3,076 matches
-
care se făcuse mică de frică. Pari să fii gata pregătită, scumpa mea. Ce-ai zice acum de-o halcă din mădularul fierbinte al lui O’Toole, ha? Hai, nu da-napoi! Că doar îți ofer Organu’ O’Toole, curvă protestantă ce ești! Și nu-i puțin lucru, îți zic io. Fără opreliști și toate alea. Fermierul ședea lângă nevastă-sa, pufnind și trosnind, dar nu făcea nici o încercare s-o apere. O burtă plină de whisky te împiedică să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
romane...” .Veșnica tendință expansionistă a influenței Bisericii Catolice și predilecția explicată mai sus sunt cauzele pentru care Biserica Catolică a influențat și influențează decisiv cursul istoric al Europei la început și apoi prin imperiile coloniale, cursul istoric al lumii. Cultul protestant, format ca reacție la imoralitatea Bisericii catolice, este orientată spre „categoriile libertății”, orientare care se manifestă prin spiritul problematizant al enoriașilor care nu-și pot găsi statornicia legați de canoanele unei organizații stricte ci mai degrabă într-o formă de
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
atârnată” de cer. La nivel metafizic această senzație se traduce în conceptul „transcendentului care coboară și se relevă din proprie inițiativă”, radical opus față de interpretarea arhitecturii gotice caracterizată prin linii verticale care se unesc și se armonizează în boltă. Credincioșii protestanți se înalță ei înșiși spre transcendentul din boltă. Arhitectura romanică caracterizată prin linii orizontale ce sugerează doar o aspirație către transcendent, credincioșii reușind cel mult să se găsească în pragul transcendentului, acesta dovedindu-se inaccesibil. Componenta sofianică a cultului ortodox
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
occidentalilor față de formele specifice ale religiei orientale axate pe manifestările exterioare ale cucerniciei care condiționează stările sufletești: închinarea la Sfintele Icoane, mătăniile, mulțimea de lumânări, repetarea obsesivă a rugăciunilor, mirosul de tămâie.” Cu alte cuvinte, în primul rând, Wikinson era protestant, în al doilea rând, dacă vroia să vadă cotele paroxistice atinse de superstiție nu trebuia să călătorească până în Carpați, putea doar să arunce o privire peste gard, în Scoția. Nu putem contesta însă, tendința de exacerbare în manifestări a emoție
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
puține lăcașuri de cult - așa au ajuns să se organizeze Întruniri În aer liber Într-o anumită locație. Cei care veneau de departe campau acolo pe toată durata Întrunirii . Revival (În engl. În orig.) - revival meetings - Întîlniri ținute de biserica protestantă, ce au ca scop atragerea de noi adepți. Lean-to În orig. - construcție nefinisată, folsită mai ales În campinguri, făcută de obicei din bușteni, cu trei pereți și un acoperiș Înclinat; partea lăsată descoperită va fi ferită de vînt . Common law
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Mă Întrebam de ce o situați În Franța. De ce nu În Danemarca? Zic așa, Într-o doară, nici nu trebuie prea mult, e destul să schimbați două-trei nume, castelul Châlons-sur-Marne care devine, să zicem, castelul Elsinore... Pentru că Într-o ambianță nordică, protestantă, unde bântuie umbra lui Kierkegaard, toate tensiunile astea existențiale... - Poate aveți dreptate. - Cred și eu. Și pe urmă, lucrarea dumneavoastră ar avea nevoie de câteva răsturnări stilistice, nu mai mult de o mică revizuire, ca atunci când frizerul dă ultimele tușee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
se Întâlni o dată pe an și de a rămâne În secret timp de o sută de ani.” „Scuză-mă, dar ce reformă voiau să facă, dacă abia fusese una? Iar Luther ce era, căcat?” „Păi asta se Întâmpla Înainte de reforma protestantă. Aici, În notă, se spune că dintr-o lectură atentă din Fama și din Confessio se deduce...” „Cine deduce?” „Când se deduce, se deduce. Nu contează cine. Rațiunea, bunul-simț... Hei, dar ce te-apucă... Vorbim de roza-cruceeni, un lucru serios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
rece al luncii și al râului. - Da, da, îmi aduc aminte de satul acela în care am profesat vreo 16 ani. E un sat sută la sută catolic, spre deosebire de celelalte sate de pe Siret care au și ortodocși și chiar confesiuni protestante. - E adevărat ce spuneți, cum puține sate numai de catolici sunt prin Moldova. - Cam pe când ți-am fost profesor? Îl interpelez. - Să spunem de prin anii 1975. Îi cam mult de atunci. Între timp ni s-a adus comanda. Eu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la crematoriu, nu la cimitir. Chiar și rudele cele mai apropiate încearcă să își stăpînească emoțiile în public. Unii consideră de bun-gust să nu vorbești despre cel plecat, ca să nu riști să stîrnești emoțiile celor apropiați. Fiind o țară majoritar protestantă, nu avem priveghiuri, nici parastase de 3, 6, 9 și 40 de zile. Nu se dau vase, prosoape și batiste. Nu sînt 24 de vămi pe care trebuie să le traversezi după moarte. La biserica anglicană nu sînt lumînări pentru
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
îl așteaptă prosperitatea ; cine nu este cu noi înseamnă că e de stînga, este leneș și deci îl paște sărăcia. Să-i fie de bine, aceasta e Europa de mîine ! Partea ciudată este că autenticul ortodox Baconschi ține un discurs protestant care l ar face și pe Luther să se întrebe dacă nu cumva a exagerat cu vocația divină a muncii. Partea gravă este că are dreptate : Europa crizei se îndreaptă spre această ideologie, iar diplomatul Baconschi nu a făcut decît
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
glasul d-lui Sen spunîndu-mi: "Good-bye, Allan!, sau privirile d-nei Sen stăruind: "Ia-ți ceaiul!"'... De câte ori Scenele acestea încercau să reînvie în minte, mă zbăteam. Îl auzeam pe Harold cum sforăie, din odaia cealaltă, auzeam la răstimpuri ceasul de la biserica protestantă cum numără în noapte. Ca să mă liniștesc, mă gândeam la moarte. Să mă înec în Gange și să afle Sen cât de curat o iubeam pe Maitreyi. A doua zi, ziarele ar fi vorbit de acest tânăr european, sinucis fără
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
franceză, gemană) 4 O limbă și literatură străină (germană, engleză) O limbă și literatură străină (engleză, franceză, gemană) 4 Limba și literatura franceză O limbă și literatură străină (engleză, gemană) 4 Limbi moderne aplicate 4 Limba și literatura germană Teologie protestantă didactică 4 Artele spectacolului de teatru 4 Teatrologie 4 Facultatea de Istorie și Patrimoniu Istorie 4 5 Istorie (în limba germană) 4 Istorie O limbă și literatură străină (engleză, gemană) 4 Conservare și restaurare 4 Relații internaționale și studii europene
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
de realizare (n Achievement nAch ) sunt conceptele cheie ale teoriei. Motivația de realizare este determinată de nevoia de realizare și este utilizată pentru explicarea dezvoltării economice a națiunilor și a succesului antreprenorial. McClelland consideră că tipul ideal ilustrat de etica protestantă weberiană și profilul persoanelor care au o nevoie mare de realizare sunt similare, religia protestantă fiind cea care a condus la internalizarea acestei nevoi. Țările în care mecanismele sociale erau dominate de religia protestantă au înregistrat o dezvoltare economică mai
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de nevoia de realizare și este utilizată pentru explicarea dezvoltării economice a națiunilor și a succesului antreprenorial. McClelland consideră că tipul ideal ilustrat de etica protestantă weberiană și profilul persoanelor care au o nevoie mare de realizare sunt similare, religia protestantă fiind cea care a condus la internalizarea acestei nevoi. Țările în care mecanismele sociale erau dominate de religia protestantă au înregistrat o dezvoltare economică mai mare decât țările catolice. Pentru testarea acestei ipoteze, McClelland realizează o amplă cercetare care a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
că tipul ideal ilustrat de etica protestantă weberiană și profilul persoanelor care au o nevoie mare de realizare sunt similare, religia protestantă fiind cea care a condus la internalizarea acestei nevoi. Țările în care mecanismele sociale erau dominate de religia protestantă au înregistrat o dezvoltare economică mai mare decât țările catolice. Pentru testarea acestei ipoteze, McClelland realizează o amplă cercetare care a inclus trei tipuri de studii. Primul studiu a urmărit măsurarea nevoii de realizare la nivel de grup și corelarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
dintre valorile colective și valorile personale. Cultura este una dintre "noile fețe" ale studiului motivației (Ambrose și Kulik, 1990), cercetările interculturale fiind grupate în trei clase. Prima clasă vizează diferențele dintre motive, nevoi și atitudinea față de muncă, pornind de la etica protestantă în viziune weberiană. Weber afirmă că doar occidentul cunoaște ,,o formă de capitalism cu totul deosebită și care nu s-a dezvoltat nicăieri în altă parte: organizarea rațional capitalistă a muncii (formal) libere" (Weber, 1993, p. 12). Concluziile acestor studii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
A. și House, Robert J. (1974). Expectancy Theory in Work and Motivation: Some Logical and Methodological Issues. Human Relations, 27, 2, 121-147. Wakefield, Ann. (2000). Ethnomethodology-The problems of unique adequacy. Nursing Times Research, 5, 1, 46-53. Weber, Max. (1993). Etica protestantă și spiritul capitalismului. Bucureșți: Editura Humanitas. Whetten, David A. și Cameron, Kim S. (1984). Developing Management skills. Londra: Scott, Foresman and Company. Winters, Dawn și Latham, Gary P. (1996). The Effect of Learning versus Outcome Goals on a Simple versus
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
o convingă pe bătrână să vină la biserica lui. — Vino la slujbă, doamnă Belton, e frumoasă, ai să vezi. — N-am pus niciodată piciorul în biserica dumitale. Ba nu, am fost pe acolo. E ca un bazar. Doamna Belton, era protestantă. — Dacă nu te duci la slujbe la biserica dumitale, vino la a mea. Vino la lumină și la căldură. Ți-e frig și sufletul ți-e întunecat. — Cine spune că sufletul mi-e întunecat? — Eu spun. Vino acolo unde e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Mama lui (născută Gordon), venea din Ulster, unde străbunicii ei erau crescători de oi, iar tatăl medic. Ea urmase o școală în Elveția, apoi Colegiul Trinity, unde îl cunoscuse pe tatăl lui Emma. Ambele ramuri ale familiei erau de religie protestantă și alcătuite din mari iubitori de cai. Emma era singurul lor copil. Tatăl murise când băiatul avea doar doisprezece ani, iar mama lui se mutase la Bruxelles, alături de o soră măritată cu un arhitect belgian. Emma își petrecuse copilăria la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
organic de clasificare și evaluare a evenimentelor, persoanelor și fenomenelor dintr-o anume epocă; cf. Garbini 1986) decât istoric demonstrabilă. Apelul la originile „pure” este frecvent în istorie; să ne gândim numai la umanism, în Occident, și apoi la Reforma protestantă. a) La baza sa se află ceva foarte asemănător mitului epocii de aur situat în preistorie sau într-o istorie îndepărtată ale cărei detalii nu sunt reconstruibile din punct de vedere critic; în Biblie, aceasta a fost întotdeauna urmată de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de aceea le putem lăsa deoparte. b) Pe noi ne interesează aici afirmația mai sus citată că, fiind strâns legate între ele, pietatea și credința nu pot fi autentice dacă nu-și găsesc expresia concretă în cult. În liberalismul teologic protestant, în plină dezvoltare începând cu jumătatea secolului al XIX-lea până în primele decenii ale secolului XX (la fel ca în modernismul catolic), era firească distincția dintre credință și pietate, pe de o parte, și cult, pe de altă parte, considerându
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
É. Jacob), recunoaște în cult distincția fundamentală dintre sacru și profan, un dualism pe are Biblia ebraică nu-l rezolvă, iar Noul Testament încearcă cu greu să-l depășească, recurgând la concepte precum „preoție universală” (ce are ecou încă în confesiunile protestante), prezența divină în comunitate, în preoție și în sacramente (ca în bisericile „catolice”) și altele. Faptul că în unele biserici creștine dualismul nu este încă depășit confirmă aceste dificultăți. Prin aceasta, după cum observa mai sus citatul W. Eichrodt la vremea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
1998, p. 97, și Hegel, Principes de la philosophie du droit, Gallimard, 1980, p. 57. Despre iluminism, cf. A. Faivre, Eckartshausen et la théosophie chrétienne, Klincksieck, 1969, p. 13. 87 Cf. E. Bloch, Thomas Münzer, Paris, 1964, cf. și, despre "invizibilitatea" protestantă, P. Chenaux, Entre Maurras et Maritain, Cerf, 1999, p. 119. 88 G. Simmel, Les Problèmes de la philosophie de l'histoire, PUF, 1984, p. 190. 89 Cf. J.-M. Guyau, Esquisse d'une morale sans obligation ni sanction (1885), Paris, 1935
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
întrebări: cine suntem?, de unde venim?, încotro mergem? sunt părți ale gândirii sportivilor și suporterilor, adepți ai religiei, mai mult sau mai puțin fanatici. Unele analize pot distinge și o interpretare a relației societății cu sportul în funcție de sistemul religiei: -doctrina religioasă protestantă induce anumite valori aderenților ei; -indivizii ce dețin valori protestante în activitatea sportivă adoptă concepții și orientări specifice față de comportamentul economic (antitradiționalismul, datoria față de chemarea proprie). -respectivele orientări protestante ale comportamentului economic individual conduc la organizarea capitalistă a societății în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
gândirii sportivilor și suporterilor, adepți ai religiei, mai mult sau mai puțin fanatici. Unele analize pot distinge și o interpretare a relației societății cu sportul în funcție de sistemul religiei: -doctrina religioasă protestantă induce anumite valori aderenților ei; -indivizii ce dețin valori protestante în activitatea sportivă adoptă concepții și orientări specifice față de comportamentul economic (antitradiționalismul, datoria față de chemarea proprie). -respectivele orientări protestante ale comportamentului economic individual conduc la organizarea capitalistă a societății în activitatea sportivă. În țările mediteraneene, sportivitatea avea alte structuri, decât
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]