2,396 matches
-
exista și astăzi. Pe locul acesta, încărcat de mister și bântuit de sufletele celor uciși, se înalță biserică actuala zidita de Neagoe Basarab la 1521. Biserică a suferit mari refaceri în timpul domniei lui Mircea Ciobanu. Pridvorul a fost transformat în pronaos, prin zidirea spațiilor dintre coloane, la jumatatea sec. XVI. Biserică a fost pictată în timpul domniei lui Petru Șchiopul în 1563 de Dobromir cel Tânăr. Această pictură este păstrată doar în pronaos. În naos și altar, actuala pictură este făcută, în
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
domniei lui Mircea Ciobanu. Pridvorul a fost transformat în pronaos, prin zidirea spațiilor dintre coloane, la jumatatea sec. XVI. Biserică a fost pictată în timpul domniei lui Petru Șchiopul în 1563 de Dobromir cel Tânăr. Această pictură este păstrată doar în pronaos. În naos și altar, actuala pictură este făcută, în 1815, de Gheorghe Zugravul. Biserică a fost folosită că necropola domneasca, astfel se mai păstrează pietrele de mormânt ale unor dregători decapitați pentru trădare sau călugăriți cu forța pentru același motiv
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
din blocuri de piatră cioplită și rânduri de câte trei cărămizi, care conferă monumentului o policromie. Pereții bisericii sunt susținuți de nouă contraforturi de piatră, în trepte și anume: doi în diagonală la exonartex, doi în dreptul zidului dintre pridvor și pronaos, câte doi pe absidele laterale și unul sub ferestra din mijloc al absidei altarului. După modelul creat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în Țara Românească (la Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Snagov, Biserica domnească din Târgoviște etc.), fațada
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
superior, pereții bisericii sunt decorați cu două rânduri de arcade asemănătoare cu ocnițele tradiționale. În registrul inferior, există doar un singur rând de arcade care înconjoară biserica până la pridvor. Biserica este construită în plan triconc, fiind împărțită în pridvor închis, pronaos, gropniță, naos și altar. Pridvorul are o boltă semisferică și trei ferestre terminate în arc frânt. Intrarea în pridvor se făcea prin părțile de sud și nord, prin uși cu chenare semisferice. Astăzi este funcțională doar intrarea dinspre sud. Din
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Pridvorul are o boltă semisferică și trei ferestre terminate în arc frânt. Intrarea în pridvor se făcea prin părțile de sud și nord, prin uși cu chenare semisferice. Astăzi este funcțională doar intrarea dinspre sud. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă încadrată de patru muluri, cu bazele decorate și terminate în arc frânt. Din pronaos se trece în gropniță printr-o ușă mică care străpunge zidul. Între încăperea mormintelor și naos nu se află un zid despărțitor, ci
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
prin părțile de sud și nord, prin uși cu chenare semisferice. Astăzi este funcțională doar intrarea dinspre sud. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă încadrată de patru muluri, cu bazele decorate și terminate în arc frânt. Din pronaos se trece în gropniță printr-o ușă mică care străpunge zidul. Între încăperea mormintelor și naos nu se află un zid despărțitor, ci ele sunt separate prin trei arcade puternice susținute de două coloane libere și de alte două coloane
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
din piatră într-o încăpere secretă, aflată deasupra bolții sepulcrale. O inovație în arhitectura religioasă din Moldova o reprezintă prezența a trei ferestre în fiecare absidă, ceea ce face ca această biserică să fie mai luminoasă decât cele de dinainte. Deasupra pronaosului și naosului se află câte o turlă octogonală zveltă, care se sprijină în exterior pe o bază pătrată și pe două stelate. Biserica Mănăstirii Galata este prima biserică din Moldova construită cu două turle, până atunci bisericile moldovenești având fie
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
din 1583 . Conducătorul lucrărilor atunci a fost un anume Gheorghe din Constantinopol. Acesta a realizat un plan aparte al bisericii „Sf. Sava", imprimând construcției un caracter oriental. Biserica cu un plan în formă de navă, prezintă pe naos și pe pronaos, două turle poligonale largi și joase, de aspect musulman, unice în arhitectura românească. Turlele sunt împodobite cu nișe scunde, limitate de doua brâie. Turnul-clopotniță cu aspect de fortareață, a fost adăugat mai târziu, la o dată care nu s-a stabilit
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
între registre. Perioada Renașterii se regăsește atât pe icoanele catapeteasmei pictate în ulei, pe stranele pentru arhiereu și domnitor de pe pe latura de est a naosului, cât și pe amvonul de predică, așezat pe pilastrul de nord dintre naos si pronaos. Aceasta deține un patrimoniu bogat format obiecte de cult de o valoare liturgică și artistică deosebită ca icoane, candele, sfinte vase de cult și broderii, precum și obiecte de valoare istorică documentară constând din cărți vechi în limbile slavonă, greacă și
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
greacă, de pe peretele de nord al naosului; - o icoană de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, brodată artistic cu fir de argint aurit, reprezentând punerea în mormânt a Mântuitorului; - icoana murală a Sfinților Haralambie și Mina de pe peretele de sud al pronaosului. - clopotul mare donat de Ștefan cel Mare în anul 1468, care nu mai are ”sunetul” de odinioară și pe care, datorită reparațiilor la care a fost supus, nu se mai pot citi inscripțiile originale; - un clopot din anul 1570, cu
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
de 80.000 Ron pentru lucrări de restaurare la Biserica "Sf.Sava”, după mai mulți ani de stagnare. În această perioadă s-au efectuat lucrări de stopare a infiltrației de apă prin acoperiș, lucrări sprijinire turle și bolți (naos și pronaos) cu eșafodaj din lemn, consolidare macrostructură bolți și turle, refacere izolație și învelitoare, lucrări pentru montarea învelitorii de tablă și olane la absida altarului. În anul 2008 au început demersurile pentru obținerea de finanțare din fondurile nerambursabile structurale prin Programul
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, inspectorul lucrărilor de restaurare, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost isprăvită în anul 1885 și sfințită la 12 octombrie 1886. Așa cum se înfățișează în prezent, biserica este alcătuită dintr-un pronaos supralărgit, contopit organic cu construcția propriu-zisă, ai cărui 12 stâlpi interiori susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat în acest fel deoarece îndeplinea și funcția de necropolă. Aceste turle
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
la 12 octombrie 1886. Așa cum se înfățișează în prezent, biserica este alcătuită dintr-un pronaos supralărgit, contopit organic cu construcția propriu-zisă, ai cărui 12 stâlpi interiori susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat în acest fel deoarece îndeplinea și funcția de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porțiunilor de zidărie, că stau să cadă unul asupra celuilalt și că se înșurubează în tăriile
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
12 octombrie 1886. Așa cum se înfățișează în prezent, biserica este alcătuită dintr-un pronaos supralărgit, contopit organic cu construcția propriu-zisă, ai cărui 12 stâlpi interiori susțin o turlă pe mijloc și două turnulețe laterale care încununează colțurile vestice ale pronaosului. Pronaosul este evidențiat în acest fel deoarece îndeplinea și funcția de necropolă. Aceste turle mici dau impresia prin podoaba lor exterioară, caracterizată de răsucirea porțiunilor de zidărie, că stau să cadă unul asupra celuilalt și că se înșurubează în tăriile cerului
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
viu și mers aievea. Din ancadramentul lor central - ținând loc de despărțire între partea de la intrare și sanctuarul bisericii -, interiorul acesteia, discret înveșmântat în zugrăveala pictorilor aici amintiți, apără într-o calmă maiestate, ca un adânc îndemn la reculegere. În pronaos se află mai multe morminte acoperite cu lespezi de piatră, cea mai valoroasă din punct de vedere artistic fiind cea a lui Radu de la Afumați (1529), care îl înfățișează pe viteazul domnitor călare și cu sceptrul în mână. Vechea tâmplă
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
prețioase și o decorație fastuoasă. După cum rezultă și din studiul alcătuit de Gheorghe Balș, monumentul respectă în linii mari planul bisericilor moldovenești din secolul al XVI-lea - un plan triconic influențat de biserica Galata, având totuși o turlă suplimentară deasupra pronaosului. Bolta, respectând ingeniosul sistem moldovenesc de construcție al bolților, cuprinde două registre suprapuse de patru și respectiv opt arce de boltă dispuse oblic și care, împreună cu pandantivele de deasupra lor, reușesc să reducă diametrul clopotniței. În exterior, pe fațade, aranjarea
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
la 10 iunie 1670 se finalizase deja construcția zidurilor incintei, a bastioanelor și a turnului clopotniță. Cu toate acestea, sfințirea bisericii a avut loc abia în 1672, după pictarea bisericii și înzestrarea ei cu obiecte de cult. Deasupra intrării în pronaos a fost pusă o placă cu următoarea pisanie în limba greacă: Mănăstirea a fost închinată Patriarhiei Ierusalimului încă din anul 1670, când nici nu fusese încă terminată. În 1672, domnitorul Gheorghe Duca a înmormântat în noua biserică pe una din
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
exterioare sunt sprijinite de șapte contraforturi, care nu se înalță niciodată deasupra brâului median. Ușile și ferestrele sunt construite în stil gotic, cele mai mici fiind încadrate de o rețea de baghete încrucișate. Biserica are două turle octogonale aflate deasupra pronaosului și naosului și construite pe două baze: prima pătrată și a doua stelată. Pe turle se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și trei rânduri de ocnițe (două deasupra arcadelor
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
turle se află firide alungite, patru ferestre dreptunghiulare mici dispuse în cele patru puncte cardinale, patru contraforturi mici și trei rânduri de ocnițe (două deasupra arcadelor și unul la baza pătrată). Interiorul lăcașului de cult este compartimentat în pridvor închis, pronaos, naos și altar. În pridvor se intra prin două uși laterale amplasate pe laturile de nord și de sud, având chenare dreptunghiulare și fiind împodobite cu muluri. Cea de pe latura nordică este în prezent zidită. În timpanul ușii, într-o
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
ce este prevazută cu o cruce pe mijloc, având câte un leu de o parte și de alta. Pridvorul înalt, de formă dreptunghiulară și cu bolți sferice pe pandantivi, este luminat de două ferestre pe latura vestică. Între pridvor și pronaos se află un zid despărțitor având la mijloc o ușă cu chenar dreptunghiular, format în brâu torsadă. Zidul despărțitor dintre pronaos și naos a fost dărâmat, fiind înlocuit cu două coloane puternice de secțiune octogonală, cu capiteluri, sprijinind trei arcade
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
formă dreptunghiulară și cu bolți sferice pe pandantivi, este luminat de două ferestre pe latura vestică. Între pridvor și pronaos se află un zid despărțitor având la mijloc o ușă cu chenar dreptunghiular, format în brâu torsadă. Zidul despărțitor dintre pronaos și naos a fost dărâmat, fiind înlocuit cu două coloane puternice de secțiune octogonală, cu capiteluri, sprijinind trei arcade. În biserică s-au mai păstrat din vechiul mobilier doar strana domnească și cea arhierească, bogat decorate cu frunze, flori aurite
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
zugravul însuș pare că ș'a ficsat chipul pe păreți, într'un costum greco-arnăuțesc”". Picturile in pridvor s-au păstrat cel mai bine, remarcând aici "Arborele lui Iesei", "Judecata de apoi", "Scara lui Climax" și sfintele pictate în medalion. În pronaos, pe peretele vestic, s-a păstrat tabloul votiv în care este reprezentată familia ctitorului: domnitorul Gheorghe Duca, Doamna Anastasia, Doamna Ecaterina (probabil soacra domnitorului), Constantin Duca (care va domni între anii 1693-1695 și 1700-1703), fiica sa Elena (viitoarea soție a
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
alături de un alt copil, al cărui nume nu se poate descifra. Ei sunt pictați în costume de ceremonial, brodate cu flori cu fire de aur și cu brandemburguri. Sunt de remarcat și figurile sfinților pictați în picioare sub ferestrele din pronaos și naos, sfinți care au aureolele decorate în relief cu ornamente care diferă de la unul la altul. În pronaos se află două nișe, unde au fost înmormântate câte două persoane. În partea sudică a pronaosului se află nișa unde au
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
cu flori cu fire de aur și cu brandemburguri. Sunt de remarcat și figurile sfinților pictați în picioare sub ferestrele din pronaos și naos, sfinți care au aureolele decorate în relief cu ornamente care diferă de la unul la altul. În pronaos se află două nișe, unde au fost înmormântate câte două persoane. În partea sudică a pronaosului se află nișa unde au fost înmormântați domnitorul Gheorghe Duca și fiica sa, Maria. Doamna Maria, fiica ctitorului, a fost îngropată acolo în anul
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
în picioare sub ferestrele din pronaos și naos, sfinți care au aureolele decorate în relief cu ornamente care diferă de la unul la altul. În pronaos se află două nișe, unde au fost înmormântate câte două persoane. În partea sudică a pronaosului se află nișa unde au fost înmormântați domnitorul Gheorghe Duca și fiica sa, Maria. Doamna Maria, fiica ctitorului, a fost îngropată acolo în anul 1672, pe lespedea sa funerară, mică și frumos sculptată, aflându-se următoarea inscripție în limba greacă
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]