1,976 matches
-
deosebit de importante în cunoașterea conduitelor, modelelor de gândire, ale formării personalității, dar și a varietății culturale a bolilor psihice în diferitele arii etno-culturale, delimitând în felul acesta cadrul psihiatriei transculturale. Este de remarcat în acest sens și contribuția școlii de psihanaliză în explicarea, pe de o parte, a fenomenelor culturale și a manifestărilor psihice care decurg din ele de către S. Freud (vezi: Totem und Tabou), precum și studiile de interpretare psihanalitică a manifestărilor psihice, normale și patologice, efectuate de către B. Malinokwski (vezi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Epoca romantică aduce o notă de separație situând la antipozi „nebunia” și „geniul” în sfera teoriei, destul de elastice, a „degenerescenței” (A. Morel, V. Magnnan, C. Lombroso). Epoca modernă și contemporană diversifică problematica nebuniei prin intervenția unor noi modele de gândire: psihanaliza, psihopatologia, psihologia medicală, psihiatria clinică și socială, psihoterapia. Din acest moment „suferința psihică” este integrată în planul existenței umane, ca fapt ontologic, inaugurându-se prin aceasta studiile de antropologie psihiatrică (V.E. von Gebsattel, L. Binswanger, R. Kuhn, A. Zutt, E.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Igiena mintală și recuperarea bolnavilor psihici, Ed. Medicală, București, 1979. Enăchescu, C., Neuropsihologie, Ed. Victor, București, 1996. Enăchescu, C., Psihologia activității patoplastice, Ed. Științifică, București, 1977. Enăchescu, C., Tratat de igienă mintală, Ed. Polirom, Iași, 2004 Enăchescu, C., Tratat de psihanaliză și psihoterapie. Ed. Polirom, Iași, 2003 Enăchescu, C., Tratat de Psihologie Morală, Ed. Tehnică, București, 2002. Enăchescu, C., Tratat de psihosexologie, Ed. Polirom, Iași, 2003. Enăchescu, C., Tratat de teoria cercetării științifice, Ed. Polirom, Iași, 2005. Eramiane, R., Psychoprosopologie, Vol
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Jong și H.Baruk Franța Catatonia experimentală (1930) E. Durkheim (1858-1917) Franța Du suicide (1930) J.M. Sakel (1900-1957) Austria Șocul insulinic în tratamentul bolilor psihice E. Moniz (1874-1955) Portugalia Leucotomia. Psihochirurgia K. Horney (1885-1952) Germania Personalitatea nevrotică a timpului nostru. Psihanaliza J.L. von Meduna (1896-1964) S.U.A Șocul cardiazolic în tratamentul bolilor psihice (1934) F. Kallman (1897-1965) Germania Teoria genetică a schizofreniei U. Cerletti (1877-1963) L. Bini (1908-1964) Italia Terapia prin electroșoc a bolilor psihice (1938) L. Binswanger (1881-1966) Elveția
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a schizofreniei U. Cerletti (1877-1963) L. Bini (1908-1964) Italia Terapia prin electroșoc a bolilor psihice (1938) L. Binswanger (1881-1966) Elveția Daseinanalyse L. Kannnner (1894-1981) S.U.A Autismul infantil (1935) M. Klein (1882-1960) Austria Psihanaliza copiilor A.Freud (1895-1983 Austria Psihanaliza și educația. Mecanismele de apărare ale Eului K. Menninger (1893-1990) S.U.A. The human mind (1930) Man against himself (1938) H.Baruk Franța Psihiatria morală și socială J. Delay (1907-1975 P. Deniker (1917-1999) Franța Utilizarea clorpromazinei (largactilul) în tratamentul bolilor psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tratat de Psihologie morală, Editura Tehnică, București, 2002; C. Enăchescu, Fenomenologia nebuniei, Editura Paidea, București, 2003. 2 M. Foucault, Naissance de la clinique, PUF, Paris, 1963; M. Foucault, Les mots et les choses, Gallimard, Paris, 1966. 3 C. Enăchescu, Tratat de psihanaliză și psihoterapie. C. Enăchescu, Tratat de teoria cercetării științifice, Editura Polirom, Iași, 2005. C. Enăchescu, Tratat de psihosexologie, Editura Polirom, Iași, 2003. C. Enăchescu, Fenomenologia nebuniei, Editura Paideia, București, 2003; Tratat de teoria cercetării științifice, Editura Polirom, Iași, 2005. M.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a textelor religioase - a fost postmodernizată: hermeneutica biblică a lui Toma din Aquino și Origene a fost înlocuită cu hermeneuticile lui Hans-Georg Gadamer, Paul Ricœur, Jürgen Habermas și William Reynolds. Gândirea teologică postmodernă a asimilat fenomenologia husserliană, ba chiar și psihanaliza, pe care, inițial, o repudiase. Teologii postmoderni abordează teme considerate altădată tabuuri: feminismul, sexualitatea, libertatea de opinie etc. Curentul „teologiei eliberării”, inițiat de teologul peruvian Gustavo Gutiérrez și de arhiepiscopul salvadorian Óscar Romero, a intrat în dispută cu papalitatea pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
afirma acesta în Psihopatologia vieții cotidiene (1901), precizând că dintre amintirile puternic amprentate afectiv „nu se uită nimic fără motiv”. Aceste sumare considerații referitoare la mecanismele de evocare și reconstrucție ale memoriei individuale explică, în parte, „uitarea” consecințelor decretului antiavort. Psihanaliza atribuie un rol principal memoriei. Nevroza se bazează, în principal, pe această tulburare specifică a relației cu trecutul care este refularea. Subiectul a îndepărtat din conștiința sa anumite fapte și evenimente dintr-un trecut mai îndepărtat, inacceptabile mai târziu pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
duce dincolo de el însuși. Într-o a doua formă, durerea marginalizată, amintirea îmblânzită a faptului dureros din trecut devine un exemplu de viață de care individul, dar mai ales colectivitatea se pot servi. Operația este dublă și amintește, de asemenea, psihanaliza. Expunându-se această amintire analogiei și generalizării, se face din ea un exemplu din care se trag învățăminte. Astfel, trecutul devine un principiu de acțiune pentru prezent. În concluzie, cu referire la tema abordată, putem subscrie opiniei că memoria literală
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Caiete critice”, „A treia Europă” ș.a. Focarul criticii lui P. îl constituie relația dintre personaj și persoană (fie aceasta o entitate reală sau o individualitate fictivă), raport pe care autorul îl abordează, de regulă, cu instrumentele naratologiei, secondată uneori de psihanaliză, sociologie sau ontologie. Astfel, studiul Marin Preda - timpul dialogului analizează opera de tinerețe a prozatorului, în care criticul vede nu atât o vârstă biologică, cât „o anume stare de creație”, concretizată în nuvele și în Moromeții, scrieri unde descoperă un
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
Occident - Orient. Cu cel de-al treilea volum de nuvele și povestiri, Omul din vis (1925), P. surprinde din nou prin schimbarea registrului narativ; de la schițe și povestiri elegiac sămănătoriste și nuvele în directă tradiție maupassantiană trece brusc, prin descoperirea psihanalizei, la texte de cutezantă introspecție psihopatologică. Sensibil la orice simptom de remaniere epică (fenomen pus în evidență și de publicistica sa), scriitorul urmărește nu numai prioritatea în informație, ci și o veritabilă competență retorică în materie. Conceptele cu care operează
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Și personajele din Întunecare, elaborat în această epocă, dezbat cu dezinvoltură ultimele teorii asupra mecanismului de configurare a visului, iar convertirea romancierului nu trece neobservată. Prozator de formație tradiționalist-sadovenistă, investigând realitatea prioritar social și comportamentist, P. ajunge să prețuiască revelațiile psihanalizei și să facă o pasiune pentru explorarea abisului vieții interioare. Omul din vis este o nuvelă fantastică numai în măsura în care exploatează o ipoteză asupra subconștientului uman. Protagonistul acuză o gravă stare de decompensare psihică, cauzată de revenirea obsesivă a unui laitmotiv
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
mediul social, P. aduce în prim-plan investigarea vieții sufletești. Pe acest traseu, tipologia învinșilor - constantă individualizatoare a prozei sale, pornită de la tipare sămănătoriste, înnobilată cu tușe caracteristice venind dinspre Maurice Barrès și Paul Bourget, trecută prin liberalismul retoric al psihanalizei și contaminată de „catastrofismul” lui Nikolai Berdeaev - evoluează modern, către soluții existențialiste. Fundalul prozei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea este orașul de provincie, locul în care eroi sadovenieni educați după precepte rurale
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
cadru rustic. Finalul e ambiguu, întreținându-se deliberat echivocul asupra raportului dintre real și halucinație: nu e clar ce trăiește aievea și ce delirează personajul. Prin medicul curant din spitalul psihiatric în care ajunsese, scriitorul încearcă să exemplifice teze ale psihanalizei. „Endoestezia” și „isteria” omului de teatru, tentativele lui de a evada din ambianța familială pot semnifica o reacție viscerală împotriva unui mediu sufocant și imbecilizant. Literar, romanul excelează în construcția unor scene de viață cotidiană fadă, în conturarea de profiluri
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
roman-torent”), Mâl poate interesa prin tematică, fiind - observa tot Perpessicius - „un roman de predestinări tragice, un roman de dragoste nefericită, dragostea unui tânăr autor dramatic și a unei tinere baletiste, prinși în șuvoiul patimei”, cât și prin recursul la sugestiile psihanalizei. Ca document, aduce o imagine sugestivă a lumii tineretului „occidentalizat” al Bucureștilor anilor ’30, tineret noctambul, care practică amorul liber și se bucură cu voluptate de confortul modern, „exotic”. Elogiat de G. Călinescu și de Perpessicius, Mâl a fost judecat
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
Marile iubiri (1977), toate mult discutate de critică la data apariției. Opera și destinul scriitorului (1972), în care M. retipărește o parte din articolele și eseurile apărute în reviste, abordează literatura din unghiuri variate, istoria și filosofia culturii, existențialismul și psihanaliza oferind multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia”, „Cronica”, „Flacăra”, „România literară”. Bun cunoscător al literaturii și filosofiei moderne și contemporane, M. e un fin comentator al cărților și ideilor, enunțând opinii adesea pertinente, totdeauna
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Profesează ca medic în specialitatea anestezie-terapie intensivă la spitalele bucureștene Fundeni (1966-1968) și CFR (1968-1985), ca psihiatru la Policlinica sectorului 1. Din 1995 lucrează, tot ca psihiatru, în Franța (la Centrul Spitalicesc din Prémontré), frecventând între timp și Facultatea de Psihanaliză a Universității Paris VIII. Manifestă preocupări literare precoce, fiind distinsă cu un premiu al revistei „Cravata roșie” în 1956. Adevăratul debut în presă are loc în 1971, la „Cadran” (publicație a cenaclului „George Bacovia”), cu proză scurtă, prefigurând primul volum
PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288803_a_290132]
-
biograficului - „temă majoră”, în jurul căreia gravitează celelalte teme; deși veridică, observația poate fi aplicată în cazul oricărui poet romantic. Alte cronici și studii din aceeași carte relevă însă o incontestabilă evoluție la P., care se deplasează acum dinspre semiotică și psihanaliză către ontologie și hermeneutică. Rezultatul acestei reorientări este și amplul eseu Miorița - o hermeneutică ontologică (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor), care propune o reinterpretare a baladei dintr-o perspectivă estetico-filosofică, în linia Heidegger-Gadamer-Ricoeur- Vattimo. Ideea centrală, potrivit căreia corpusul mioritic ar
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
sine semnificativ mai bună decât copiii de clasele sărace. Explicația producerii acestui efect era următoarea: clasele sociale sunt asociate cu practici educative distincte. Astfel, tații din clasele avute sunt mai apropiați de copiii lor decât tații din clasele sărace. Conform psihanalizei, o atitudine mai apropiată din partea tatălui este cauza unei imagini de sine mai bune la copil. Empiric, relația dintre clasa socială și atitudinea față de sine s-a dovedit conformă cu ipoteza. Și totuși, o serie de studii ulterioare au dovedit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
când, împotriva fetișizării legilor sociale, argumentează că acestea ar trebui privite mai mult ca „legi de cauciuc”. Ceea ce într-un mod de organizare socială poate reprezenta o necesitate inexorabilă, într-un mod alternativ de organizare poate deveni o tendință evitabilă. Psihanaliza în varianta sa clasică freudiană acordă sexualității un rol central în explicarea întregii dinamici psihice. În mod special, bolile psihice se presupunea că-și au originea în traumatisme în sfera vieții sexuale. O asemenea presupoziție pare, pentru omul actual, destul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
central în explicarea întregii dinamici psihice. În mod special, bolile psihice se presupunea că-și au originea în traumatisme în sfera vieții sexuale. O asemenea presupoziție pare, pentru omul actual, destul de bizară. Este necesar însă să ne situăm în evaluarea psihanalizei și într-o perspectivă istorică. Societatea europeană de la începutul secolului, caracterizată prin numeroase restricții ale sexualității, oferă teoriei lui Freud un anumit suport empiric. Dacă într-o societate care practică un control sever al sexualității, traumele din această sferă pot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în planul ideii a neputinței sociale și politice a burgheziei germane, ca expresie a tendinței sale spre compromis politic și ideologic cu feudalismul. Metoda analizei ideologice, una dintre contribuțiile cruciale ale lui Marx, reprezintă un exemplu tipic de reducție structurală. Psihanaliza s-a constituit aproape exclusiv pe baza procedurilor reducției structurale. Metodologia freudiană constă, în fapt, în proceduri de detectare a conținuturilor profunde, inconștiente în formele superficiale ale conștientului. Întreaga dinamică psihică, este de părere Freud, este regizată de structurile inconștiente
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltării, științele sociale nu oferă garanții suficient de solide că metodele lor sunt destul de eficace și lipsite de consecințe secundare mai dăunătoare. De aiciși o anumită rezistență naturală de apărare a sistemului față de intervenția specialistului. Ideea de „transfer” cristalizată în psihanaliză se referă, în mare măsură, la un asemenea fenomen. Psihanaliștii au sesizat de mult că există un transfer de sentimente și atitudini de la pacient la terapeut; un transfer pozitiv - speranța în soluționarea problemei sale -, dar și un transfer negativ - teama
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care promovează metoda comprehensiunii că, pentru a o realiza eficient, este nevoie de o atentă analiză a situației în care acționează actorii. Robin Collingwood aprecia că analiza situației reprezintă un instrument esențial al înțelegerii. Henri-Irénée Marrou sugera o așa-numită „psihanaliză existențială”. Situația își pune amprenta asupra modului de a gândi și de a acționa. Există însă în acest punct crucial al relației dintre situație și comportament o diferență netă între punctul de vedere determinist și cel indeterminist. Determinismul consideră că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Multe publicații sunt opera clinicienilor entuziaști dar neexperimentați, ale căror texte trădează uneori o lipsă supărătoare de formare în domeniu. Alte scrieri adoptă tonul pasionat al polemicii pentru a desființa, cu argumente stângace uneori, modelul medical introdus în psihopatologie prin intermediul psihanalizei. Pentru a constata noi și veritabile progrese, trebuie să așteptăm momentul în care adepții terapiilor comportamentale dau o mai mare importanță metodologiei decât performanței clinice. Ar fi o dovadă de naivitate din partea noastră să credem că aceste reexaminări se pot
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]