într-un nou local
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un număr sporit de participanți. În același an, este constituită o rețea regională de școli de partid și se organizează la universitatea partidului cursuri de pregătire (cu durata Între trei și nouă luni) pentru corpul didactic al acestor școli. Corpul profesoral se lărgește prin recrutarea internă dintre foștii studenți ai școlii și se constituie catedre, deși o parte din profesori nu urmaseră studii superioare, unii dintre ei fiind În curs de a-si completă studiile. La București, 1953 este anul unei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În Rusia prin faptul că partea rezervată În bugetul de stat școlilor superioare a scăzut din 1988 până În 1993 cu mai mult de jumătate (de la 3,9% până la 1,7%). Aceasta s-a tradus printr-o scădere a salariilor corpului profesoral - salariile profesorilor din universitate se situau, În decembrie 1994, mai jos de media salariilor din industrie și la 72% din salariul mediu național. Efectul principal a fost emigrarea științifică și orientarea cercetătorilor și profesorilor spre instituțiile comerciale: din 1991 până În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai tineri, confruntați În marea lor majoritate cu probleme de șomaj și de precaritate a locurilor de muncă, fără obligații față de un stat pe care nu l-au dorit și care Îi pedepsea. De aceea, o parte a fostului corp profesoral al școlilor de partid aflat Într-o perioadă de prepensionare sau la pensie se arătă solidar și disponibil să lucreze benevol (ehrenamtlich) În asociațiile apropiate PDS. Elsa B., de exemplu, care consideră că face parte dintre cei norocoși pentru că ieșise
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ioan și Alexandru Florian. Vezi și documente despre activitatea specifică a profesorilor școlii, precum pregătirea documentelor pentru congrese, alte reuniuni importante ale partidului (plenarele Comitetului Central, aniversări); documente privind procesul de recrutare, modul de evaluare, criteriile de clasificare a corpului profesoral și a studenților, efectivele diferitelor promoții, modul de apreciere a cunoștințelor studenților, precum și corespondență internă legată de raportul dintre școală și alte departamente ale aparatului de partid - În Mihai Dinu Gheorghiu, 1998, vol. ÎI. În traducere literala: Comitetul Împotriva erei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Însemna, din această perspectivă, refondarea „naționalistă” a partidului. Școală Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu” devine, Începînd cu 1965, Academia de Studii Sociale și Politice și de Pregătire a Cadrelor de Conducere În Economie și Administrație. „Mai mulți tovarăși din corpul profesoral s-au Înscris la examene de diferența și la examenul de stat, precum și la aspirantura” (completarea studiilor, obținerea unei diplome de studii superioare, Înscrierea la doctorat). Principala sursă pentru modul de organizare a Învățămîntului de partid Între 1945 și 1955
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
putea fi câștigat jocul. De altfel, putem adăuga, ca o concluzie a acestor rânduri, o situație observată în activitatea noastră cu studenții; astfel, atunci când am folosit pentru o anumită activitate- de exemplu, studenții trebuiau să joace rolurile dintr-un consiliu profesoral cu scopul de a dezvolta un proiect care să urmărească îmbunătățirea comunicării în școală - trei tipuri de grupuri, unul strict competițional, unul strict cooperativ și unul mixt, am observat nu numai că rezultatele ultimului grup erau sensibil mai bune decât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
între cele două, este corectă perspectiva de a fi studiate împreună. Preluând distincția realizată mai devreme, două exemple de simulări pe care le utilizăm în activitatea proprie cu studenții pot fi ilustrative și inspirative pentru cititor: este vorba despre „consiliul profesoral” și „ziarul”. „Consiliul profesoral” este o simulare care încearcă să pună studenții, viitoare cadre didactice, în situația de a înțelege un astfel de proces instituțional, caracteristic școlii. Pentru aceasta, studenții vor primi roluri (cadre didactice, director, inspector, consilierul școlii, elev
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
corectă perspectiva de a fi studiate împreună. Preluând distincția realizată mai devreme, două exemple de simulări pe care le utilizăm în activitatea proprie cu studenții pot fi ilustrative și inspirative pentru cititor: este vorba despre „consiliul profesoral” și „ziarul”. „Consiliul profesoral” este o simulare care încearcă să pună studenții, viitoare cadre didactice, în situația de a înțelege un astfel de proces instituțional, caracteristic școlii. Pentru aceasta, studenții vor primi roluri (cadre didactice, director, inspector, consilierul școlii, elev, părinți etc.) și vor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
recunoscători/ Am venit astăzi la tine/ Noi, ai tăi admiratori/ Ca să poți ridica neamul." Bineînțeles că latinistul nostru nu era tocmai cel chemat pentru a ridica neamul, dar să ne închipuim aceste versuri recitate cu glas tunător în pragul cancelariei profesorale! Cum nici la matematică urmașii lui Tata Oancea nu se descurcau - sau, poate, fiindcă Tata Oancea, fire de artist, bănuia că matematica este o știință născută pentru a tortura sufletele tinere -, începutul anului (1935) aducea, în Vasiova, și o poezie
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]