3,382 matches
-
franceză, zonei desertului, mai cu seamă că fuseseră aduse și... fructe. Păstră, în aceeași notă elegantă, discreție, zâmbind către sine și către ceilalți. Amfitrionul, cu figura sa impenetrabilă, se făcu a nu observa nedumerirea stârnită. Își luă pe farfurie o prună și mușcă din ea cu nări tremurânde de adevărat gourmet. Miramoț fu cea care îi urmă Americanului. Ea apucase un micuț ciorchine de struguri negri și ciugulea încetinel câte un bob, savurându-l, era clar! Văzându-i încântarea, Flower-Power care
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
I'm eve anyway. LA PARIS La Paris, la colț de străzi, Cireșele cresc în lăzi; Strugurii afuzalii Cresc de-a dreptul în cutii; Piersicile, nici n-ai crede, Cresc ascunse în șervete; Și-ascultați-mă pe mine, Merele cresc în vitrine. Prunele cresc pe cantar, Pepenii în galantar, Fragile, în mare grabă, Cresc de-a gata din tarabă, Și alunele sadea Cresc în bar, de sub tejghea. Un plictis de zile mari: Nici albine, nici bondari. Dar, în schimb, nimic de zis, Pe-
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]
-
dictează este un destin, Dacă salvăm din rană o poezie O semnează el, cel anonim. Ciobanul de pe pajiștea lunii Iarba crescuse pe pielea lui, devenise o pajiște pe care o pășteau oile, avea plăcerea de a bea lapte din țâța prunei până se îmbătau oile. Cerul începuse să amețească ținându-se de-o stea iar ea sculându-l din somn s-a speriat de ploaia florilor de tei mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
avea plăcerea de a bea lapte din țâța prunei până se îmbătau oile. Cerul începuse să amețească ținându-se de-o stea iar ea sculându-l din somn s-a speriat de ploaia florilor de tei mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
nr. 1329 din 21 august 2014 Toate Articolele Autorului Lache Luck Câteva zile nefericite în compania unor caporali. Șah și mat , strigă șoferul Piperul , care făcea contrabandă cu steluțe. Dar păreau băieți buni. Pe unul îl chema Bruno, pe altul Pruno, Mihai venise în fustă și sărea pe șapte cai, Rk der Wolf mârâia ceva în portoricană, echipa era aproape completă, lipsea Papini, care era sfârșit. Șah și mat , strigă un comis din vremea lui Aron Turcitul. Azi adunăm necazuri cu
CONFLUENŢE LITERARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376491_a_377820]
-
acest orășel de munte iar, în vară, a organizat locuința și locul de muncă. De la București unde au rămas bunicii și frățioara mea (mama așteptase o surioară dar barza greșise) student întra-ntâia, liceală bineînțeles. In bagaj au sosit și Prună un laborant de nădejde cât și Madam Nicolau, croitoreasă și prietenă de familie care urma să administreze locuința. Mama nu avea timpul necesar. Mai locuia la noi Mândreci farmacist care a câștigat concursul de selecție inițiat de mama. Camera lui
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
ca opere ale Dumnezeiri cu frumusețea și ingeniozitatea tuturor părticelelor din noi. Dar este periculos să o facem excitați Timpul trece! Venise primăvara cu zile însorite care-ți umple inima de fericire cu toate semnele războiului în curs din jurul nostru. Prună, laborantul a strâns lădițele de ambalaj care nu ajunseseră surcele de aprins focul și a făcut din ele o căbănuță, cu o cameră cu masă și lăicere împrejur, la parter și un cuibușor deschis, o terasă expusă soarelui deasupra. Ne-
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
Culorile toamnei Zilele-s de farmec pline, Coapte-s holdele-n câmpii Când în țară toamnă vine Prin livezi, grădini și vii! Copți sunt strugurii gălbui Când în țară toamnă vine, Cu aromă de gutui Și cu gem dulceag de prune! Copate-s merele-n livezi Nucile se bat să cadă, Se culeg pepenii verzi Stau dovlecii copți grămadă! Noptile-s de farmec pline, Greierii mai canta-n struna, Când în țară toamnă vine, Cu parfum de flori și brumă! Brăduțul A
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
venea de la căsuța ei cu șorțul plin de bunătăți, mere, pere, struguri etc. că tare mă mai iubea bătrâna. După ce terminam curățenia mă apucam și făceam de mâncare, uneori ciorbă de cartofi cu smântână, alte ori gogoși cu majun de prune, ba, chiar plăcintă cu cartofi și varză. Așa că, seara, după ce se întorceau părinții obosiți de la muncă, ne așezam la o cină bine meritată. După ce părinții mei s-au mutat la Oradea prin anii '60 casa din sat a rămas ne
SATUL MEU NATAL de IONEL CADAR în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376062_a_377391]
-
ne uităm înapoi, tâmpitul era singur la masă și se chiombea în nenorocita aia de carte ca să ne facă în ciudă! Da’ și noi, ce ne-am zis atunci!? - Las’ că nu-i timpul trecut, data viitoare țungălim două dă prună înainte, ca s-avem curaj și te-am fript nenică! Ehee, de noi nu scapă nimeni până la urmă, așa să știți! Referință Bibliografică: UN ET PRINTRE INTELECTUALI / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1468, Anul V, 07
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
Istorie), Păduroiu Gheorghe (Filosofie), Plopeanu Petrache și Păduroiu Gheorghe (Economie), Ștefănescu Elena și Enache Ion (Limba Franceză), Ghena Georgeta (Limba Engleză), Popescu Doina (Limba Germană), + Ciurumelea Niță (Limba Rusă), Murea Ion și + Ștefan Vasile (Educație Fizică), Postolache Ștefan, Bageac Steluța, Prună Mircea, Borozia Liliana (Tehnologie). Elevi: Albu Magdalena-Eugenia, Aldea Paul, Baranga Iulian, Bercan Mioara, Boroș Teodor, Burlacu Cristian, Chelaru Oana, Ciocârlan Margareta, Dinică Dănuț, Dinulescu Florian, Dobrotă Costel, Donea Dănuța, Donescu Roxana, Drăgulin Crenguța, Galbenu Liliana, Gheba Silvia, Ghiuru Simona, Hobae
GENERAŢIA „CAPĂT DE INTERVAL” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375111_a_376440]
-
degetele copiilor înghețate de ger. Și grădina de cartofi și zarzavaturi, tot de mâinile copiilor era lucrată, atât primăvara cât și toamna. Era obiceiul clasei ca fiecare să aducă ceva bun de acasă pentru învățător: un măr, o pară moale, prune și orice altceva bun de mâncare. Darurile erau puse pe masă, iar moșul blagoslovea dărnicia elevilor. Dar nu-l puteai cumpăra oricum cu așa ceva, dacă nu știai lecția tot o luai pe palmă cu rigla. Erau unii abonați la sportul
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
cârnații de mistreț cu căprioară, pulpă de căprioară la tavă, tăiată în felii subțiri, câțiva fazani la cuptor tranșați cu măiestrie, foietajele fine ca o spumă, dulciuri, mai mult pentru doamne și, desigur, un tort uriaș, omagial. Băuturile: țuică de prune, de cireșe și de pere (toate cu vechime mai mare decât primarul în funcție, care nu știm prin ce miracol se afla în al treilea mandat sub tot atâtea culori politice), vodcă (din belșug, fiindcă poeții consacrați...), whisky, ceva lichioruri
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
-n scorțioșară Vor să plece iar pe-afară Să înroșească doi obraji, Când sosește un mic paj! Un butoi mai pântecos Stă de pază cam nervos, Vinul bun ar vrea să plece Chiar din cramă, că e rece! Nuci și prune brumării Dau de știre ca să știi, Că e Toamna mai bogată Cum n-a fost ea niciodată! Într-o sobă plină ochi, Baba spune de deochi Unei tarte cu dovleac Râului să-i dea de hac. Vântul crengile le pleacă
SEARĂ DE BASM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373099_a_374428]
-
sărmani e aproape, pururea-i ocrotitoare călătoriilor pe ape. În podgorii, pe coline, struguri încep să se coacă. Must să curgă din ciorchine și tulburel să se facă. Cu datina străbunilor se practică obiceiuri de pomenirea morților, când se-mpart prune și struguri. Se tocmesc pândari la vie, struguri să nu prăduiască acei ce nu vor să știe via s-o gospodărească. Spre a fi recolte bune de grâu în anul următor, sămânța-n brazdă se pune după culesul viilor. Atunci
TRADIȚII LA ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373264_a_374593]
-
Ediția nr. 1714 din 10 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Am să te iau la pas step by step inima mea vălurita mea vale să-ți deschid un cont la Banca piruetelor -Vrei? Draga mea lamele sărutului cu semn de prună coaptă cu atingeri molatice vor controla permanenta ta gură plină de plăgi -Ce frumos mi se bate ochiul stâng!!! voi fi promenada bărbatului fidel oare? Referință Bibliografică: SECUNDELE TENSIUNII TRECUTE AH INIMĂ / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SECUNDELE TENSIUNII TRECUTE AH INIMĂ de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372129_a_373458]
-
ale țării, astfel: - In dimineața zilei în care este cinstită Adormirea Maicii Domnului se obișnuiește ca femeile să meargă la biserică și să împartă struguri pentru cei trecuți la cele veșnice. În unele zone se dau, pentru sufletele celor decedați, prune coapte și faguri de miere. - Începând cu această zi, ciobanii coboară oile de la munte, bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă. - Schimbările de anotimp au fost interpretate în
ADORMIREA MAICII DOMNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372178_a_373507]
-
Că de soare-s văduvite, Și le-au pierit culorile. De la marea sărbătoare, Drăgaica le-a luat parfumul. Nu mai sunt o încântare, Nu le mai admiră omul. Cântece de voie bună Se aud în deal la vie. Din livezi pruna cu brumă, S-o culegem ne îmbie. Galbenă și parfumată, Stă gutuia sus pe cracă, Și ne spune îmbufnată, Că dulceață vor s-o facă. Toate aceste daruri bune Toamna-n casă ne aduce. Le primim cum se cuvine, Savurând
A VENIT TOAMNA... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374746_a_376075]
-
la păcatul furăciunii, frăguțele din Continit ce-și împleteau aroma lor suavă, vaporoasă cu cea a cimbrișorului veșnic verde, toată mura cea neagră odihnind în soare pe maluri de Târnavă, pepenii burduhănoși din grădinile vecinilor, iar la sfârșit de an, pruna și gutuia îmbrumatelor toamne de care eu, nesătulul lumii, nu m-am săturat niciodată. Și așa se face că, de la o vreme mă văd din ce în ce mai des în oglinda cea făcătoare de tainice minuni ale timpului, ducându-mă tot mai grăbit
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
la Mecca, majoritatea au admirat-o și au fost surprinși de poziția statuii. Altfel nu s-ar explica logic, ceea ce am să vă povestesc. Nea Ilie Firfirică, din Izvoru, cam drojdea. Sugea din sticlă, mătrășea pahare pline cu zeamă de prune și cu spirtoase și foarte rar îl vedeai neagheazmuit. Era roșu și vesel tot timpul. Marghioala, muierea lui, săraca, îl mai certa: ‒ Nu mai bea, mă, fir-ai al Nu-știu-cui cu limba ta, că mori! ‒ Fă, năroado, îi răspundea el
CA ECATERINA TEODOROIU -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374748_a_376077]
-
Că așa se spune când intri la mort! îl repezi Rada indignată. Numai la băutură vă e gândul, nu v-ar mai răbda Cel de Sus! Ce știi, tu, Radă, continuă Ghiță. Făcea nea Ion o țuică...Corcodușa era corcodușă...pruna era prună...para era pară. Și te-ntreba: „O vrei ca apa sau ca coniacul?” Și beai o pară...ca coniacul. Sau ca apa, râse din nou Târâială. Că tu așa bei țuica, ca pe apă. Hei, continuă Ghiță, ce
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
se spune când intri la mort! îl repezi Rada indignată. Numai la băutură vă e gândul, nu v-ar mai răbda Cel de Sus! Ce știi, tu, Radă, continuă Ghiță. Făcea nea Ion o țuică...Corcodușa era corcodușă...pruna era prună...para era pară. Și te-ntreba: „O vrei ca apa sau ca coniacul?” Și beai o pară...ca coniacul. Sau ca apa, râse din nou Târâială. Că tu așa bei țuica, ca pe apă. Hei, continuă Ghiță, ce țuică făcea
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
prima ceșcuță bărbatul îi mai turnă una. - Ce faci? Vrei să mă îmbeți? Sau vrei ca micuțul să se facă cârciumar? - Am să-ți spun un secret. - Ai așa ceva față de mine!? - zâmbi tânăra viitoare mămică puțin amețită de aroma de prună. Deja ai intrat în rândul bărbaților maturi cu probleme care se discută doar între voi cei cu „pălărie”!? - Este o situație delicată... În noaptea asta lipsesc de acasă... - Lucrezi în schimbul de noapte? - Nu. Este legat de întâmplarea de aseară...Nu
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
neglijența mea și mai primesc avansare în grad la dracul așteaptă! - Hai, spală putina și lasă-mă să mă odihnesc! - Precum ți-i voia, domniță! Dar la care dintre putini te referi, la cea cu varză sau la cea cu prune pentru țuică? - Mai bine te-ai spăla pe tine că miroși a hoit... - Nici o problemă, gârla-i aproape! Și drăcușorul țâșni peste gard cu direcția gârlă unde se bălăci în voie. Elena, ușurată că a scăpat de el, închise ușa
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
proiectele ce pot contribui la siguranța cetățeanului în orașul nostru. Facem proiectul, luăm banul, nu-l facem, nu-l luăm! Asta-i toată povestea! Iar toate discuțiile noastre nu o schimbă...oricât am vrea. Nu inventăm noi acum coadă de la pruna! Ați văzut ce s-a întamplat în legislația trecută? - Cu ce? - Au avut axe de finanțare pentru proiecte privind mobilitatea transportului public! Au avut accente puse chiar de către UE pe proiecte de transport în comun ce pot contribui la reducerea
PRIMARUL, EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374130_a_375459]