870 matches
-
mii de negustori amărâți, care nu s-au mai antrenat de cel puțin acum trei ani, slab pregătiți, prost Înarmați, fără ofițeri, fără doctrină, fără disciplină, fără curaj. Iscusiți doar În bătaia cu mâinile goale, se poartă cu o ferocitate prostească față de cei Învinși, dar nu sunt În stare să reziste ciocnirii cu o armată bine organizată. De când prevederile justiției au Înlăturat de la conducerea armatei fiii nobilimii, companiile de cartier au Încăput pe mâna dărăcitorilor, a parveniților, a feciorilor de curvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
data asta, fără să se lase trădat de vin. Dintr-o dată Îi reveni În minte misterioasa dispariție a Antiliei, chiar din acea prăvălie. Cine a descoperit crima? Îl Întrebă pe Bargello. — Au fost oamenii mei, răspunse celălalt cu un accent prostesc de mândrie În glas. Patrulau pe dinaintea porții și au auzit o vânzoleală suspectă Înăuntru. Au intrat Îndată... — Vânzoleală? Așadar, l-au prins pe vinovat asupra faptului? Unde e? Dante aproape că strigase. — Nu era nimeni Înăuntru. Dar asasinul trebuie că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
simțea sufletul nespus de pustiu și de vulnerabil. În acea clipă, de partea cealaltă a școlii, prizonierul tuși. Daru îl ascultă, aproape fără voie, apoi, furios, azvârli cu o piatră, care șuieră prin aer și se înfundă în zăpadă. Crima prostească a acelui om îl revolta, dar ar fi păcătuit împotriva onoarei dacă l-ar fi predat. Gândul acesta era de-ajuns pentru a-l face să se simtă umilit până la nebunie. Îi blestema pe ai săi, pentru că i-l trimiseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ar fi părut reală până ce nu i-aș fi povestit-o Marei. — O-ho! Arăți cam îndrăgostită, Claire. Doar nu te-ai întors, din nou, la James, nu? — Am spus c-a fost o noapte uluitoare, Mara, nu o noapte prostească. E un tip nou. De fapt, e o veche pasiune de-a mea. Îl cheamă Randall și - — Randall? Te referi la Randall, sexosul cu care ai fost la facultate? Tipul ăla superb care seamănă cu Patrick Dempsey? Randall Pabst Blue
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
baie de sînge, asta ne așteaptă, ce s-a întîmplat pînă acum e zero, vacs, cîțiva morți și atît, nenorocirea abia acum începe, abia acum intră păpușarii în scenă, luați vă adio de la România și de la tot soiul de idealuri prostești. În timp ce voi mă priviți ca niște boi crezînd că sînt beat, țara asta pierde șansa de a zdrobi lanțurile care au ros atîta amar de ani umerii și brațele poporului. Cine credeți voi că-și va asuma răspunderea pentru cei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de kile la o sută de kilometri. — Mai bine spune că ai uitat să treci aseară să-i faci plinul sau că te-ai gîndit că ți-ar prinde bine cîțiva lei în plus, începe să strige Petrică. — Fără acuzații prostești, intervine domnul Președinte, Sena a făcut plinul, l-am văzut de la fereastră cînd s-a întors, ce rost ar avea să ne furăm singuri căciula? — Șase, cel tîrziu șase și jumătate, zice Sena înjurînd de toți sfinții, m-am ușurat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
tipicar și nesuferit. Despre toate astea nici n-ar mai fi trebui amintit cînd produsul muncii este de-a dreptul ieșit din comun, genial. Atunci dacă sînteți atît de bun ce n-ați fugit la Hollywood? Nu mai pune întrebări prostești, sînt patriot, se scuză Regizorașul, nu se vede? Nu vreau să o las baltă nici dacă trece porcăria asta de revoluție, am promis că n-o să mă potolesc niciodată, chiar dacă s-au strîns anii. Asta e vîrsta la care stăpînești
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să revenim la oile noastre, zice. — Ideea era că nu pentru asta am venit, ești cu musca pe căciulă, îi aduce aminte, ghinionul tău, erau alții cu mult mai multe bube în cap decît el, face parte din legămîntul acela prostesc, semnătura, contractul tău cu Michiduță, dacă urmașii celor morți află că erai de fapt un gurist împuțit, o să ți se șteargă restul faptelor bune cu buretele, du-te și spune-i-o tu, revino cu picioarele pe pămînt, ea te-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ajungînd pînă la Soljenițîn în vremea căruia zece ani îi luai ca nimica, ca și cum ți s-ar fi dat bună ziua, atît era de simplu, pe cînd noi ne-am construit-o cu mîna noastră, slugarnici și obedienți, cu un zel prostesc, și cu o răutate care nu poate fi asemuită nici măcar cu nazismul. Ca să îmi dați dreptate e de ajuns să constatați că România e singura țară în afara Uniunii Sovietice în care populația a simțit din plin ce înseamnă stalinismul cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
chiar În momentul În care temporal și fizic Încă le priveam. Dacă aș fi avut curajul, iar soția mea răbdarea, aș fi rugat-o să Întoarcă mașina și să ne Înapoiem la locul respectiv pentru că știam că, În cel mai prostesc mod, tocmai căzusem Într-o veche capcană. Nu neapărat cunoștințele puține stau la baza ignoranței; prea multele cunoștințe, sau dorința de a acumula prea multe, pot conduce și ele la același rezultat. Există ceva În natura naturii, În caracterul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
cânta cu un glas subțire, înalt, acompaniată de tobele de lut. De la vârsta primului sânge, Zilpa s-a văzut pe ea însăși ca pe o preoteasă, păstrătoarea misterelor cortului roșu, fiica lui Așera, sora-Siduri care sfătuiește femeile. Era o idee prostească, pentru că doar preoții serveau zeițele în templele din orașe, în timp ce preotesele serveau zeii. Mai mult, Zilpa nu avea calități de oracol. Îi lipsea și talentul pentru plante și nu putea profeți, nici arunca blesteme sau citi corect în măruntaiele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
penisului nu însemna nimic pentru ea. E adevărat, acum că văzuse cum arată un penis necircumcis, îl prefera pe cel al lui Iacob - expus, curat, îndrăzneț chiar - micuțului înfofolit pe care-l avea fiul ei, care dăduse prilej de glume prostești și crude în cortul roșu. La un moment dat, Lea amenințase că va lua o bucată de cărbune și va desena un chip pe prepuțul lui Ruben, așa încât lui Iacob să-i cadă cuțitul de mirare când va umbla acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
m-a orbit; am priceput doar că mă aflam într-o tindă și m-a izbit un miros pătrunzător de mucegai și de busuioc. Ca să-mi dau curaj, am întrebat cu o veselie care mi s-a părut pe loc prostească: „Nu se poate face puțină lumină în casa asta?” Nu m-am priceput niciodată la psihologia femeilor. Dovadă felul lamentabil în care au eșuat și alte încercări ale mele de a stabili cu ele relații normale. Totdeauna am exagerat, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
a aruncat fără să stea pe gânduri. Acum îi părea rău. S-ar fi luptat. Puarem a avut încredere în el. Sau poate că sclavul a vrut totuși să-l vândă acestor străini? Nu! Iahuben se scutură de acest gând prostesc. Acum era încredințat de cinstea lui Auta, care de altfel era și el legat. Și poate că Auta a avut dreptate: având arme, ar fi fost ucis înainte de a le întrebuința. Să vadă ce va fi de acum încolo. Deocamdată
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
soție, Margaret Îl trata cu dispreț: „Cu egoismul adânc Înrădăcinat al bărbatului, crezi că te iubesc, așa cum ai crezut Încă de la Început. Tocmai de aceea am Îngăduit acestui experiment să continue: pentru a te pedepsi pentru eroarea ta gravă și prostească.“ Acest gest de respingere se dovedea Însă, ulterior, a fi o minciună, sau măcar o minciună față de ea Însăși. Oare Constance Îl considera cu adevărat egoist sau gândul acesta reprezenta singura modalitate În care Își putea controla sentimentele față de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
sfârc de picior în locuri de pierzanie nu pusese, iar de înscris, se înscrisese nu la una, ci la două și, dacă ar fi avut poftă, poate chiar la cinci facultăți. O făcuse? Făcuse. Așteptase să vadă dacă doar închipuire prostească fusese, dar când pe coridoarele școlilor celor înalte, pogoane cu foi albe răsăriră, iar pe două dintre ele, cu caligrafie atent distilată, își descoperi numele de cal breaz, Ulpiu Sargețius Galopenția, tânărul se dumiri și vesti. Vesti, adică scrise acasă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un aer stânjenit. Lokki și Lotti, înțelegi. în sufletul lui Vultur-în-Zbor se aduna frustrarea, frustarea acumulată timp de secole. — Deggle, a spus el, neluând în seamă protestul neliniștit al Marelui Lokki, cred că e timpul să încetezi să mă mai prostești. — Dar, dragule, i-a zis Deggle - iar acum ochii săi nu mai scânteiau -, e atât de ușor! Vultur-în-Zbor era cât pe ce să comită un act violent, când Deggle a spus brusc: — Șterge-o, Lotti. Limbajul lui părea caracterizat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Pentru cât de viclean era, pentru felul în care se juca cu mine, nenorocitul, zău că se putea! Ajunsesem să cred că dacă era ființă umană, era cu siguranță femeie și, mai mult decât atât, una provocatoare. Era o idee prostească, de ce să fie femeie, dar mie ideea îmi intrase în cap și nu mai ieșea de acolo. Odată am visat că mi-o pusesem cu el... cu ea. Iisuse, ce lupte-au mai fost! Te-ar fi rupt în două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
priveam acum ca pe o fantomă ce și făcuse apariția nu de după zidul clădirii, ci din spatele propriilor sale cuvinte, adevărate. Uluiala a fost ruptă, Însă, de Înjurătura printre dinți, pe care Blănosul a trântit-o grosolan, și de gestul său prostesc, născut, probabil, dintr un soi de gelozie măruntă, de om tâmpit. Nemernicul a luat pe vârful unui băț noroi amestecat cu excremente de câine și le-a aruncat cu putere, proiectându-le direct pe stofa impecabilă a costumului. A fost
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
i se prăbuși Înlăuntrul ființei. Totuși, nu ura acest sentiment nelămurit, de dulce spaimă. El se repeta la nesfârșit, de fiecare dată când știa că urmează să facă o nouă incursiune. La Întoarcere, era mereu copleșit de un triumf aproape prostesc. 60 Mai Întâi, Îngrijea trandafirii proaspăt aduși, apoi călca țanțoș prin cameră, țopăia și râdea minute În șir. Florile erau culese din Grădina Mănăstirii, aflată undeva, la marginea orașului, dincolo de câmpie. O dată la șapte zile călătoria lui Într-acolo se
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
copiază Întocmai. Țopăi ca un ied, mă scălâmbăi, desfac dintr-o săritură picioarele și Încep să-mi rotesc brațele ca o elice uriașă. Încerc să-mi surprind umbra, să fiu Înaintea ei cu o fracțiune de secundă. Știu că e prostesc, dar continui cu o Încăpățânare de fier. Poate voi reuși să o obosesc. Trec minute bune, În care viteza mea de reacție crește neîncetat. Un bătrân gură cască se sprijină Într-o umbrelă cu câteva spițe ieșite și privește spre
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tapițeria unui scaun, fața de masă din catifea albă. Și hainele băieților le pătasem. Țâșnise din mine cu generozitate, ca dintr-un furtun de pompieri. Știu că am momente când pot fi de un imprevizibil nemaiîntâlnit. Mai rețin doar urletele prostești ale lui Creț și vrăjeala turnată de teatralul Bobică: Dați-l, mă, afară pe ăsta, că ne-a Împuțit aerul. V-am zis să nu-l luăm, că-i pa-pa-gal. Asta nu mai iese din țoale, Nelule!” Știu că În
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mai bună partidă de sex de care am avut vreodată parte. Când ai avut sentimente atât de puternice pentru un bărbat și apoi el dispare din viața ta, după o vreme ajungi să crezi că a fost doar o iluzie prostească din partea ta și că cealaltă persoană și-a continuat drumul neabătută, fără cicatrice. Dar poate că și cealaltă persoană a simțit la fel. Încă mai am ultimul lui mesaj: De la: Jack Abelhammer Către: Kate Reddy Kate, Nu am mai primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
coruptă, cum o vrea, "Tu ești din a ei milă stăpân și s-o urmezi Tu trebui, ca mai bine în scaun să te-așezi; "Ca nu de vr-o suflare pe dânsul să te clatini "Căta-vei să iei ochii prostești cu nouă datini, Din Sybaris vei strânge bătrâni cu bărbi boite,. "Ca neamului să-i dee naravuri mai spoite, S-arate cum moșnegii, îmbălsămiți ca mumii "Întrec și tineretul în scandelele lumii! "Strămoși pierduți în veacuri, rînduitori de cete, "Coroana
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca o cobră cu clopoței. — Dă-ți acum telefoanele, înainte să bei, îi comandă doctorița. Mâine n-ai să mai fii la garaj, nici în altă parte... — Nu se poate, am obligații, încercă Omar să explice, dar era o scuză prostească, de captiv între căngile unei lăcuste. Când s-a dezmeticit, era noapte, se aflau în centrul orașului și fusese într-o țară umedă și amețitoare, alergând ca un tren, cu locomotiva înainte, pe un drum pe care umblase și-n
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]