1,136 matches
-
LUNA la perigeu. agenda aniversărilor Duminică, 8 iunie Prima femeie în Academia Franceză În urmă cu 100 de ani s-a născut Marguerite Yourcenar, prima femeie aleasă - în 1980 - printre cei „40 de nemuritori“ ai Academiei Franceze. A fost poetă, prozatoare, traducătoare, a scris lucrări de critică, eseistică și istorie. A fost preocupată îndeosebi de istorie și mitologie, mai puțin de contemporaneitate. Printre cele mai cunoscute volume semnate de Yourcenar se numără „Memoriile lui Hadrian“ și „Povestiri orientale“. Luni, 9 iunie
Agenda2003-23-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281096_a_282425]
-
scrisului Florinei Iliș au fost amplu comentate în ultima vreme. Temeinicia construcției, limpezimea frazei, indiferență la cîntecele de sirenă ale modei literare, finețea observației, tonul calm, superior, și calitatea ideilor aduse în discuție fac diferența și explică succesul pe care prozatoarea Florina Iliș îl are în România și, mai nou în afara țării. Combinația de cerebralitate și sensibilitate artistică proprie scrisului acestei autoare caracterizează și românul Cinci nori colorați pe cerul de răsărit. Chiar dacă miza acestui român este mai mică decît cea
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
Anton Holban, Mircea Eliade ori M. Blecher. Apoi, criticul, nerefuzându-și satisfacția de a constata evoluția Hortensiei Papadat-Bengescu în sensul creației obiective, își vede flagrant contrazisă teza subiectivității înscrise în dreptul literaturii feminine. Ar rezulta că cele mai bune cărți ale prozatoarei sunt scrise de o autoare intens și benefic masculinizată. Pierzând femeia, criticul câștigă scriitorul. În fine, conștient poate de eroarea lui metodologică, Lovinescu își face la un moment dat un soi de autocritică (,Pornisem iarăși greșit. Îmi închipuisem că am
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
lumea înaltă, după exemplul Reginei Maria, în corpul de infirmiere voluntare al Crucii Roșii. Contactul cu "diverse ipostaze ale suferinței fizice îndurate de oameni, ale durerii, ale chinului dinaintea morții", a însemnat mult, scrie Eugenia Tudor-Anton, pentru "evoluția morală" a prozatoarei, o "costisitoare experiență" care "va impune un aer grav, o aură de tragism" atât romanului Balaurul, cât și celorlalte care i-au urmat. O critică de reconstituire care valorifică, așadar, sugestiile biograficului, urmărindu-le răsfrângerea în operă. Se simte că
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
o găsește lipsită de temei și o respinge ferm: "... literatura Hortensiei Papadat-Bengescu nu vine din Proust, ea nu e cu nimic tributară autorului francez și nici nu se aseamănă cu proza lui Proust". Are și nu are dreptate Eugenia Tudor-Anton. Prozatoarea noastră vine într-adevăr cu o lume de personaje și de probleme omenești care sunt numai ale ei, o lume-unicat, inconfundabilă. Și totuși există afinități, există consonanțe de atitudine între opera bengesciană și aceea a lui Marcel Proust, există o
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
rece, "cu un fel de cruzime ce înfioară". De altfel "răceala" ("ochiul rece al adevărului"), necruțarea, nemiloasa luciditate dusă până la cruzime sunt, după Eugenia Tudor-Anton, trăsăturile care o impun decisiv pe Hortensia Papadat-Bengescu în literatura momentului său, prin cultivarea lor prozatoarea integrân-du-se unui curent de înnoire mai larg. Fiind cum este "ea demolează prejudecățile și idilismele semănătorismului românesc", acțiune care în chip natural o solidarizează cu sincronismul lovinescian și o apropie, după război, de cercurile moderniste și de mișcarea de la "Sburătorul
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
ale Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și în teatru. Într-o scurtă addenda la volum, autoarea spune câteva lucruri despre experiența raporturilor sale cu cenzura de odinioară, în calitate de editoare a Hortensiei Papadat-Bengescu. Nefasta instituție procedase intransigent, potrivit oportunităților politice, eliminând din textele prozatoarei mai ales referirile la bolșevism, la armata rusă (fie ea și țaristă), la istoria Rusiei, chiar și la aceea mai veche (episodul Petru cel Mare), la revoluția din 1917. Este de notat faptul că extirparea unor referiri de această natură
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
chiar și în cazul poetelor care aparțin aceleiași generații, n-a fost deloc o sarcină ușoară, de aceea inițiatorii și realizatorii antologiei au tratat problemă cu atenție și profesionalism. Traducerea propriu-zisă aparține Sandrei Mihalaki iar "transpunerea poetica" Annei Sotrini, poeta, prozatoare și regizoare. Câteva poeme au fost traduse și transpuse de Kostas Kartelias. O mână de ajutor a dat și iscusitul traducător de poezie Victor Ivanovici. Interesant a fost și proiectul care a precedat apariția antologiei. După un prim spectacol poetic
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
legați de această limbă. Pe un palier secret, îndrăznim a crede că exercițiul acestei limbi, în ce are ea mai radiant, mai prehensiv, mai insinuant, se înstituie, în Poate mâine... în chiar substanța faptului romanesc " eroina narațiunii fiind, iată, o prozatoare, o artistă. Dar, la urma urmei, ce se petrece în acest roman, ca raport al unei existențe? O femeie la vremea rememorărilor, tânără spiritualmente și mai departe însetată a fi iubită, o femeie singură, departe de fiul înstrăinat prin ceea ce
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
toate interviurile se iau prin e-mail, e plăcut să dai într-o revistă (Noua literatur| nr. 12) peste o discuție tihnită, deschisă, amicală, în trei. Este inițiată de Ana Chirițoiu și Gruia Dragomir, iar interlocutoarea lor privilegiată este poeta și prozatoarea Ioana Nicolaie. Punctul de plecare este statutul scriitoarelor în România de azi, pe care intervievata îl socotește ceva mai dificil decât al scriitorilor-bărbați, fără a cădea însă în excese feministe sau în mania persecuției. Tonul întregului interviu este ponderat, fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
și repudierile de sine în perspectiva timpului“, „ispita abandonului, iminența momentelor de lașitate interioară sau, dimpotrivă, asumarea actului creator pentru valoarea lui cathartică“. O subtextuală decepție mustește în liniile unui asemenea aparent pedant program de investigație. Sine ira et studio, prozatoarea vădește o mentalitate de clinician ce obiectivează sîngerările, tratează suferința cu scrupule aseptice. Clasificările înseși pe care le schițează în cadrul acestui amplu portret de grup denotă o distanțare senin-amară, scutită de comple- zențele factice. Ar fi vorba de „fragilii parcimonioși
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
Așa că era mai simplu, - pac-pac!... Și-l căutau direct înăuntru, după ce-i spintecau burta, și nici nu-l mai durea... * Din amintirile lui G.J. Cele două domnișoare din lumea înaltă bucureșteană, una din ele domnișoara Cancicov, fiica marelui cărturar, și prozatoare excelentă după maturitate, în plin regim comunist, și care se duc la Paris și locuiesc la Elysée, fiind fetele unor mari potentați români. Amândouă fac cumpărături extravagante. Șei arăbești cu monograme de platină, colecții tropicale de fluturi, belciuge africane de
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
a tălmăcit în limba română se află nume grele precum José Saramago sau Joyce Carol Oates. Roadele lungului exercițiu de traducător se văd în scrierea acestui prim roman original al tinerei autoare. Încă de la primele rânduri devine limpede că mâna prozatoarei nu tremură, scriitura are forță, construcția este clară și eficientă. Nimic din calitatea scrisului nu pune în evidență statutul de debutantă al Mirelei Stănciulescu. Dimpotrivă, totul sugerează o autoare matură, relaxată, plină de naturalețe, sigură de meșteșugul ei literar. Copilul
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
uneori, când se plictisea - interpreta fragmente întregi din concerte. Degetele îi alergau pe genunchi ca pe niște clape invizibile, pentru că știau pe dinafară nenumărate partituri. Își dedicase viața degetelor. Și degetele îi erau recunoscătoare. Nu îl dezamăgiseră niciodată" (p. 49). Prozatoarea folosește întotdeauna acordul fin atunci când descrie relațiile dintre oameni. Fie că este vorba despre relațiile dintre iubiți, dintre membrii familiei, dintre prieteni sau pe scară mai largă, la nivelul societății. Seismograful foarte fin al relațiilor interumane înregistrează instantaneu orice modificare
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
că o să mă obișnuiesc să fiu iubit și nu o să mai pot trăi fără asta. Când te văd, ființa ta are un fel de fosforescență care îmi inundă sufletul de încântare, duioșie și dragoste..." (pp. 179-180) Mirela Stănciulescu este o prozatoare instruită și sensibilă care știe cum să își fidelizeze cititorii. Cu siguranță viitoarele sale romane vor confirma calitățile indubitabile ale scrisului ei.
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
Istorie ...), întrucât pare să sugereze un soi de enclavizare, demersul critic întreprins de Elena Zaharia Filipaș este, în fond, unul util și interesant. Dincolo de faptul că aduce în atenție una dintre numeroasele "restanțe ale criticii", această colecție de studii consacrate prozatoarelor din literatura română a secolului XX propune o evaluare lucidă, detașată și nu lipsită de ironie a producțiilor "doamnelor" noastre. Este evident că autoarea nu își concepe demersul polemic (nu regăsim nicăieri patosul exagerat al feministelor de peste Ocean), ci se
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
furnizase - cu rare și prea puțin semnificative excepții - doar reprezentări masculine ale feminității (...) venise vremea ca femeia să devină ea însăși din obiect al contemplației subiect contemplator, oferind propria versiune literară (nu literaturizantă !) a feminității”. Separat de Hortensia Papadat-Bengescu, opt prozatoare interbelice (Ticu Archip, Sanda Movilă, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius, Anișoara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian ) constituie în cartea Biancăi Burța-Cernat obiectul unor „studii de caz”. Absentează de aici nemotivat, ca să vorbim astfel, Georgeta Mircea Cancicov, prozatoarea prețuită
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
opt prozatoare interbelice (Ticu Archip, Sanda Movilă, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius, Anișoara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian ) constituie în cartea Biancăi Burța-Cernat obiectul unor „studii de caz”. Absentează de aici nemotivat, ca să vorbim astfel, Georgeta Mircea Cancicov, prozatoarea prețuită de G. Călinescu, în Istorie, pentru „realismul fantastic, demonic, de un sălbatic humor”. Dar am văzut că opțiunile marilor critici, ca și respingerile lor, nu fac legea pentru noua cercetătoare. „Studiile de caz” sunt critice și totodată recuperatoare, în
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
Călinescu, în Istorie, pentru „realismul fantastic, demonic, de un sălbatic humor”. Dar am văzut că opțiunile marilor critici, ca și respingerile lor, nu fac legea pentru noua cercetătoare. „Studiile de caz” sunt critice și totodată recuperatoare, în beneficiul celor opt prozatoare interbelice care suportaseră efectele marginalizării . Poate că mai puțin le suportase Henriette Yvonne Stahl. Celelalte însă, ori nu fuseseră mai deloc luate în seamă (Ticu Archip, Sanda Movilă, Anișoara Odeanu), ori se bucuraseră la început de ecouri dar fuseseră apoi
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
Archip, Sanda Movilă, Anișoara Odeanu), ori se bucuraseră la început de ecouri dar fuseseră apoi uitate, ieșiseră din conștiința publică (Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian). Mai erau de îndreptat și receptările pe dos, ca a Luciei Demetrius, ignorată ca prozatoare și foarte vizibilă ca dramaturg, cu piesele ei schematice intens jucate în anii proletcultismului și mai târziu (Trei generații, Cumpăna, Arborele genealogic ș.c.l.). Bianca Burța-Cernat realizează așadar un vast proces recuperator, analizând fără grabă și lucid scrierile acestor
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
și foarte vizibilă ca dramaturg, cu piesele ei schematice intens jucate în anii proletcultismului și mai târziu (Trei generații, Cumpăna, Arborele genealogic ș.c.l.). Bianca Burța-Cernat realizează așadar un vast proces recuperator, analizând fără grabă și lucid scrierile acestor prozatoare îndeajuns de productive, descifrându-le problematica, subiectele, personajele, arătând ce contingențe au cu alte scrieri apărute în interval, cu autori din aceeași generație sau cu alții cu mai vechi statut ca Hortensia Papadat-Bengescu sau Camil Petrescu. Din relevarea acestor raporturi
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
Felicia Antip Cristina Garcia: poetă si prozatoare americană, fiica unui guatemalez si a unei cubaneze, refugiați din Cuba încă din 1960, anul preluării puterii de către Castro. Cristina avea doi ani. Ziaristă (The New York Times si Time), apoi scriitoare, acum si profesoară. The Lady Matador's Hotel (Hotelul doamnei matador
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
limbii române, lipsă de respect atît față de poezie cît și față de femeie". Fraza pare absurdă aici, acasă, unde aceste forme la feminin s-au înrădăcinat de ani buni și nimeni nu le percepe nici ca greșite, nici ca urîte. Poetă, prozatoare, eseistă, romancieră, pictoriță, sculptoriță, graficiană, regizoare, scenografă ș.a. - sînt cuvinte la fel de normale în limba română actuală ca și profesoară, artistă sau pianistă, de pildă. Limba literară, "organism viu", nu-i așa?, a asimilat, prin frecventa folosire, în ultimele decenii, aceste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
reușesc să împace cariera, viața de familie, activitățile sociale etc. - fiindcă au fost educate să aibă încredere în ele. Grete Tartler însăși este, după părerea Cronicarului, o astfel de femeie "nordică", reușind să îndeplinească admirabil mai multe lucruri deodată. * Tînăra prozatoare Ioana Drăgan crede că "există în acest moment în România o anume saturație din punctul de vedere al abordării temelor feminin, feminitate, feminism, într-o societate care nu devalorizează social, politic, familial femeia. Spre deosebire de alte țări unde există discriminări serioase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
cuprinsul revistei nici informațiile și sfaturile utile. Preț: 74 500 lei. l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Ură și dragoste Romanul scriitoarei americane Carson McCullers (1917-1967) a apărut în 1941, aducând autoarei o reputație ambiguă, de prozatoare nevrotică. Doi ofițeri, soțiile lor și un servitor filipinez își trăiesc dramele. Cei șase nu se aseamănă decât prin faptul că fiecare este, în același timp, dar în cu totul alt fel, foarte puternic și foarte vulnerabil. Carson McCullers: Răsfrângeri
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]