1,384 matches
-
superioare, cu plantații mari în livezi de aceeași specie. În prezent, cele mai mari suprafețe sunt ocupate de pruni, meri, peri, la care se adaugă cireși, vișini, piersici, nuci și alți pomi. Pe ansamblul țării au scăzut suprafețele ocupate cu pruni, care multă vreme au dominat, în favoarea celor cu alți pomi fructiferi. Pe întinsul țării se disting mai multe bazine pomicole, cele mai mari aflându se în sudul și centrul țării: în regiunea subcarpatică, din Vrancea până în Vâlcea, care include, totodată
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fructiferi. Pe întinsul țării se disting mai multe bazine pomicole, cele mai mari aflându se în sudul și centrul țării: în regiunea subcarpatică, din Vrancea până în Vâlcea, care include, totodată, județele cu cele mai mari suprafețe cu livezi, unde predomină prunul, urmat de măr; nordul Transilvaniei (județele Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj), în care predomină mărul; sudul și sud-vestul Transilvaniei, cu mari livezi atât de pruni, cât și de meri. În Europa, care este continentul cu cea mai mare pondere în producția
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Vrancea până în Vâlcea, care include, totodată, județele cu cele mai mari suprafețe cu livezi, unde predomină prunul, urmat de măr; nordul Transilvaniei (județele Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj), în care predomină mărul; sudul și sud-vestul Transilvaniei, cu mari livezi atât de pruni, cât și de meri. În Europa, care este continentul cu cea mai mare pondere în producția mondială de struguri și vin, România ocupă un loc important: 6, atât la struguri, cât și la vin. În Podișul Târnavelor, viile erau atât
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop“), Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Gîrbovița (< vrŭba, „salcie“), Suceava (< sl. soc, „soc“), Glogova (< sl. glogŭ, „păducel“), Tîrnava (< sl. trŭnŭ, „arbore spinos“), Lipova (< sl. lipa, „tei“), Breznița (< sl. brĕstu, „ulm“). Deveselu Este numele unui sat din județul Olt, devenit foarte cunoscut în ultima vreme prin faptul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din județul Caraș-Severin. I. Pătruț, pornind de la rostirea locală actuală Sălbășel și raportîndu-se la variantele transcrise în documente Szilbacsel, Sylbasel, Szilbossel (formele Zÿlwas și Silbagie le consideră prea „stîlcite“ fonetic, iar Szilváshely este o maghiarizare, prin etimologie populară: szilvás, „cu pruni“ + hely, „loc“), consideră că toponimul provine dintr-un antroponim neatestat, a cărui rostire literară ar fi *Sălbăgel (<Sălbag-, *Sălbağ+ sufixul diminutival -el). Antroponimul presupus ar fi format din tema Sălb(<Salbu, Salbea, derivate cu sufixul -bdin Sala) și sufixul -ag
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
tumefaciens, dar se consideră că ele produc metaboliți antimicrobieni sau sunt lipsite de inductori ai genelor vir sau are loc o integrare ineficientă a T-ADN în genomul lor, fie că declanșează moartea celulară programată genetic, indusă de Agrobacterium. La prun, viță de vie, trandafir, precum și la alte plante de cultură s-au identificat grade variate de susceptibilitate la infecții cu A. tumefaciens. Nam și colaboratorii (1997, 1999) au identificat numeroase ecotipuri și mutante etichetate cu T-ADN de Arabidopsis care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diferite specii de plante spre a identifica prezența agropinei, crisopinei, iminodiacidului, imidodiacidului asemănător leucinopinei (IDA-B), manopinei, octopinei, nopalinei, DL și LL-succinamopinei și heliopinei. Nopalina este cea mai comună opină în tumori de colet ale cireșului, murului, viței de vie și prunului. Nu a fost identificată octopina, deși din unele tumori au fost izolate bacterii care o catabolizează. Din tumorile murului sălbatic s-a izolat un imidodiacid de tip succinamopină - leucinopină desemnat anterior IDA-B. În tumorile de măr, afin și viță de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sălbatic s-a izolat un imidodiacid de tip succinamopină - leucinopină desemnat anterior IDA-B. În tumorile de măr, afin și viță de vie nu au fost identificate opine detectabile, chiar dacă bacteriile care utilizează asemenea opine au fost prezente. Izolatele bacteriene din prun și cireș prezintă cea mai bună corespondență dintre prezența opinelor în tumori (nopalina) și prezența bacteriilor care utilizează aceste opine. Din punct de vedere epidemiologic, galele plantelor dintr-o zonă nu au origine clonală (induse de același plasmid Ti) ceea ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel romanița - mușețel ce-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să fim curați ca argintul, feriți de bube și beteșuguri, care vor merge pe... vale, în jos. Femeia care face colacii pentru Crăciun, se duce în grădină cu mâinile pline de aluat și zice către fiecare pom așa: “Măr (păr, prun etc.), astfel de rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele.” Tot în seara de Crăciun până la Anul Nou, fetele care doresc să-și cunoască viitorul lor ursit iau din fiecare mâncare câte puțin și pun într-o ulcică
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-și revadă amicii. Putea să aștepte și seara pentru a mânca. Important era că-și regăsise, în sfârșit, casa. Casa cu portița care scârțâia, cu castanul din curte, cu trandafirii, cu tufele de bănuței, cu grădina de zarzavaturi (grădina cu prunul renglotă din capăt, sub care avea să fie îngropat), cu porumbeii (uguitul lor îi era atât de familiar), hambarul cu grajdul alăturat (și cu mirosul puternic al grajdului), strigătul ascuțit al lăstunilor din jurul turlei bisericii: toate lucrurile la care visase
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mai ales la speciile de cereale, care rezistă mai bine la atacul de Blumeria graminis. Pe frunze tinere, active ale sâmburoaselor, pot să se producă straturi de abscizie ca în cazul unor plante de piersic infectate cu Xanthomonas campestris pv. pruni și Stigmina carpophyla. Un strat de abcizie constă dintr-un spațiu gol între două straturi circulare de celule care înconjură leziunea foliară. După infecție, lamela mediană a acestor două straturi de celule este dizolvată pe toată grosimea frunzei, separând complet
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
însă se utilizează din ce în ce mai puțin, pe motivul că ar fi cancerigene. - Clorotalonilul este substanța activă a produselor Bravo 500 SC (500 g/l) și Bravo 75 WP, care combat patogenii ce produc boli foliare la grâu, la tomate, monilioza la prun, piersic, mana și putregaiul cenușiu la vița de vie. - Dinocapul este un derivat al fenolului cu efect fungicid pentru ciupercile ce produc făinări, dar și cu efect acaricid. Produsul utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse foarte puțin toxice și polivalente. Cele mai utilizate sunt următoarele; - Captanul are o acțiune de contact foarte eficientă în combaterea manelor la legume, vița de vie, bolilor foliare la cireș, prun, rapănului la măr, bolilor la răsaduri. Este întânit în produsele Captadin 50 PU (50 %), Captan 50 WP (50 %), Captan 80 WP (80 %), Merpan 50 WP (50 %), Orthocid Super 60 PU (15 % + 45 % hidroxid de cupru). - Folpetul este frecvent utilizat în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau crengi verzi de răchită mlădioase, despărțea curtea de grădina cea mare. În grădina mare erau plantați pomi fructiferi, mai ales pruni, vișini, cireși, peri și nuci, (foarte rar, foarte puțini meriă, uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fără boabe de fasole. Avea bunica un vas mare de lut în care „umplea” borș amestecând tărâțele de grâu și de porumb cu făcălețul. La băut borș proaspăt , borș crud, toți aveam dreptul. în grădina de lângă casă erau foate mulți pruni și zarzări. Bunica creștea păsări. Avea porci. Avea vaci cu lapte. Se bucura cu copiii ei, care o iubeau și o compătimeau pentru viața ei plină de lipsuri dar bogată în fapte bune, chiar jertfelnice. PĂRINȚII TATEI Bunicii din partea tatei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nimic, de la nimeni. Cine ar fi bănuit că după o iarnă blândă, blândă, dar seacă, vom avea pământul atât de neprietenos și rece încât nu-i bine încă de semănat porumbul. Tot așa, nu găsim rod la caise, zarzăre și prun pentru că mugurele de rod a înghețat. La via nobilă ochiul de rod e și el mort, iar florile de primăvară n-au avut și nu au nectarul necesar încât stupii sunt fără vreun fel de adunătură iar albinele-s rele
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Barba lui Avram” (Avram, fratele cel mare al lui Moise), „Barba ursului”, „Barba ungurului” ș.a. Pădurile Mazilu, Pleșa și Dudăiana aparțin locuitorilor comunei Oncești. Teren agricol se află în punctele Pleșei, Stârcului, Topliței, Mariana și Racovana. Livezi de meri și pruni sunt amplasate în locurile „Lacul porcului” și „La nuci”, din fructele culese fabricându-se țuică la cazanele lui Costantin Țarălungă și Gheorghe Coman. Satul a fost populat prin venirea mai multor familii ca: Tache Vasiliu (cu mai mulți frați: Neculai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
suprafața agricolă, cu mult sub media pe țară (2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
2,37%). Suprafața livezilor era de 15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună, prunii 31%, cireșii și vișinii 13%, perii 9%, caișii și zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de pomi. Întâlnim în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună, prunii 31%, cireșii și vișinii 13%, perii 9%, caișii și zarzării 5%, restul fiind ocupat de ale specii de pomi. Întâlnim în plantațiile de la Oncești și Dealu Perjului soiuri de măr cum ar fi „Ionathan’’, „Parmen auriu’’, „Delicios auriu’’, „Delicios roșu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pe comună. Ca soiuri de gutui amintim „Campion’’, „De Huși’’, „De Moșna’’ și „De Ploiești’’. Pe suprafețe mici se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De Moșna’’ și „De Ploiești’’. Pe suprafețe mici se cultivă zmeurul și căpșunul. Fructele proaspete ale acestora sunt alimente indispensabile prin conținutul bogat în fructoză, vitamine și săruri minerale. Cultura prunului deține un procent de peste 31% din totalul pomilor fructiferi. Prunii oferă materie primă pentru prepararea diferitelor băuturi, gemuri și dulcețuri. Pentru iarnă, prunele erau pregătite în cuptor sau pe loznițe, unde erau uscate și afumate. La sfârșitul sec. al XIXlea, livezile de pruni ocupau în comuna Oncești o suprafață de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]