19,897 matches
-
excepționalul interpret al lui Maximus cel bun, generalul care, în ziua în care credea că va deveni stăpînul Romei, e condamnat la moarte, iar trimișii noului împărat îi vor ucide soția și copilul, care-i așteptau întoarcerea acasă, într-o provincie însorită. Obsesia personajului, cale de un film, va fi să-și reîntîlnească familia, dincolo. Dar, pînă să ajungă la acel dincolo (impresionant vizualizat, la un moment dat, în film), generalul trebuie să-și trăiască "viața, ca un vis înfricoșător", trebuie
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
apreciativ-superlativ: meserie ("Mă uitam în dreapta, în stînga, excelent, meserie aeroportul" - Gabriela Adameșteanu, Vară - primăvară, 1989, p. 155), concurat de altfel de un adjectiv variabil din aceeași familie lexicală: meseriaș,-ă ("Ce antenă meseriașă aveau ăia de la hotel!" - Smaranda Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 146). Ca și meserie, marfă poate fi aplicat la orice, determinînd nume de obiecte, persoane, situații, acțiuni. Evoluția sa semantică nu e nici cu totul surprinzătoare, nici foarte banală. La o primă privire, s-ar zice că marfă
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
pagini, care ne demonstrează, o dată în plus, că autorul știe să mânuiască tehnica detaliului semnificativ și să o pună în slujba obținerii efectelor de umor. În altă parte este istorisită aventura unui amic jurnalist, care, ajuns într-un oraș de provincie (R.) reîntâlnește o fostă colegă de facultate, căsătorită cu un inginer cam plicticos. Invitat la cină, jurnalistul sfârșește seara - ca într-una din acele "tales of the unexpected" - în brațele frumoasei sale gazde. Scena erotică - bogată în amănunte picante - pare
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
îngemănare a naturii grandioase cu o arhitectură elegantă îndulcită de picturalitatea profuziunii de flori, rod al pământului binecuvântat al Tirolului împlinit de hărnicia și firea prietenoasă a locuitorilor, Innsbruck-ul este un loc miraculos în care te învăluie tihna orașului de provincie dar și animația tinerească a unui centru universitar. Pe lângă atracții sportive și turistice (vârfurile înzăpezite ale munților frecventate până târziu înspre vară de schiori și serile tiroleze cu bere și jodlere) orașul are și o ofertă culturală de ținută. Chiar
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
și regizor de film. Filmul e lucrat în alb-negru, cu o tehnică și cu o poetică vizuală posibile și acum douăzeci de ani. Și totuși, acest gest de "recuperare culturală" are prospețimea și modernitatea artei autentice... Într-un orășel de provincie, se rătăcește - nu se știe de unde - o cămilă. Poate a uitat-o, în trecere, un circ. Cămila intră într-o curte, unde dă peste doi oameni cumsecade, fără copii, care o adoptă, o îngrijesc, o iubesc. Tot filmul va fi
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
ne avertizează autorul în Preliminarii, țin să fiu exact și, cînd e posibil, exhaustiv. M-au interesat, prin urmare, familia poetului, școlaritatea sa, "educația sentimentală", boema, slujbele, "iubitele", colegii, prietenii. Pentru a defini "ideea de Bacău" și pe cea de "provincie", de pildă, am cercetat, în arhive, istoria locală, mișcarea populației, instituțiile administrative și culturale, bisericile, cazărmile, străzile, cinematografele, grădina publică, muzica militară, crîșmele, iarmaroacele, cimitirele, calamitățile (inundații, incendii), starea sanitară, iluminatul public etc." E, cum se vede, un program vast
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
Nicoleta Ghinea Romanul Îngerul venețian semnat de Ion V. Strătescu are la bază o concepție solidă asupra narativității. Personajele provinciei Călărași din perioada anilor 1898-1901 își trăiesc existența în afara oricărei impuneri din exterior. Autorul lasă firele narative să se ajusteze singure acesta fiind și secretul unei lumi în declin al cărei principal atribut sufletesc este naivitatea. Simbolistica jocului politic al
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
a început să șteargă urechile geniului" (minodora îl visează pe sam) Poeta are, de altfel, experiență în construirea unor romane fulgurante - castele de nisip înălțate pe țărmul poeziei. Un asemenea roman este ciclul de poeme Scrisori neexpediate, subintitulat Roman de provincie 1920. Schimbul de "scrisori" dintre El și Ea constituie un duet liric plin de farmec: "Ea Ar trebui să plec, să-ntâlnesc niște oameni/ să mai aflu vești, să-mi rezolv niște probleme/ bănești; lenevesc în aceste scrisori ca-ntr
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
persoană excepțională în primul rînd prin faptul că e româncă. De altfel, întreg romanul apelează prea frecvent la tema românismului, ca să-l numesc așa. Isou ar fi putut foarte bine construi o atmosferă românească pornind de la universul micilor orașe de provincie (Botoșani), sau de la cosmopolitanismul colorat balcanic al Bucureștiului. Dar nu o face. Nici măcar aluziile transparente la Mateiu Caragiale și Craii de Curtea Veche nu izbutesc să dea viață unei lumi românești prin definiție. Adorabila româncă este ancorată într-un univers
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
sau tehnică militară, că leul românesc este cea mai puternică și mai stabilă monedă a Europei. S-a uitat că intelectualitatea României provenea în marea ei majoritate din țărănime, iar deschiderea și nivelul ei erau cu adevărat europene. Anticariatele de provincie prin anii '70 erau pline de cărți franțuzești provenite din bibliotecile particulare, cărți pe care intelectualii români le primeau prin abonament de la editurile pariziene. S-a uitat că în România domnea, tot atît cît în Franța sau Anglia acelor vremi
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]
-
Iliescu și în divagațiile incult-grosolane ale invitaților lui Păunescu, Tucă sau Diaconescu. Vom trăi cu sufletul la gură, între o dezvăluire și alta, între o lichidare și alta de bănci, de instituții culturale, de universități, ba chiar de județe și provincii întregi. Dar vom fi mereu buni de gură, expresivi în ticăloșie și convingători în minciună. Politicienii vor plăti în continuare milioane de dolari pentru afișe tot mai colorate și semănând tot mai mult cu niște călușe vârâte în gura știrbă
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
plăcut întotdeauna - am devenit mai prudent... în plină criză a criticii de întâmpinare, Editura Cartea Românească publică o remarcabilă culegere de cronici literare, Graffiti, semnată de o necunoscută din Târgu-Mureș, Nicoleta Sălcudeanu. Unii pasionați de literatură, care citesc reviste din provincie ca Vatra sau Discobolul, au întâlnit, fără îndoială, acest nume, sub texte critice inteligente, de o ironie elegantă. însă mulți cititori, sunt sigur, nici n-au auzit de el. Nicoleta Sălcudeanu s-a născut acum patruzeci de ani, la Târgu-Mureș
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
aceeași zonă în căutarea aurului de aici. "Dacia colonizată de romani a putut în foarte puține generații să devină atît de prosperă încît să i se spună Dacia felix". Retragerea aureliană n-a fost totală, negolindu-se de romani întreaga provincie. Sigur, chestiunea continuității nu mai prezintă, azi, importanța de acum vreo două sute de ani, esențial fiind proporția populației, care ne e, în Transilvania, hotărîtor favorabilă. Dar evacuări totale de populație dintr-un ținut, cum pretind unii istorici maghiari, nu se
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
de mii de locuitori. Interesant de menționat este că ponderea orașelor noastre, spre 1800, era cam de 10% din ansamblul populației, procent asemănător cu acela al orașelor din Germania, net superior celui din Rusia, dar incomparabil cu cel din Olanda (provincia cu acest nume). Locuințele erau de două feluri, în mediul rural: bordeie (și semibordeie) și de suprafață. Și unele, și altele, construite din chirpici și lemn, chiar și în cazul reședințelor boierești. Abia din secolul al XVI-lea începe să
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
egal distribuită, flotantă. Acest stress (suplimentar celui inerent metropolei) a rămas superstiția de succes a oricărei inițiative. El reprezintă ultima stavilă în calea diferențierii identitare a indivizilor și a separării lor de un mediu amniotic. După părerea multora dintre locuitorii provinciei, Bucureștiul este un oraș haotic și mizer. Există însă destui printre aceștia care apreciază că oamenii metropolei sunt totodată mai activi, că știu să urmărească mai energic o afacere, iar schimbările sunt aici mai vizibile. Putem spera într-o epocă
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
profesionalitatea și onestitatea sunt inseparabile în cazul scriitoului autentic. La Echinox funcționa spiritul critic, luciditatea, scârba de compromisuri social-politice, într-un cuvânt respectul valorii. Am descoperit că totul trebuie raportat la universalitate, nu la conjunctură, la literatura lumii, nu a provinciei în care trăiam. Și Nicolae Prelipceanu și Peter Motzan, colegul nostru german, și Angela Marinescu și poetul Franz Hodjak și mulți alții credeau la fel. Erau "echinoxiști", chiar dacă nu toți făceau parte din redacție, erau în grupul clujean de autori
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
un mijloc de existență și de exprimare, o formă propice dezvoltării demonstrațiilor filosofice. Practica profesorală îl ajută să-și elaboreze un vast discurs cathartic paralel cu intriga propriu-zisă. În Umanitatea investigarea unui oribil viol este făcută de un polițist de provincie retardat, de fapt un ins hipersensibil, empatic chiar, care suferă pentru toate relele lumii înconjurătoare, asumîndu-și christic o vinovăție generică. Vezi sărutul apăsat dat criminalului: milostivenia lui Dumnezeu pentru om și a omului pentru Dumnezeu. Interesat nu de realitate, ci
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
că aceasta este ultima dorință a soțului său. Discuția s-a terminat în termeni amiabili, repetândumi că vrea să uite această poveste și că de altfel în curând va părăsi localitatea stabilindu-se definitiv la una din ficele sale din provincie. Am plecat mult mai contrariat decât am venit cu gândul nestăvilit să văd în cel mai scurt timp conținutul celui de-al doilea plic, ceea ce de altfel am și făcut. Conținutul era asemănător cu cel al primului plic dar de la
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
în curte unde o bătrână mă întreba binevoitoare pe cine caut. La explicațiile mele îmi răspunse că familia căutată nu mai locuiește acolo de câțiva ani, domnul profesor Tudor murind bolnav de plămâni, iar doamna a plecat de mult în provincie și nu mai știe nimic despre ea. Cât despre bibliotecă mi-a spus că mai există încă într-o încăpere, dar cărțile sunt prăfuite, rupte, vechi într-o stare în care nu ar mai putea fi citite. La insistențele mele
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
de Zhang Liang și apărute la Editura Public Affairs. Titlul spune despre ce e vorba. Volumul cuprinde stenograme ale discuțiilor dintre liderii chinezi din timpul marilor manifestații studențești din 1989 care au scos în stradă, în 27 de orașe și provincii, aproape o sută de milioane de protestatari, și care s-au sfîrșit în baia de sînge din piața Tiananmen din Beijing. Felicia Antip își pune, de altfel împreună cu editorul, întrebarea dacă documentele sînt autentice. E greu de răspuns în acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
Din numărul pe care l-am primit zilele trecute, reținem literatură, cronici literare, un interviu cu marele lingvist Eugen Coșeriu. (Din păcate, nu știm data cînd i-a fost luat de către Adriana Rujan.) Dorim revistei fondate în 1928 viață lungă. * PROVINCIA (nr. 10) reacționează la o declarație făcută la Slănic Moldova, în fața unor tineri cursanți PSD, de către primul-ministru al României conform căreia publicația bilingvă din Cluj ar fi legată de proiectele lui Sabin Gherman de înființare a unui partid regional. "Vă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
făcută la Slănic Moldova, în fața unor tineri cursanți PSD, de către primul-ministru al României conform căreia publicația bilingvă din Cluj ar fi legată de proiectele lui Sabin Gherman de înființare a unui partid regional. "Vă rugăm dle prim-ministru, scriu redactorii Provinciei, să nu considerați disocierile de mai sus drept o încercare de a ne dezice de o tematică pe care s-ar părea că dv. o considerați tabu. A discuta despre specificul Transilvaniei, despre identitatea sa regională, despre "fondul cultural comun
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
Transilvaniei, despre identitatea sa regională, despre "fondul cultural comun al ardelenilor", fie ei români, maghiari, germani, sîrbi, evrei, rromi, armeni sau italieni, nu reprezintă, în opinia noastră, în nici un fel, o ofensă adusă articolului 1 din Constituția română". Printre redactorii Provinciei se numără cîțiva dintre intelectualii cei mai luminați ai țării, români sau maghiari, îndeosebi, ardeleni majoritatea. Faptul că revista apare în Clujul lui Gh. Funar ar trebui să indice liderilor politici existența benefică a unei alternative la naționalismul imbecil promovat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
accent diferențial în explicația "originilor" sale spirituale. În agera și discret-ambițioasa-i privire, satul originar se asocia, poate excesiv autocritic, cu "prejudecățile tradiționaliste", cu "inerțiile" și "confuziile provincialiste", mai cu seamă cele ale sămănătorismului ce și-a avut, e drept, în provincia transcarpatină, o sucursală dintre cele mai harnice. Criticul acorda, în schimb, atenție citadinismului intens intelectualizat clujean, ca și "solidarității cu colegii din Cercul literar, dintre care nu unul experimenta aliajul suprarealismului în comportament cu seriozitatea transilvană în ofensiva de emancipare
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
Cronicar Provinciale Două reviste din țară sînt preocupate, în ultima vreme, de problemele provinciei culturale. Timpul de la Iași (nr. 7) are o anchetă pe tema aceasta. Ramuri de la Craiova (nr. 7-8) consacră mai multe pagini Spațiului și spiritualității Olteniei de nord. Foarte normal, în condițiile descentralizării, ca și în cele ale regionalizării, să se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]