837 matches
-
poate lucra Psaltirea.” Așadar, care este folosul citirii psalmilor? în primul rând ne asemănăm „cu îngerii care slăvesc pe Dumnezeu. Cu toată lumea cea din cer și pe cea de sub cer, care este chemată spre slavoslovia lui Dumnezeu.” Cel ce citește psaltirea o poate folosi și spre binele aproapelui nostru, cum zice Sf. Vasile cel Mare: „Pentru conducători, pentru dregători și pentru toată lumea, pe Dumnezeu îl roagă”. Are cuvinte și pentru ostenitori, astfel: pe suflet ca soarele îl luminează, ca apa îl
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe suflet ca soarele îl luminează, ca apa îl curățește, ca focul îl încălzește, ca untdelemnul, cu îndurarea lui Dumnezeu îl unge. în continuare, Sf. Vasile arată că pe cel chinuit de patimi, aduceri aminte păcătoase, îl ajută mult cititul Psaltirii, care „patimile trupești, iuțimea, urgia și mânia le potolește, înmulțește credința, nădejdea și legătura dragostei. Mai înainte spune cele viitoare, alege acestea de acum, aduce aminte de cele trecute.” Psaltirea este partea cea mai aleasă și este cântarea cea mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
chinuit de patimi, aduceri aminte păcătoase, îl ajută mult cititul Psaltirii, care „patimile trupești, iuțimea, urgia și mânia le potolește, înmulțește credința, nădejdea și legătura dragostei. Mai înainte spune cele viitoare, alege acestea de acum, aduce aminte de cele trecute.” Psaltirea este partea cea mai aleasă și este cântarea cea mai iubită de Dumnezeu. Prin ea se vestește mântuirea pentru omul păcătos, mângâierea bătrâneților, înfrumusețarea tinerilor, luminarea și înțelepțirea pruncilor, podoabă prea frumoasă a femeilor celor credincioase. Este dătătoare de smerenie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Armă întru înfricoșările de noapte și odihnă celor ce se ostenesc. Citirea psalmilor este lucru îngeresc, moștenire cerească, tămâie duhovnicească și într-un cuvât este „tuturor, toate”. Alte rostuiri de mare folos duhovnicesc, din cuvântul marelui comentator al psalmilor sunt: Psaltirea îngrijește ca o mamă de cei bolnavi, iar pe cei sănătoși îi păzește întregi. Locurile pustii le populează cu oameni, care neîncetat laudă pe Dumnezeu. Psalmii, chiar și din inimile de piatră storc lacrimi. Căci, psalmii sunt măreția bărbăției, exactitatea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe Dumnezeu. Psalmii, chiar și din inimile de piatră storc lacrimi. Căci, psalmii sunt măreția bărbăției, exactitatea dreptății, însemnătatea înfrânării, desăvârșirea judecății, chipul în care trebuie să rabde necazurile și tot ce se poate spune despre lucrurile cele bune. în Psaltire, se poate găsi teologia cea mai înaltă, prezicerea venirii în trup a Mântuitorului, anunțarea judecății celei veșnice, nădejdea învierii, teama de iad, făgăduința slavei în împărăția lui Dumnezeu și dezvăluirea tainelor celor nepătrunse. Toate se găsesc adunate în cartea psalmilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
iad, făgăduința slavei în împărăția lui Dumnezeu și dezvăluirea tainelor celor nepătrunse. Toate se găsesc adunate în cartea psalmilor, întocmai ca într-o cunună, și puse la îndemâna tuturor, zice Sf. Vasile cel Mare. Afirmațiile Sfinților Părinți ne arată că cititul Psaltirei are urmări pozitive și un mare folos duhovnicesc pentru toți care se ostenesc să-i rostească psalmii și să mediteze la conținutul lor teologic. Recomandăm celor care doresc să o citească să nu se oprească doar la actul lecturii, „nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și folositoare vieții, dar și pe cele duhovnicești și veșnice. Chiar și psalmistul spune: „Cheamă-Mă pe Mine în ziua necazului tău și te voi scoate și tu Mă vei preaslăvi”. Străbătând timpul și spațiul, trebuie să ne oprim la Psaltire să o citim, să medităm asupra înțelesurilor ei și să o trăim din plin. Să urmăm pe David și să strigăm din adâncul inimii: „Te voi lăuda, că sunt o făptură așa de minunată”; „Veniți și vă voi spune, câte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe noi înșine mai adânc, mai sincer, mai deplin, fiindcă aici este prezent în chip deosebit Dumnezeu, Cel ce ne mântuiește. Aici lucrează în chip deosebit harul Său, aici, cu ajutorul bisericii, al rugăciunilor din Sfânta Scriptură și mai ales din Psaltire și din cântările bisericești, omul își cunoaște toată goliciunea sa, adânca-i cădere și putreziciune, neputința, sărăcia, blestemăția, extrema sa păcătoșenie, dar și milostivirea fără sfârșit, dreptatea și sfințenia lui Dumnezeu, necuprinsa Sa înțelepciune și Atotputernicie. Aici este locul cel
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
D. Irimia: - existența unor termeni care au În structura lor morfematică prefixe de origine greacă, precum: hema-, hemo-, helio-, hidro-: hemartroză, hematie, hemoglobină, hemoragie, hemopatie, helioterapie, helioscopie, hidrocefalie etc.; - consolidarea grupului consonantic ps (Întâlnit În unele cuvinte vechi, precum psalm, psaltire), În neologisme ca: psihic, psihanaliză, psihoterapie, psihiatrie etc.; - grupul ft, trecut În fondul pasiv al limbii, odată cu unele cuvinte vechi care Îl conțineau (ftorilogofăt), reapare În neologisme precum: ftalat, ftaleină, ftalic, ftiriază, ftizic, ftizie, ftiziolog, ftiziologie etc. 2.2. Nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Cluj-Napoca, 2002; Atelier biblic, Cluj-Napoca, 2003; Opera literară, I, pref. Aurel Sasu, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Noul Testament, București, 1993; Cartea lui Iov, București, 1996; Pentateuhul sau Cele cinci cărți ale lui Moise, București, 1997; Cântarea Cântărilor, București, 1998; Cartea Psalmilor sau Psaltirea profetului David, Cluj-Napoca, 1998; Cartea profetului Ieremia, București, 1999; Cartea profetului Iezechiel, București, 2000; Poezia Vechiului Testament, București, 2000; Biblia sau Sfânta Scriptură, București, 2001. Repere bibliografice: Negoițescu, Însemnări, 215-217; N. Carandino, Autori, piese și spectacole, București, 1973, 73-77; I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
de o ținură minte cât trăiră. Băiatul de ce creștea, d-aia se făcea mai isteț și mai iscusit." (Petre Ispirescu, Aleodor Împărat) (d) "Și când învățam eu la școală, mama învăța cu mine acasă și citea acum la ceaslov, la psaltire și Alexandria mai bine decât mine, și se bucura grozav când vedea că mă trag la carte. Din partea tatei, care ades îmi zicea în bătaie de joc: Logofete, brânza-n cui, lapte acru-n călămări, chiu și vai prin buzunări
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
avea nevoie de ceva». Afirmația, plină de viață și revoluționară, este următoarea: «el (...) dă tuturor viață, suflare și toate» (Fap 17,24-25). Într-o atare situație, ne-ar putea fi de folos acea remarcă divină pe care o aflăm în Psaltire: «Îți închipui că eu sunt ca tine?» (cf. Ps 50,21). Am putea spune că viața, în concretețea sa, este un punct de plecare și de peregrinare continuu și nu doar un ideal abstract, atât de pur și lipsit de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Moldova, fie din proprie inițiativă. Între acestea se numără și variantele românești ale principalelor scrieri ale cultului ortodox : Întrebare creștinească [Catehism] (1560), Tetraevangheliar (1561), Pravila sfinților oteți (c. 1560-1562), Lucrul sfinților apostoli [Apostolul] (1566), Tâlcul evangheliilor și Molitevnic rumânesc (1567), Psaltirea (1570), Liturghier (1570), Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură (1581). În epilogurile tipăriturilor sale, C. insistă asupra necesității introducerii limbii române în oficierea slujbelor, în răspândirea învățăturilor religioase și dă unele informații prețioase, între care cele despre colaboratorii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
al XVI-lea, București, 1982; Lucrul sfinților apostoli [Apostolul], Brașov, 1566; ed. îngr. I. Bianu, București, 1930; Tâlcul evangheliilor și Molitevnic rumânesc, 1567; ed. îngr. Vladimir Drimba, introd. Ion Gheție, București, 1998; [Sbornic slavonesc], 1568; [Liturghier slavonesc], Brașov, c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Molitevnic rumânesc, 1567; ed. îngr. Vladimir Drimba, introd. Ion Gheție, București, 1998; [Sbornic slavonesc], 1568; [Liturghier slavonesc], Brașov, c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod slavonesc], 1578; [Sbornic slavonesc], Sas-Sebeș, 1580; Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581; ed. îngr. Sextil Pușcariu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Brașov, c. 1568-1570; [Psaltirea românească], Brașov, 1570; [Liturghierul românesc], Brașov, 1570; ed. îngr. și introd. Al. Mareș, București, 1969; [Octoih slavonesc], c. 1574; [Psaltirea slavo-română], 1577; ed. îngr. B.P. Hasdeu, București, 1881; ed. îngr. și introd. Stela Toma, București, 1976; [Psaltirea slavonească], 1577; [Triod slavonesc], 1578; [Sbornic slavonesc], Sas-Sebeș, 1580; Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură, Brașov, 1581; ed. îngr. Sextil Pușcariu și Alexie Procopovici, București, 1914; Prefețe și epiloguri din secolul al XVI-lea, îngr. și introd. Emanuela Buză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
și Misira, și al lui Leontie Barila (Bărilă sau Borâlă). Doi frați ai săi, Chiriac și Vasile, sunt atestați la 1673 ca locuitori ai Sucevei, iar unei surori, căsătorită cu un Șerbu, D. îi dăruia pe la 1680 un exemplar al Psaltirii slavo-române. Misira se va fi înrudit cu ramura macedoneană Papară din Galiția, de unde și presupunerile privitoare la o mai îndepărtată obârșie aromână a familiei. Sunt puțin lămurite împrejurările în care D. îmbrățișează cariera ecleziastică: decisiv poate să fi fost însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
la Roman se naște probabil prietenia sa cu Miron Costin, precum și aceea cu Dositei Notara, viitorul patriarh al Ierusalimului, pe care îl întâlnește în 1664, la Curtea din Iași a domnitorului Eustratie Dabija. După 1665 începe să versifice D. și psaltirea tipărită la Uniev în 1673. Ajuns mitropolit al Moldovei în 1671, el va sprijini în anii următori politica antiturcească a lui Ștefan Petriceicu. Împreună cu domnitorul silit să părăsească țara după lupta de la Hotin (11 noiembrie 1673), se refugiază în Polonia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
reținute din tradiția Scripturii) și a face accesibilă cartea, adresată întregii seminții „rumânești” („tutinderea ce să află într-această limbă pravoslavnică”), mijloc de edificare a conștiinței naționale. În Polonia, la Uniev, se tipăresc în 1673 Psăltire a svântului proroc David (Psaltirea în versuri) și Preacinstitul Acatist și Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, prelucrat după traduceri românești anterioare, conținând numeroase pasaje de proză ritmată. Lui D. i s-au atribuit însă, mai de curând, și o traducere anterioară a Paraclisului Precistii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
mintea aleasă”, „înțeleapta ocârmuire” și îndrăznețele proiecte culturale ale mitropolitului. Prin strădaniile lui, susținute de Duca, în capitala Moldovei (unde, în 1680, va fi instalată și o tipografie grecească, patronată de patriarhul Dositei al Ierusalimului), vor continua să se editeze Psaltirea de-nțăles a svântului împărat proroc David (Psaltirea slavo-română) în 1680, un Molităvnic de-nțăles (1681), Viața și petrecerea svinților, în patru tomuri, dintre care doar trei apărute integral, între 1682 și 1686 (tradusă începând din 1658, după izvoare grecești și medioslave
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
culturale ale mitropolitului. Prin strădaniile lui, susținute de Duca, în capitala Moldovei (unde, în 1680, va fi instalată și o tipografie grecească, patronată de patriarhul Dositei al Ierusalimului), vor continua să se editeze Psaltirea de-nțăles a svântului împărat proroc David (Psaltirea slavo-română) în 1680, un Molităvnic de-nțăles (1681), Viața și petrecerea svinților, în patru tomuri, dintre care doar trei apărute integral, între 1682 și 1686 (tradusă începând din 1658, după izvoare grecești și medioslave, îndeosebi după Mineiele lui Maximos Margunios și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon), precum și al celei dintâi transpuneri în limba română a Istoriilor lui Herodot. Manuscrisul din 1732 conține, de asemenea, Stihurile la luminatul herb a Țărâi Moldovei, ce precedă toate tipăriturile lui D., începând cu psaltirea din 1673. Într-o manieră sugerată parcă de tiparul „clasic” al vechilor pomelnice mănăstirești, D. evocă apoi, în una din primele versificări originale ale literaturii române medievale - poemul cronologic despre domnii Moldovei, apărut mai întâi în Molităvnic... (1681) și reeditat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Viața și petrecerea svinților, interpolările sale din textul cronografului sau unele precizări în marginea poemului închinat domnilor Țării Moldovei probează interes pentru istoria universală - a Bizanțului, a Poloniei sau a Rusiei. Încă din 1673, el traducea și edita în cuprinsul psaltirii de la Uniev câteva versuri alcătuite inițial, probabil în limba polonă, de Miron Costin, afirmând originea romană a românilor. În același timp, una din notele traducătorului la psalmul 86 se referă la o epocă precreștină din istoria poporului, ce se număra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
comentariu în care stăruie asupra obârșiei comune a locuitorilor celor trei state românești - Moldova, Ardealul și Țara Românească - pe teritoriul „Misiei” (Moesia) de odinioară. Acum el semnalează și existența românilor sud-dunăreni, „rumâni din rădăcina cea bătrână”. Un lapidar vers al psaltirii din 1673 („Limba îm voi face condei de scrisoare”) pare a prelungi ecoul Cuvântului de introducere al mitropolitului, mărturisind osârdia de a fi tâlcuit psalmii „vreme-ndelungată, precum am putut mai frumos”, în scopul cointeresării cititorului („să poată trage hirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
mai frumos”, în scopul cointeresării cititorului („să poată trage hirea omului către cetitul ei”). Propunându-și a face din cuvânt instrument de expresie, D. întrezărea, nu doar intuitiv, scrisului său o finalitate estetică. În cea de-a doua prefață a Psaltirii în versuri, lectorul este îndemnat a discerne, dincolo de înțelesul dogmatic al Scripturii, o valoare parabolică („ca ciumiliturile, când altă grăiești și altă să-nțălege”), simbolică („să-nțăleagă cuvântul dintr-altă sămnătură de poveste”) sau metaforică („pre mutare”) a textului, autorul stăpânind așadar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]