1,576 matches
-
Un cer de inimă primește Noi străluciri ce-l înfioară, Când soarele lui strălucește Cu împliniri de călimară. Apar pe el stele de aur Dintr-o peniță înnobilată, Mintea devine un tezaur De armonii spre-o lume dată. Lumina cerului pulsează Și se revarsă-n infinit, În timp ce inima vibrează Cu-o dragoste fără sfârșit. Referință Bibliografică: Împliniri de călimară! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1554, Anul V, 03 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini
ÎMPLINIRI DE CĂLIMARĂ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374539_a_375868]
-
prin cețuri otrăvite, prin aeru-și de foc, venind dinspre Pământ, te vom putea schimba, să-ți umplem umbra arsă cu mari serbări de flori, te vom scăpa de arșiți ș-și răcorim întinsul, vom răspândi viața cu mari prelingeri verzi pulsând în tine seve de clorofile pământene, să-ți vigoreze trupul de Veneră, să te-mbrăcăm în viață clocotindă și în fertile arderi, să te cuprindem într-o hlamidă nouă de Luceafăr, așa cum s-a-mbrăcat și Terra în albastru, așa cum, înșelați, noi
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
CETI, DIN EPSILON ERIDANI... Din Thau Ceti, din Epsilon Eridani sperăm și așteptăm un cântec, demult îl așteptăm... Să ne trâmbițeze existența spre antenele cosmice, sperăm în Thau Ceti ș-n Epsilon Eridani și iar așteptăm, așteptăm... Poate-un cântec pulsând, poate-o șoaptă de inimi, scăldați în fiori, așteptăm, așteptăm... Spre blânda Thau Ceti, spre mândra Eidani, urechile Terrei curioși îndreptăm și iar, răbdători, așteptăm... Când pulsuri de viață vom primi din întinderi, atunci vom fi siguri că nu suntem
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
veșnicie, O clipă din porția de nemurire. Ce glas a lumii ce mă lasă! Mă lasă însingurat și întristat, În zidurile care-s reci și viața îți petreci, În dansuri a unui așezământ neluminat, Prin care forța din tine a pulsat. DOMNEȘTE PACEA PE PĂMÂNT... Domnește pacea pe pământ, Domnește liniștea în al meu gând Și înmugurește salcia în primăveri uitate de vânt În frenezia păcii pe pământ renasc în Înviere. Printr-o simțire cu suflu nou și glas divin, Într-
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
de gri, Dansând în ritualuri de vechi ceremonii, Mă sfâșie, încet, cu colți de dihor. Revăd după un zid stafia morții, Prin umbre de-ntuneric, se-apropie încet, Pășește grav, lugubră, cu stofă de cadet, Oprindu-se, subit, în fața porții. Pulsează universul pe secunde. Încerc iar, cu privirea, să mă agăț de-o stea, Crezând că văd lumina ce-n van mă aștepta, Dar nu e decât beznă orișiunde. Mă simt de veșnicii încătușată. Încerc să împletesc, arzând, pierdute clipe, Din
ANOTIMPUL DISPERĂRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373398_a_374727]
-
simte adânc drama fără sfârșit a țării proprii. De aici vine tematica actuală a lumii albaneze unde idealurile și realitatea se prelungesc paralel, pentru a se uni în visul autorului, care este îngrijorat ca patriot adevărat. Iar acest angajament sufletesc pulsează în oricare cuvânt și vers. Tristețea, frica, durerea se întind ca o mantie gri peste peisajul alegoric al lacului albastru, peste Kosova însângerată, peste Sharr-ul mândru și Pollogul ars. Sentimentul dragostei, oricât de ipotetic, cuprinde ceața îndepărtării în timp și
SAZAN GOLIKU DESPRE DURERILE LACULUI DE IBRAHIM ABEDINI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373420_a_374749]
-
prin unda simplității, prin flacăra spirituală a definirii de sine, din care i se aprinde puterea ei lăuntrică, de taină, ce-i luminează Calea propriului drum. Vădind de mică însușiri de rafinament, frapa prin tendința unui spirit excepțional, universal, ce pulsează spre mirajul extremelor: întru ascultare și nevoințele duhovnicești. Cunoscătoare și admiratoare a vieții, nu se mulțumește cu unduirea de suprafață, coboară în adânc spre profundul mistic-creștin. Nu tinde spre mit, spre un apărut firesc, ci își ancorează curiozitatea transcendentă aflată
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
umbra pe perete... Ești în vântul ce adie, Și mă mângâie cu-a lui boare... În trandafirul din grădină Cu mireasma-mbătătoare... Ești în roua dimineții, În raza caldă la amiază... În flacăra de la apus... În inima ce-n piept pulsează... Adorm târziu, cu tine-n gând... Așteptând o sărutare... Și mă trezesc cu tine-n zori... Bună dimineața ...SOARE! SOARELE Dimineața, de cu zori Se gândește mândru Soare, Cum să facă să ajungă Cât mai repede la mare... E îndrăgostit
STROPI DE SOARE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373535_a_374864]
-
în lume amândoi... Am să te-aștept chiar dacă înserarea Mă va cuprinde-n brațele de umbre... Voi învăța să zbor și-am să te port Deasupra nopților cu gânduri sumbre... Am să te-aștept în dimineți de doruri Cu inima pulsând de fericire Și-am să împart cu tine amintirea Din viața copleșită de iubire... Și chiar de timpul trece nevăzut Cum n-a făcut-o poate vreodată Tu ia aminte...dorul meu te cheamă Și-am să te-aștept...să
AM SĂ TE-AŞTEPT... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371343_a_372672]
-
precum Soarele iubește pământul în superb moment de treziri terestre; vrem să ne inunde prin simțiri triumful acestor prefaceri ce deschid ferestre. Și astăzi ne răsfrângem în împlinire, ne regăsim solemni - timpi victorioși - spre viitor, viața, călătorește-n devenire și pulsează-n noi, sânge de strămoși. Ne risipim în lume într-o clară iubire, tot intuim patriei un glorios avânt; descoperim atenți, adâncuri, rostuire, în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de GEORGE PENA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371474_a_372803]
-
fiori...! La margine de viață să-mi vindece durerea Cu susurul de apă, cu ce să-nghit tăcerea? Să tac și să ascult. Să nu mă-mpotrivesc... Când inima-mi bate-i ceasornicul ceresc Și resturi de arteră îmi tot pulsează-n vene Dorințe dacă am mi le privesc sub gene. N-am pace și nici timp, ființa mă cheamă... Să-mi împlinesc un gând, și tot ea mă-ndeamnă Că ar deschide -n cer o poartă-n univers Și viața
CEASORNICUL CERESC de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371554_a_372883]
-
și era mulțumită că nu-i atinge și fața. Nici în timpul nopții nu-i atinsese gura decât cu palmele, când o lovea înverșunat. Strângea maxilarele și se întreba când vor ceda tâmplele la presiunea sângelui pe care-l simțea cum pulsează puternic în toate venele. Neputincios, înfuriat că bărbăția nu-i era stimulată precum era obișnuit, s-a hotărât să renunțe, nu înainte de a o lovi și a o înjura printre dinți. A coborât apoi din pat și s-a îmbrăcat
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
numai România, ci întreaga omenire. În ziua de 18 aprilie a ars biserica din comuna Costești împreună cu 118 suflete dintre care 100 erau copii. În acea zi, Vinerea Mare, peste sat se lăsase amurgul calm, fără să prevestească nimic rău. Viața pulsa în liniștea acestui senin al înserării de primavara. Suflarea satului, cu mic cu mare, după obiceiul străbun, cu haine noi, se pregătea să meargă la biserică, n-aveau cum să-si închipuie că în curând vor fi zguduiți din temelii
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
de bucurii și gânduri plăcute, se strecoară cu multă ușurință în sufletele noastre, lumina iubirii. Lumina, vărsată de un Vărsător... ,, Ochii își sting lumina în brațe de flori... Adoarme gândul în purpuriul pașilor... Îngerii coboară pe fire de vis... Viața pulsează iubire... cuvânt... infinit... În suflet a nins... rouă... chemare ... surâs ... -Lumina - Poeta Mariana Rogoz Stratulat, trăiește în unicitatea ei, momentul ! Unele idei repetate prea des pare a intra în identitatea multiplicității...însă autoarea cu stăpânirea de sine, știe să-și
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
tăcerii, în aureolări împietrite, blocând cu ezitarea căile de revărsare ale izvoarelor în pădurea de sensuri. Dacă ar fi fost suficient, nu ai fi suportat vremea depărtată de sursă, m-ai fi căutat disperat în cuprinsul tuturor lucrurilor, aș fi pulsat fără tăgadă în inima evenimentelor semnificative pentru aluatul vremii, neînchipuit de necesară în muzica sângelui. Dacă ar fi fost suficient, te-aș fi așteptat până la capătul experiențelor, aș fi închis ochii la salturile inegale ale distanței de inimă, la ritmul
LUPTA de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374012_a_375341]
-
mă mai rețină. Îmi cercetez buzunarul în care azi am primit ultimul bilet, Pentru ultima călătorie cu o destinația necunoscută mie. Vagoanele sunt pline dar fără de lumină, Tăcerea muribundă se instalează și-n oasele turtite În care inima nu mai pulsează, Câtă tăcere, unde totul mă-ngheață! Referință Bibliografică: Tăcere muribundă Autor: Claudia Bota / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2291, Anul VII, 09 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Claudia Bota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CLAUDIA BOTA de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374025_a_375354]
-
la sân/ Și-aprinde lampa stinsă” (Sărutul de pe coastă). Rodica Măduța (România, pedagog, poet, poet bilingv, prozator) mereu în căutarea perfecțiunii, și-a văzut meseria de dascăl mai degrabă ca o misiune, o chemare de dincolo de fire, dar în care pulsa, organic, Poezia, creația literară. Astfel, creațiile ei s-au născut atât ca reflex al „stării de poezie”, cât și ad-hoc, cerute de nevoile imediate ale clasei (poezioare, scenete, piese de teatru în română sau în engleză etc.), ori de alte
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
timpul nu lucrează, îndrăgostită și mereu holteie, sunt Eva mării, Venus, Galateea, nici urmă nu-i de mine în oglinzi, doar bradul de catarg și umeri grinzi, sunt goliciunea însăși, doar femeia. LECȚIA DE ANATOMIE Lipsește-o piesă din îngemănare, pulsează-n locul inimii absente un gol, o umbră neliniștitoare, sălaș de îndoieli și erezii, pe-acolo sângele se scurge sterp ca să se-ntoarcă proaspăt la culoare precum pustiul mării într-un verb, când ciocănești acolo sună a noapte, a limbi
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
2014 Toate Articolele Autorului De ce te-oi fi iubind, atunci, când răsăritu-mi chemi în noapte, cănd rouă din iubire-aduci în ochii-ți ce-nfloresc în șoapte? Zburdând prin tainele trăirii, de ce te-oi fi iubind, atunci, când simt amprentele iubirii pulsând prin iarba verde-n lunci? Mă-nec în ochii tăi adânci cerând răspuns privirii tale... De ce te-oi fi iubind, atunci, crescând femeie din petale? Când doru-n piept nu-mi mai încape, voi smulge vântului porunci să mi te mângâie
SPUNE-MI! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371838_a_373167]
-
Toate Articolele Autorului Măsurarea timpului Măsor timpul în distanțe, în plecări printre pietre, în veniri din ninsori, căutări până la talpă sufletului, fierbinți îmbrățișări cu minunea, atingeri de gand mătăsos. Măsor timpul în chemarea sudului, pe sensul giratoriu al sângelui îndrăgostit, pulsând halucinant, uimit, uimitor de mântuitor. Măsor timpul cu o nouă naștere a lumii, a ferestrelor către adevăr, catre minunea ce-mi ești. Măsor timpul cu inima fremătătoare, așteptândă, cântând în lumea simfoniilor ființei îmbătate de zbor. Îi auzi glasul? Străbate
MĂSURAREA TIMPULUI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371886_a_373215]
-
trezi, nu pot fi negate. Nici textele istorice „laice”, precum scrierile lui Iosef ben Matitiahu (Josephus Flavius), nici cele ale istoricilor greci și romani contemporani. Dar Ierusalimul de astăzi nu are nevoie de justificări. Oamenii trăiesc. Orașul există, trăiește, viața pulsează în interiorul lui, fie în zona sa estică, fie în zona sa vestică. Atunci când cineva vorbește în continuare despre „Ierusalimul răsăritean” și „Ierusalimul apusean”, cred că omul respectiv ori nu înțelege realitatea, ori nu vrea s-o înțeleagă. Nu există două
DUPĂ 50 DE ANI ��' ÎNSEMNĂRILE UNUI LOCUITOR DIN IERUSALIM de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372531_a_373860]
-
la Aiud și Liceul Sf. Vasile din Blaj. Dovedindu-se un elev strălucit, credincios și moral urmează cu brio Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj. După licență ajunge profesor la Liceul Iosif Vulcan din Oradea. Mustul său naționalist îi pulsează în inimă dragostea de Dumnezeu și de Neam, alăturându-l ca pe un aprig luptător și apărător, Mișcării Creștin-Ortodoxe. Prima arestare survine în Decembrie 1933, sub Carol-Lupescu. Închisoarea însă, îi întărește caracterul modelându-l ca pe o Călăuză nobilă pentru
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
la Biserica strămoșească, singura rămasă în măsură să descoase gura pentru rugă și să deschidă inima pentru speranță! La Buhuși, odată cu reînființarea la 1 aprilie 2010, a Protopopiatului, după ce, din anul 1968, în timpului protopopului Nica, nu a mai funcționat, pulsează o viață duhovnicească noabsorbită în tăcerea petrificată a așezării, în muțenia granitică, de față cu mai marii de la care se așteaptă și doar atât... Sărbătorile bisericești animă viața buhușenilor și așează oamenii în meditație pe genunchi, perseverent, ca rod al
ÎNSOŢIRE, MĂRTURISIRE, CHEMARE LA ÎNFRĂŢIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372863_a_374192]
-
i-a potrivit delicat cămașa de noapte și i-a acoperit picioarele...Cum trupul nesimțitor era gata să se răstoarne, Nadia, cu destulă repulsie, încercase să-l echilibreze. Multă vreme după aceea a simțit pe degete cleiul sângelui cald, ce pulsa în zvâcniri neregulate, ajungând la suprafață cu forțe din ce în ce mai puține, ca un izvor de mult desfundat...” (p. 10 - 11). Un al doilea prilej este, iarăși ca oriunde și oricând, nunta. Atâta doar că, aici, în ghetou, nunta se preschimbă în
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
pierdută. Protagonistul memorabil al acestei tentative este Popică (alias Mitriță, Dumitru Popa), care se întoarce în locurile natale, spre a-și căuta mama bolnavă și a o aduce la el, reconstituind astfel ceva din lumea lui de altădată, când comunitățile pulsau, liniștit, firesc, între timp și eternitate. Dar și încercarea lui se irosește. Mama nu vrea să-l însoțească în noua lui casă. Și unul și celălalt rămân la fel de singuri cum fuseseră. Există și un al treilea tip de mișcare, specific
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]