1,646 matches
-
a arde așa numitele "terriers", vechi documente în care sînt consemnate drepturile feudale. Cîteodată se dă foc și castelelor și se întîmplă ca proprietarii acestora să fie molestați sau masacrați. Aceste izbucniri de violență nu lasă indiferentă burghezia, și ea proprietară de pămînturi și în mod firesc ostilă oricărui atac al proprietății. Și aceasta din cauză că burghezia se teme de o extindere și o intensificare a crizei căreia o mare parte din deputați hotărăsc să-i de a o lovitură. Pentru a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sfîrșitul secolului al XVIII-lea: burghezia și țărănimea. Prima, care profită deja de modernizarea economică, beneficiază de reformele sociale care stabilesc egalitatea în fața legii și face cariere prestigioase în armată sau în domeniul funcțiilor publice. Cît despre țărănime, aceasta devine proprietara pămînturilor pe care le cultivă și beneficiază de desființarea iobăgiei. În ciuda tendinței monarhice a regimului imperial, Napoleon apare deci în ochii vechii aristocrații europene ca un revoluționar gata să zdruncine din temelii întreg continentul. Moștenitor al spiritului universalist din secolul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care au urât-o, de cartea pe care au prigonit-o, de mâna înlocuitorilor de carte sub călcâiul cărora au pus țara și Cartea. Elena Ceaușescu a murit chiar de o pagină a Micului Dicționar Enciclopedic. În „apărarea” de care proprietara Cabinetului 2 a avut parte la Târgoviște există și episodul în care este acuzată că și-a falsificat data de naștere din MDE spre a nu se vedea că e mai bătrână ca Nicolae Ceaușescu. Când poți fi trimis în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
necesitatea penetrării unei anumite piețe cu condiția menajării unei sensibilități speciale a componenților acesteia. Ca exemplificare, vom prezenta câteva cazuri de disonanță comportamentală notorii ale unora dintre marile concerne internaționale. ALTRIA GROUP, INC. este "părintele" companiei PHILIP MORRIS, dar și proprietara KRAFT FOODS, cel mai mare producator american în domeniul alimentar. O serie de studii publicate în timp au atras atenția asupra componentelor realizate prin inginerie genetică și utilizate de KRAFT pe scară largă în produsele sale. Consumul acestor produse implică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
unde cățelul obișnuia să iasă pe terasă și să latre la avioanele care treceau pe cer! Își păstrase obiceiurile de pe aerodrom... Apartamentul Nadiei Russo a fost scena unor întâlniri secrete, imediat după război, între personaje importante, ceea ce îi va aduce proprietarei, în cele din urmă, ani grei de închisoare sub regimul comunist. S-a întâmplat că a venit în vizită la Nadia comandantul aviației de vânătoare, generalul Romanescu 16, însoțit de un colonel englez. Se pare că au mai venit încă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Canonic A. Durcovici”. A vorbit „întotdeauna foarte frumos despre surorile, conduse de ministra lor, care au organizat multe acțiuni de caritate. Fraternitatea a fost alături de d-na Maria Durcovici când era suferindă. Doamna Angele Mornand, cu o stare materială excepțională, „proprietara unei fabrici la București, convertită de Părintele Anton, asistată spiritual de către el și numită Președinta Ordinului al III-lea Franciscan din România”, în ultimele ei zile de viață a scris pe 21.10.1987: „În ușurarea crucii mele grele, îmi
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
scrie numele pe micul ei evantai de hârtie. Nici nu apucă bine îndrăzneața noastră să lanseze provocarea, că amorezii încep să-și smulgă unul altuia evantaiul, care trece dintr-un salon în altul. După câteva minute, evantaiul îi este redat proprietarei, iar dintre cele cincisprezece nume înscrise pe el Paulinei le recunoaște pe toate, cu excepția celui, firește, al lui Jean de Pange... Cu inima zvâcnind, Pauline se apropie de tânăr. Știe de la început că "nu mai este un joc", un flirt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
diferite elemente, cum ar fi: posibilitățile fizice ale pacientului, resursele de pe piață, normele unei locuințe adaptate. Aceste elemente vor fi puse în balanță împreună cu alte elemente cum ar fi: posibilitățile financiare ale familiei, cooperarea familiei, posibilitățile arhitecturale, dacă familia este proprietară sau chiriașă a locuinței. 2. Adaptarea locuinței este prevăzută mai ales pentru pacienții în scaun pe rotile. Trebuie respectate trei reguli: ușile trebuie să aibă o trecere liberă de cel puțin 80 cm; trebuie remediate diferențele de nivel și amenajarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
său, să fixeze aici un centru episcopal, unde au slujit, de-a lungul vremurilor, cincizeci de episcopi, unii de primă importanță în ierarhia ortodoxă, ca rang și cuprindere culturală. Cea mai ilustră spiță domnitoare zămislită din humusul depresiunii Huși, stăpână proprietară peste geografia locului până hăt departe în codrii Tigheciului din Basarabia, a fost cea a Cantemireștilor. Seva etnică de interferență și seva pământului s-au nuntit rodind mintea cea mai luminată a culturii românești de la întâlnirea veacurilor al XVII-lea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
până a nu se trece vremea toamnei.” Departamentul Trebilor din Lăuntru comunică la 13 august 1835 Isprăvniciei aprobarea înființării salhanalei propuse de Dumitrachi Stoian și alți tovarăși ai săi din Huși, urmând a se lua legătura cu Episcopia Hușilor în calitate de proprietară a târgului. Isprăvnicia aduce la cunoștința Episcopului Sofronie Miclescu la 22 august 1835, „predpisania Dipartamentului Trebilor din Lăuntru ci s-au primit cu No 12895, urmată după jaloba a 6 neguțitori din târgu(l) Hușii prin care cer a fi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Antonovici, șeful contenciosului primăriei Huși și Constantin Tuleașcă în calitate de sedretar al comisiei, indică amplasarea imobilului pe strada Prut, nr. 14, învecinat cu strada Fânăriei (Estă, proprietatea Gr. Harabagiu și Elena Harabagiu (Vest), strada Prut (Nordă, pârâul Turbata (Sudă. Comuna este proprietară prin expropiere de utilitate publică de la moștenitorii Tudorița I. Hagiu, prin decizia primăriei Huși (prin maiorul în rezervă Vasile V. Andrian, primarul orașuluiă cu nr. 3535 din 1943 și decizia de expropriere dată de Curtea de Apel din Iași în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Foi volante”, 320/1834, copie. 1834 septembrie 20 (Iașiă. - Departamentul Trebilor din Lăuntru trimite în copie Episcopului Sofronie Miclescu jalba boierilor viețuitori în târgul Huși care cer a să opri lucrarea salhanalei, nefiind la loc potrivit. Departamentul cere Episcopiei, ca proprietară, să hotărască cele de cuviință. Preo Svinții Sali Kirio Kir Sofroni Episcop Hușului Spre toată pliroforia Preo Svințiilor Voastri de cuprindiri hârtiilor ce prin mijlocirea isprăvniciei de Fălciu cu raportul din 12 a curgătoarii, Nș 4589, au primit de la boierii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
p. 193, nr. 777 1835 august 13 ‹Iași›. Departamentul Treburilor din Lăuntru comunică Isprăvniciei ținutului Fălciu urmare jalbei unor negustori din Huși că aprobă facerea unei salhanale în târgul Huși urmând să se ia legătura și cu Episcopia Hușilor ca proprietară a târgului. Departamentul Trebilor din Lăuntru Cătră Isprăvnicia Fălciu Viețuitorii neguțători din târgul Hușii, Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la no. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturată marturii din parte a toată opștia neguțătorilor de acolo încredințată și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
M., negustor, str. Covaci, 1; Bacalbașa, C., publicist, str. Renașterii, 5; Bacaloglu, Em., profesor la Facultatea de științe, membru al Academiei Române, Calea Moșilor, 55; Bălăceanu, Const., Hotel Regal; Balliano, Em., proprietar (la Bolintin) și str. Calomfirescu, 6; Balș (doamna Ecat.), proprietară, str. Cosma, 18; Barozzi, general de brigadă, str. Polonă, 30; Bassarabescu, N., redactor-șef al Poporului, str. Armenească, 14; Basset, L., secretar al M.S. Regele, str. Vămii, 1; Beaumont (doamna), Institut de fete, str. Polonă, 16; Becheanu, șt., negustor, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Tudor Vladimirescu, 15; Orăscu, Al., arhitect, profesor la Facultatea de științe, str. Palatului, 1; Orbescu, P., consilier la Curtea de Casație, str. Popa Soare; Orghidan, R., avocat, Calea Grivița, 120; Oteteleșanu, Al., proprietar, str. Dreaptă, 7; Oteteleșanu (doamna Elena), proprietară, Calea Victoriei, 29; Paciurea, M., inginer, Calea Grivița, 14; Paleologu, M., avocat, Calea Moșilor, 153; Palladi, G., avocat, licențiat în Drept al Facultății din București, profesor de economie politică la școala liberă de științe politice, deputat, Calea Victoriei, 140; Pascal, Al., avocat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Modei, 8; Sion, G., membru al Academiei Române, str. Mihai-Vodă, 9; Skina, C., președinte al Curții de Casație, str. știrbei-Vodă, 29; Skina, G.E., președinte al Curții de Apel, str. știrbei-Vodă, 30; Skina, M., avocat, senator, str. știrbei-Vodă, 29; Slătineanu (Zoe, doamna), proprietară, Calea Dorobanților, 57; Socec, I., librar, Calea Victoriei, 7; Socolescu, I.N., arhitect-inginer, str. Domniței, 12 bis; șoimescu, Sava, directorul Cancelariei Senatului, str. Polonă, 96; șonțu, C.I., profesor, Calea Călărași, 2; Sorlony, C., proprietar, str. Radu-Vodă, 19; ștefănescu, Gr., profesor la Facultatea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cinci ani, la mijlocul anului 1940, și locuiam în orașul Tighina, cu familia mea, Alexandru Cârlig tatăl, mama Evdochia și fratele Aurel de 7 ani. Duceam o viață liniștită și îndestulată. Tatăl meu, salariat la Ocolul Silvic Tighina, și mama, casnică, proprietară a unei averi importante (zeci de hectare de pămînt arabil, livadă cu pomi fructiferi, vie, casă și acareturi în comuna Cobusca ș.a.), puteau să asigure un trai decent și un viitor promițător nouă copiilor. Într-una din zilele de sfârșit
UN REFUGIU TRIST. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nona Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1671]
-
i se dea moșia Frănciugi . La 22 noiembrie 1698, Urâta, fiica Fuioagăi, vinde vel vistiernicului Iordachi Ruset și soției sale 19 pământuri În Șurinești . Ispisocul domnului Mihai Racoviță (25 decembrie 1715-26 septembrie 1726) din 23 noiembrie 1718 ne arată ca proprietară a satului Frenciugi pe Zmaranda, mama lui Neculai Bucium, , fiul Alexandrei și a sulgerului Apostol (a mai avut soție pe Nazariia, ). În 1711, odată cu plecarea lui Dimitrie Cantemir În Rusia, , iar În a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat (decembrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Costache Burghelea pentru Împresurarea moșiei Frenciugi de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu a fost câștigat de cea din urmă la 30 ianuarie 1844. Opisul de documente atestă moara comisului Vasile Costachi Negel aflată la 24 mai 1829 În stăpânirea vornicesei Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Paraschiva Râșcanu și stolnicul Costache Burghelea se judecau la 30 august 1844 În fața Divanului Țării de Jos, jurnalul Încheiat la 12 martie 1845 fiind contestat de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Zapisul din 25 februarie 1842 atestă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
24 mai 1829 În stăpânirea vornicesei Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Paraschiva Râșcanu și stolnicul Costache Burghelea se judecau la 30 august 1844 În fața Divanului Țării de Jos, jurnalul Încheiat la 12 martie 1845 fiind contestat de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Zapisul din 25 februarie 1842 atestă opt locuitori din satul Frenciugi - Grigoraș, fiul lui Cioban, Alexa Cosova, Iacob, fiul lui Alexa Cosova, Dumitrașcu, fiul lui Ioan Gherghinciuc, Costantin, fiul lui Ioniță Găină, Toma, fiul lui Grigoriță, Alexandru, ginerele
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
zis Albu, Ilie Ciumală, Ion V. Anastasici, Vasile Gri. Babuștei, Costache Bistriceanu, Dumitru Bontaș, Costache Aelenei, Cost. Savin, Dumitru Chifănescu, Cost. V. Vieriu, Vasile T. Mironeanu (minor), Manole Chirilă și Costache V. Chifănescu (minor), care au distrus din proprietățile arendașului. Proprietara moșiei Frenciugi În 1945 era Clara Scharf. Practicarea morăritului este atestată și de prezența morilor În Evul Mediu, dar și a celei de vânt la 1900 . Printre ocupațiile cu tradiție se numără și creșterea vitelor. Inventarul animal la 1900 constă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de pământ, obținute prin legea rurală din 14 august 1864 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), folosit la 1948 de clerul parohiei. În 1939 terenul era arendat . La 1894 . Actul de donație din 25 martie 1945 ne arată și numele proprietarei moșiei Frenciugi: <citation author="Clara Scharf">„Donație/ Subsemnata Clara Scharf, proprietara moșiei Frenciugi, com. Bâcu, donez pentru biserica din Frenciugi, pentru drum spre cimitir, suprafața de 3 (...), mergând la Nord cu Toader, la Sud cu T. Malancea, la apus și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), folosit la 1948 de clerul parohiei. În 1939 terenul era arendat . La 1894 . Actul de donație din 25 martie 1945 ne arată și numele proprietarei moșiei Frenciugi: <citation author="Clara Scharf">„Donație/ Subsemnata Clara Scharf, proprietara moșiei Frenciugi, com. Bâcu, donez pentru biserica din Frenciugi, pentru drum spre cimitir, suprafața de 3 (...), mergând la Nord cu Toader, la Sud cu T. Malancea, la apus și răsărit drumuri. / <ss> Clara Scharf. / 25 / III 1945”</citation>. Suprafața terenului
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Cuza murise în exil, unul dintre fiii săi se sinucisese, al doilea murise bolnav de ftizie! Și ultimii locatari fuseseră atinși de "blestem”: după dispariția domnitorului, unul dintre fiii săi (Alexandru A. Cuza) se căsătorise cu Maria Moruzzi, care devine proprietara palatului prin testament. După decesul lui Alexandru A. Cuza, Maria (nora domnitorului) avusese o idilă cu Ionel I.C. Brătianu, fiul celui care-l detronase pe Cuza. Urmașul lor, Gh. I. Brătianu - ilustru istoric, mare patriot, avea să piară (în închisoarea
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mă îngrijorase cu niște nori urâți, se îndreptase pregătindu-se ultima zi caniculară a anului. Atent la aspectul localității pedalam trecând pe lângă biserică, spre școala veche, căreia recunoscândui-se calitatea de monument istoric mă duceam cu gândul la membrii familiei Zarifopol, proprietara de drept a conacului-școală. Unul dintre ei, Paul Zarifopol, se căsătorise cu Ștefania Dobrogeanu- Gherea și fusese prieten cu Ion Luca Caragiale, cu rudele poetului Dimitrie Anghel. Purtase corespondență cu Constantin Dobrogeanu-Gherea, Cella Delavrancea, Dimitrie Gusti, Alexandru Rosetti, Cezar Petrescu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]