1,374 matches
-
despre aceste lucruri, aceleași documente Îngălbenite se odihnesc lângă laptopul meu, așa cum au stat, probabil, lângă pana și călimara celor de dinaintea mea. De altfel, unii dintre ei nu au fost deloc cărturari, ci țărani de la coarnele plugului, nobili de șapte pruni, cum li se spunea În Transilvania, săraci, dar totuși mândri de originea lor, Înscrisă pe diplome din piele de câine. Sunt mulți ardeleni care conservă o asemenea moștenire În familie. Dar am eu vreun merit prin simplul fapt că sunt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
înlocuiți ultima literă cu: c, r, l, t și formați noi cuvinte. 73. La cuvântul „par” înlocuiți ultima literă cu: t, l, c, p, și formați noi cuvinte. 74. Adăugați la sfârșit litere potrivite ca să formați cuvinte noi: pun par prun pom pune punct punte 26 75. Despărțiți în silabe cuvintele: plapumă, plăcintă, pompier, popor, peron, temperatură, topor, trompă, piper, plantă, tulpină, părinte, aparat, putină, lampă, petale, pelerină. 76. Formați cuvinte din silabele: por-, ca-, to-, -le, -tar, -por. Scrieți cuvintele
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
mai ales la speciile de cereale, care rezistă mai bine la atacul de Blumeria graminis. Pe frunze tinere, active ale sâmburoaselor, pot să se producă straturi de abscizie ca în cazul unor plante de piersic infectate cu Xanthomonas campestris pv. pruni și Stigmina carpophyla. Un strat de abcizie constă dintr-un spațiu gol între două straturi circulare de celule care înconjură leziunea foliară. După infecție, lamela mediană a acestor două straturi de celule este dizolvată pe toată grosimea frunzei, separând complet
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
însă se utilizează din ce în ce mai puțin, pe motivul că ar fi cancerigene. · Clorotalonilul este substanța activă a produselor Bravo 500 SC (500 g/l) și Bravo 75 WP, care combat patogenii ce produc boli foliare la grâu, la tomate, monilioza la prun, piersic, mana și putregaiul cenușiu la vița de vie. · Dinocapul este un derivat al fenolului cu efect fungicid pentru ciupercile ce produc făinări, dar și cu efect acaricid. Produsul utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse foarte puțin toxice și polivalente. Cele mai utilizate sunt următoarele; · Captanul are o acțiune de contact foarte eficientă în combaterea manelor la legume, vița de vie, bolilor foliare la cireș, prun, rapănului la măr, bolilor la răsaduri. Este întânit în produsele Captadin 50 PU (50 %), Captan 50 WP (50 %), Captan 80 WP (80 %), Merpan 50 WP (50 %), Orthocid Super 60 PU (15 % + 45 % hidroxid de cupru). · Folpetul este frecvent utilizat în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
bacterian al viței de vie (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens); atrofiile (sunt cauzate de agenți patogeni care pot distruge în întregime un anumit organ al plantei sau aceasta rămâne într-un stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun Taphrina pruni); decolorările (datorate scăderii numărului de cloroplaste sau dispariția lor (Plumpox virus la prun); petele colorate (cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
viței de vie (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens); atrofiile (sunt cauzate de agenți patogeni care pot distruge în întregime un anumit organ al plantei sau aceasta rămâne într-un stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun Taphrina pruni); decolorările (datorate scăderii numărului de cloroplaste sau dispariția lor (Plumpox virus la prun); petele colorate (cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază finală (focul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care pot distruge în întregime un anumit organ al plantei sau aceasta rămâne într-un stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun Taphrina pruni); decolorările (datorate scăderii numărului de cloroplaste sau dispariția lor (Plumpox virus la prun); petele colorate (cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază finală (focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora); ciuruirile (datorate desprinderii țesutului parazitar sub acțiunea plantei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun Taphrina pruni); decolorările (datorate scăderii numărului de cloroplaste sau dispariția lor (Plumpox virus la prun); petele colorate (cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază finală (focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora); ciuruirile (datorate desprinderii țesutului parazitar sub acțiunea plantei gazdă (ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși Stigmina carpophyla); putregaiurile umede (caracterizate organelor suculente fiind produse
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
drenarea excesului de umiditate și nivelarea terenului pentru a se evita depunerile mari de zăpadă sub care plantele sunt debilitate. 5.3.8. Pătarea roșie a frunzelor Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui-portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mari de zăpadă sub care plantele sunt debilitate. 5.3.8. Pătarea roșie a frunzelor Polystigma rubrum Boala este foarte răspândită în țara noastră, pe anumite soiuri de prun, în anii cu primăveri umede. Simptome. Pătarea roșie a frunzelor de prun apare prin luna mai-iunie. La început atacul se manifestă prin apariția de frunze a unor pete circulare, gălbui-portocalii, de 3-20 mm în diametru și cu aspect cerat. Cu timpul petele se înroșesc, căpătând o nuanță cărămizie, iar porțiunea parazitată se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aproximativ după scuturarea florilor, ascosporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și produc noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu ascospori în primăvară sunt foarte mult diminuate, în cazul când pe frunzele de prun căzute în timpul iernii se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care distruge filamentele ascogonale ale agentului patogen. C. Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hatman (1961) constată în condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
condițiile de la Iași, că miceliul ciupercii Trichotecium roseum se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat prin forme conidiene
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se dezvoltă puternic la exteriorul stromelor de Polystigma rubrum. cât și în interiorul picnidiilor, căptușindu-le și împiedicând formarea filamentului ascogonal, a ascelor și ascosporilor. Patogenul mai atacă pe lângă prun, porumbarul, corcodușul și prunul chinezesc. Prevenire și combatere. În livezile de prun se recomandă executarea arăturilor adânci de toamnă; prin această operație se îngroapă adânc și frunzele căzute, limitându-se mult sursa de infecție prin ascospori. Agentul patogen se înmulțește asexuat prin forme conidiene; conidiile se formează în lagăre (acervuli) la suprafața
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
grânele tratate cu retardanți de creștere (CCC), sunt mai rezistente la atacul acestui agent patogen. . 5.3.11.Cancerul negru al ramurilor Physalospora cydoniae Boala este caracteristică plantațiilor bătrâne de meri, peri, gutui și se întâlnește foarte rar pe cais, prun, cireș. După cercetările mai recente, ciuperca poate viețui saprofit pe numeroase specii lemnoase. Boala a fost semnalată prima dată pe fructele de măr de către C.H. Peck (New-York, 1879) iar pe frunze de către J. Alwoode, în 1892. Astăzi ciuperca atacă mărul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
5. Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
-sud-estică, unde condițiile pedoclimatice sunt favorabile . Pomicultura reprezintă o preocupare străveche a locuitorilor din zona cercetată, s-a practicat și se practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci , pruni s-au menținut până recent în jurul curților boierești, amplasate în Coasta Hârlăului , Holmului (Deleni-Maxut ) formează bazine pomicole specializate pe măr, cireș și vișin care aparțin ,, Coastei Moldovei “ . Din împrejurimile Hârlăului , se exploatează , în cariere , piatră de foarte bună calitate pentru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai ales la speciile de cereale, care rezistă mai bine la atacul de Blumeria graminis. Pe frunze tinere, active ale sâmburoaselor, pot să se producă straturi de abscizie ca în cazul unor plante de piersic infectate cu Xanthomonas campestris pv. pruni și Stigmina carpophyla. Un strat de abcizie constă dintr-un spațiu gol între două straturi circulare de celule care înconjură leziunea foliară. După infecție, lamela mediană a acestor două straturi de celule este dizolvată pe toată grosimea frunzei, separând complet
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
însă se utilizează din ce în ce mai puțin, pe motivul că ar fi cancerigene. - Clorotalonilul este substanța activă a produselor Bravo 500 SC (500 g/l) și Bravo 75 WP, care combat patogenii ce produc boli foliare la grâu, la tomate, monilioza la prun, piersic, mana și putregaiul cenușiu la vița de vie. - Dinocapul este un derivat al fenolului cu efect fungicid pentru ciupercile ce produc făinări, dar și cu efect acaricid. Produsul utilizat este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
este Karathane LC (350 g/l). D. Dicarboximidele sunt produse foarte puțin toxice și polivalente. Cele mai utilizate sunt următoarele; - Captanul are o acțiune de contact foarte eficientă în combaterea manelor la legume, vița de vie, bolilor foliare la cireș, prun, rapănului la măr, bolilor la răsaduri. Este întânit în produsele Captadin 50 PU (50 %), Captan 50 WP (50 %), Captan 80 WP (80 %), Merpan 50 WP (50 %), Orthocid Super 60 PU (15 % + 45 % hidroxid de cupru). - Folpetul este frecvent utilizat în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
în tot scrisul românesc), formulări net prozaice și declamative, convențional patetice. Caracteristice unor culegeri precum Frumusețe continuă (1964), Ziua a șasea (1966), Duminecă (1967) sunt însă poeziile cu efuziuni cenzurate, unde facilitatea e biruită prin stilizare: „Au poame crude toți prunii, gutuii. / Cerul dezlănțuie alt curcubeu. / Și n-aud cum nucii bat - amăruii - / Frunza tomnatecă-n sângele meu. Beau soare mult, mi se clatină mersul. Râd și mă cațăr cu fânul pe clăi. Sună zefirul în mine neștersul /Imn pentru flacăra
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
tumefaciens, dar se consideră că ele produc metaboliți antimicrobieni sau sunt lipsite de inductori ai genelor vir sau are loc o integrare ineficientă a T-ADN în genomul lor, fie că declanșează moartea celulară programată genetic, indusă de Agrobacterium. La prun, viță de vie, trandafir, precum și la alte plante de cultură s-au identificat grade variate de susceptibilitate la infecții cu A. tumefaciens. Nam și colaboratorii (1997, 1999) au identificat numeroase ecotipuri și mutante etichetate cu T-ADN de Arabidopsis care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diferite specii de plante spre a identifica prezența agropinei, crisopinei, iminodiacidului, imidodiacidului asemănător leucinopinei (IDA-B), manopinei, octopinei, nopalinei, DL și LL-succinamopinei și heliopinei. Nopalina este cea mai comună opină în tumori de colet ale cireșului, murului, viței de vie și prunului. Nu a fost identificată octopina, deși din unele tumori au fost izolate bacterii care o catabolizează. Din tumorile murului sălbatic s-a izolat un imidodiacid de tip succinamopină - leucinopină desemnat anterior IDA-B. În tumorile de măr, afin și viță de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sălbatic s-a izolat un imidodiacid de tip succinamopină - leucinopină desemnat anterior IDA-B. În tumorile de măr, afin și viță de vie nu au fost identificate opine detectabile, chiar dacă bacteriile care utilizează asemenea opine au fost prezente. Izolatele bacteriene din prun și cireș prezintă cea mai bună corespondență dintre prezența opinelor în tumori (nopalina) și prezența bacteriilor care utilizează aceste opine. Din punct de vedere epidemiologic, galele plantelor dintr-o zonă nu au origine clonală (induse de același plasmid Ti) ceea ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]