1,001 matches
-
și îngemănare proprii acestuia. Narația omniscientă (nu însă una ostentativ omniscientă), notațiile de mișcare și gest nu se desfășoară fără o acumulare progresivă de încărcătură emoțională, în secvența rugii eroinei, la Mănăstirea Bistrița, către sfânta Ana, de aici înainte protectoarea protagonistei în „lumea de devale” - spațiu al „anchetei” sale. „Făcându-și cruci repetate, își murmura gândul care o ardea”; nu se rămâne la doar gestica ritualică: „Cu năframa aceea bătută în fluturi de aur trecu la icoana cea mai mare și
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
la icoana cea mai mare și mai de căpetenie a mănăstirii, cătră care avea a-și spune ea năcazul îndeosebi”. Evitându-se orice subliniere inutilă a acestui tip de efect stilistic, momentul apare ca fiind al unei legături directe între protagonistă și, de cealaltă parte, sfânta Ana, „coborâtă” din icoană, în realul acelei tensiuni intense din sufletul eroinei (percepția transfiguratoare aici e a ei): „Sfânta Ana o privi dintrodată prin fum de lumânări și munteanca îngenunche și-i sărută mâna. Stând
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
artei sale, o altă abordare a necesarei dimensiuni interioare a prezenței personajelor în structura epicului din Baltagul. Momentul închinării la icoana sfintei Ana, în mănăstirea Bistrița, e unul de vârf pe linia sugestiilor legate de „dimensiunea” psihologică a prezenței personajului - protagonista: Vitoria Lipan - în textul sadovenian, credibilă, substanțială, dar lucrată, această „prezență”, într-o tehnică (așa cum am văzut) a notației - „peisaj”, portret, ambianță domestică și de comunitate rurală, aceasta din urmă, fără, totuși, mult pomenita „intenție” de cuprindere monografică, atribuită cam
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
tot sub semnul puterilor cerești ce-i vor îndruma, pe o cale sau alta, „hotărârile”, gândul și pașii, de aici înainte până la sfârșit. Semnificativ, percepția „peisajului” și a tot ce i se asociază acestuia - evident, mereu din aceeași perspectivă: a protagonistei - se schimbă radical (și mai ales simptomatic, vom vedea pentru ce), dincolo de acest moment crucial, al „hotărârii” primite, cum spune eroina, „în inima” ei. Odată trecut „hotarul” greu, lăuntric, al limpezirii cu sine însăși, oricât de amar e fondul unei
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
de sub masca „bunăvoinței” și a „compătimirii”, purtată o vreme, abandonată „acum”, sub o presiune psihologică eficace. I-a atribuit Sadoveanu eroinei sale - „artificial” - o inumană, o lipsită de măsură credibilă și, mai ales, deloc feminină cerbicie întru răzbunare? Riscă „ancheta” protagonistei să pară eșafodată de către autor cu gândul, mult prea mult, la „efecte” și astfel să fie percepută la lectură, drept falsă, falsificată de poetica unei asemenea „reliefări” excesive? Astfel de întrebări trimit, în fond, nu atât la prezumate limite ale
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
a rămășițelor lui trupești, datorie morală și creștinească, la implicarea Vitoriei în „ancheta” polițistă, interpretată, ea, ca expresie a unei voințe de răzbunare, a unei prea mari, prea tenace și prea spectaculoase durități sufletești. Dar este aceasta o perspectivă (asupra protagonistei Baltagului) ale cărei premise rezistă analizei critice? „Bistrița” și „Piatra” sunt momentele decisive pentru ieșirea Vitoriei Lipan dintr-un „întuneric” al îndoielilor, al nesiguranței și al neștiinței, către o cu totul altă stare lăuntrică și urmările ei: „hotărârea” cea mare
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
o astfel de formulă compozițională, unei „logici” a înaintării spre adevăr (și, prin el, spre dreptate), consecuția „treptelor” - de neoprit înainte de a se împlini un rost al înlănțuirii „verigilor”, ajungându-se abia astfel și abia atunci la capăt - îi apare protagonistei ca decisă din afara și de deasupra ei, de către aceleași „puteri” înalte de la care a primit tot timpul „hotărârile” și „semnele”. În fond, neîncrederea călinesciană în firescul și „credibilitatea” Vitoriei Lipan venea dintr-o impresie de „prea multă îndârjire din partea
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
și nu ezită să-și manifeste condescendența față de limitata putere de Înțelegere a femeii: „Aia a fost la politică... nu-nțelege dumneei... fomeie...” (s.n.). La vârsta angajamentului marital, eroina caragialiană trăiește momente dramatice din cauza ezitărilor bărbatului; domnișoara Porția Popescu, protagonista unei „senzaționale drame pasionale”, recurge la o radicală și supremă soluție: suicidul. Numai că ea va supraviețui, iar gazetele Aurora și Lumina devin, metaforic, vocile martore În relația amoroasă și intră Într-un dialog al punctelor de vedere divergente și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
1971, 158). Ca și în cazul grupării Anei Pauker, deși din motive diferite, Malenkov a fost acuzat de "deviaționism de dreapta" (Taubman: 2005, 265). În planul relațiilor internaționale, noul curs a demonstrat o relaxare a tensiunilor dintre cele două tabere protagoniste ale Războiului Rece, identificabilă în primul rând prin stoparea războiului din Coreea, în vara anului 1953, relaxare care a corespuns unei decongestionări a relațiilor dintre Moscova și "democrațiile populare". Limitată, bineînțeles, de un cadru ideologic comun și o teleologie mobilizantă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înfățișată de altfel și într-una din schițele lui Toulouse-Lautrec. În acest sens, preludiul poate fi interpretat ca o replică sonoră a acelui spectacol, în care se explora efectul vizual produs de iluminarea colorată ce reflecta pe voalurile translucide ale protagonistei. Delimitarea celor trei planuri contrapunctice independente ale discursului este determinată de funcția structural-expresivă îndeplinită de fiecare dintre acestea în contextul țesăturii de ansamblu: motivul tematic în tonuri cu rol de „decor” ilustrează un autentic corespondent muzical descriptiv, sugestie a unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
este Gone With The Wind (1939). Filmul, premiat cu opt Oscar-uri, urmărește povestea vieții unei femei în timpul uneia din cele mai tumultoase perioade din istoria Americii: Războiul Civil și Reconstruirea. Frumusețea filmului stă în determinarea de a răzbi a protagonistei, care este târâtă de circumstanțe de la o extremă la alta: de la zilele lipsite de griji pe plantația tatălui său la străzile știrbite de bătălie; de la cel mai înalt lux la sărăcie și foamete; de la inocență și superficialitate la imaginea matură
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ocupa de grădinărit. Când naratorul o întâlnește într-un compartiment de tren observă cu cruzime rochia ei ruptă. Desirée cea adevărată a rămas doar într-o fotografie. Dar siluetele cele mai interesante ale personajelor feminine rămân cele ale celor tei protagoniste ale romanelor sale Irina, Ioana și Dania, însoțite de personajele secundare la fel de vii cum sunt Mady,Viky și Maia. „O moarte care nu dovedește nimic nu este cum s-a crezut, o analiză a geloziei, ci a indeciziunii erotice. Sandu
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Parthenis, Krobyle, Korinna Lucian din Samosata, Dialogurile curtezanelor O imagine cuprinzătoare a lumii hetairelor creează scriitorul grec de origine siriană Lucian din Samosata (sec. II d.H.) în lucrarea Dialogurile curtezanelor. Autor al unor declamații sofistice, al dialogurilor ce au drept protagoniste curtezane de rând, Lucian din Samosata realizează mici scenete animate ce pun în evidență psihologia curtezanelor și neliniștile lor: afirmarea în lumea comercializării sexului, cucerirea clienților, pragmatismul alegerii clienților pe considerentul câștigului, lupta cu rivalele, gelozia, răzbunarea pe amantul necredincios
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bărbați. În apartamentul ei unii vin, alții pleacă. Un prinț scoțian venise cu ocazia Expoziției (era în 1867) și a găsit de cuviință să-și rezerve un loc la o reprezentație a piesei Blonda Venus, a felicitat-o emoționat pe protagonistă. O relație complicată a avut cu contele Muffat ce făcuse o pasiune adolescentină pentru frumoasa și aroganta blondă, era hotârât să facă orice sacrificiu pentru a fi în vecinătatea ei și apoi și-a dorit să fie numai amanta lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nucleare, este că imposibilul produs în timpul Războiului Rece, va fi, în mod paradoxal, mai dificil de înfăptuit, într-un context în care este tot mai evident că o posibilă confruntare majoră nu ar mai implica doar doi actori: marile puteri protagoniste ale jocului cu armele nucleare. Întrebarea care se pune este dacă va menține omenirea jocul vechi, costisitor și ucigaș al războiului, jocul de sumă nulă al desființării adversarului sau adoptă definitiv jocul de sumă nenulă al cooperării, în care se
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
europeano-americano-rus comun, un sistem unic, integrat. CAPITOLUL 5 Apărarea antirachetă Sfârșitul Războiului Rece și al confruntării ideologico-strategice dintre Est și Vest nu a însemnat și sfârșitul stării de conflict sau, mai bine zis, cu toată încălzirea relațiilor dintre cele două protagoniste în anii 90, nu a însemnat sfârșitul stării de controversă. Unul dintre motivele continuării disputei dintre SUA și Rusia l-a reprezentat Tratatul ABM și problema limitării sistemelor de apărare antirachetă. Odată încheiat Războiul Rece și produsă dezmembrarea URSS, agresiunea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
considerare a iraționalului, în vreme ce este pus în paranteză raționalul care, e drept, a împiedicat o catastrofă nucleară (până acum), dar nu a fost în măsură să oprească proliferarea fără precedent a armelor nucleare din ultimii ani? Între cele două foste protagoniste ale Războiului Rece s-au făcut înțelegeri de reducere a armamentului nuclear, dar, având justificări raționale, nu s-a renunțat nici un moment la perfecționarea acestuia. De asemenea, sunt încă prezente în doctrine, tot rezultat al raționalului, armele nucleare, ideea de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nouă începând din anii '880 [Hobsbawm, p.248; Ozouf, 1999A, p.69,71], care reprezintă un nou progres pentru femei și o nouă perioadă de renovare în raporturile bărbat-femeie, datorate legislației republicane și, în parte, educației republicane. Femeia nouă devine protagonista scriitorilor "progresiști": Nora și Rebeca West ale lui Henrik Ibsen, eroinele sau, mai curând, anti-eroinele lui Bernard Shaw. Alături de Eva tradițională apare o ființă nouă și necunoscută. Totodată, Eva nouă are și semne liniștitoare de continuitate. "Noul model "burghez" n-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mecanismul funcționarii sociale al acestor clase. Conform proiectului conceput, majoritatea personajelor lui Zola sunt expuse unor forțe care le depășesc, fie ele externe (fatalitatea mediului și momentului) sau interne (ereditatea, temperamentul) [Roy-Reverzy, 1998, p.98]. Astfel, aristocrata pariziana Renée Saccard, protagonista românului La Curée, este victima mai multor factori: a unei eredități (moartea prematură amintește de cea a mamei sale), a unei educații (lipsa afecțiunii parentale și mănăstirea, care nu pregătește fetele pentru realitățile vieții), a unei istorii (un viol, o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
roluri de-a lungul existenței 181. Capacitatea Parizienei de a juca mai multe roluri este inegalabila. Pariziana este capabilă să pună la cale și să inventeze în mod constant scenarii 182, mai ales de felul acelora în care ea este protagonista. Gândirea ei imaginativa se manifestă plenar în scenariile și politica organizării spectacolului. Teatralitatea ordonează funcțiile personajelor în sisteme articulate. Dezvoltând diferite abordări textuale și dramaturgice, Pariziana joacă, de regulă, rolul de vedetă (Michèle de Burne, Clorinde Balbi, Nana) sau, uneori
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de mes mercredis" [Zola, Une page d'amour, p. 264]. Asumându-și rolul de regizor, ea da indicații 183 de interpretare, având obiecții în acest sens. În românul Nana, conceptul viața că teatru se resimte mai pregnant prin faptul ca protagonistă este actrița. Că o artistă consacrată, ea continuă să joace și în afara teatrului marea comedie a dragostei, pe alte două scene. În apartamentul ei, doar două camere sunt terminate (acelea unde se desfasoara comedia dormitorul și camera de baie). Celelalte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
aceleași caracteristici și dimensiuni. În relația ei cu timpul, se constată că Pariziana nu este personajul tradițional feminin, atașat sentimental de trecut. Ea trăiește în timpul prezent al modernității imperfecte, dându-i un contur mai variat. Intrigile în care Parizienele sunt protagoniste prezintă o ființă dornică de a manipula prezentul pentru a-și asigura viitorul. În felul acesta, femininul francez schițează unele scenografii originale și noi ale modernității. Contradictorie că identitate modernă, Pariziana este coerentă ca personaj literar, având consistentă, unitate relativ
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de factură malefică. Simbolizează toate formele de sexualitate, de la cea puberală până la aceea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupești.” Desigur, Zburătorul constă În ceea ce se poate numi practică magică, pentru că În lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Kirkus Reviews" consideră romanul "de o minunată subtilitate, ce o așază pe Sofi Oksanen între cei mai buni scriitori ai momentului"816. Tot din paginile articolului Sofi Oksanen - Purificare aflăm că acțiunea romanului se petrece în anii '90. Una dintre protagoniste este Aliide Truu, o femeie în vârstă ce a supraviețuit ocupației sovietice din Estonia după cel de-al Doilea Război Mondial. Întâlnirea cu nepoata sa, Zara, fiica surorii acesteia, dă naștere unor serii de amintiri dureroase din trecut, amintiri marcate
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Napoleon și doamna de Staël. Era vorba despre un salon în care personaje de ambele sexe discutau despre programele diverselor partide politice din Franța, participanții ascultând-o "cu admirație" pe doamna de Staël; numai Napoleon era indiferent. Întrebat fiind de protagonistă despre opinia sa privind discursul, viitorul împărat al francezilor pe atunci era numai general a răspuns cazon: Cred, doamnă, că femeile n-ar trebui să se amestece niciodată în politică, pentru că nu înțeleg nimic și pentru că nu e treaba lor
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]