1,471 matches
-
poate fi văzută într-o lumină nouă. Nu este vorba numai de un act de umilință, ci și de un rit de purificare: le spală astfel și de greșeli, și de păcate. Părul de pe corp Părul de pe corp simbolizează activarea pulsiunilor primare, a instinctelor sălbatice, a sufletului arhaic. Trimit ființa la dimensiunea ei animalică. Exprimă comportamentele impulsive, uneori brutale, dar naturale și adevărate. Astfel, în visul: - pozitiv, dezvăluie caracterul autentic și pur al unei acțiuni sau atitudini; - negativ, supunerea față de simțuri
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
proprietății simbolice a culorilor, care găsesc un ecou în plan inconștient, este atestată de folosirea deliberată a lor în marketing, publicitate, modă etc. Nu este deci de mirare că visul, produs de inconștient, utilizează culorile pentru a codifica gândurile sau pulsiunile. Dacă nuanța este frapantă, poate semnifica un angajament, o decizie, o luare de poziție. Important: în vise, culorile nu trebuie interpretate ca și cum nu ar reprezenta realitatea. De exemplu, dacă iarba este roșie, este vorba de un simbol, dar dacă iarba
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
toate culorile, albastrul este cel mai imaterial și cel mai schimbător. Suportă variații infinite, se deschide până la transparență sau se închide până la o opacitatea totală. Alternează claritatea și misterul. Aceste proprietăți indică faptul că albastrul simbolizează mentalul. El nu evocă pulsiunile, asemenea culorii roșii, care este opusul lui complementar, dar exprimă gândirea logică și rațională, la fel ca facultatea de abstractizare și imaginația. Reprezintă conștiința individuală. Modificările lui neîncetate sugerează fluctuațiile mentalului: când senin, când agitat; când treaz, când adormit. Valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
opoziția blond-puritate/brun-impuritate. În vis, brunul evocă: - în sens pozitiv, munca de creație (pământ) și dezvoltarea fizică și psihică (părul își pierde culoarea blondă din copilărie și se închide odată cu vârsta); - în sens negativ, teama de a fi murdărit, vinovăția, pulsiunile percepute ca fiind murdare și reprobabile. Gri Griul, în scenariul oniric, semnifică adesea rătăcirea. Exprimă și nuanța, măsura justă, precum și compromisul. Dar evocă și lumina voalată, întunecată, tenebroasă. Cuprinde ceea ce este între zi, înțelegere, soluții, și noapte, neînțelegere, îndoială. Galben
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
gama. Roșul corespunde corpului, planurilor fizic și material. Din acest punct de vedere se opune albastrului, culoarea spiritului. Polaritatea sa este yang, masculină și activă. În plan psihologic, roșul reprezintă arșița trupului, adică dorința, libidoul. Forța lui se exprimă în pulsiunile vitale și sexuale. Domnește asupra instinctelor și asupra emoțiilor. Expresiile populare exprimă clar aceste noțiuni: «roșu de furie», «a vedea roșu în fața ochilor» sau a roși, fenomen ce reflectă emoția. Roșul provoacă, excită, implică o reacție: capa roșie pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
evidentă ar fi, depinde de cine este actor și cine este victima actului distructiv: - a suporta distrugerea înseamnă a trăi cu frica că se năruie tot ce ai realizat, a trăi cu teama de eșec; - a fi agentul distrugerii dezvăluie pulsiunile agresive care se întorc împotriva persoanei sau împotriva celorlalți. Cel ce visează are sentimente negative (ostilitate, ură, violență), pe care le refulează probabil în realitate și cărora le dă curs doar în vis. Degradarea clădirilor este o alegorie a deziluziilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dorința ca cineva să aibă grijă de el. Sclavul reia, accentuându-le, semnificațiile atribuite servitorului. Nefiind retribuit, el simbolizează dorința unei protecții gratuite, adică dispoziția (fără îndoială inconștientă) de a primi sau de a da în schimb. El exprimă o pulsiune de dominare ce ar putea merge până la a-l înjosi pe celălalt, a-l supune trup și suflet, a-l poseda total. A dormi, somn Somnul simbolizează, în vis, îngroparea potențialităților, neexploatarea sau nerecunoașterea resurselor. Indică în plus absența conștientizării
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
drapelul țării căreia îi aparține. Atunci, prin metoda liberei asocieri (vezi capitolul IV), trebuie să se întrebe care sunt legăturile dintre cel ce visează și țara ce apare în vis. Drog Și în vis, și în realitate, drogul semnifică o pulsiune distructivă. Cel ce visează consideră periculoasă sau interzisă natura dorinței sale. Îi este frică să nu se lase pradă instinctelor, să nu devină dependent de o sursă de plăcere sau de o persoană. Drogul este și o evocare a iluziei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a subiectului. Piscină Spațiul închis al piscinei nu se armonizează cu fluiditatea apei. Prin urmare, la nivel inconștient, piscina simbolizează absența libertății și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului freudian (pulsiunile refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului freudian (pulsiunile refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe cel ce visează să caute înăuntrul său, să analizeze situația, să meargă la esența lucrurilor. În plus, puțul din legende, adăpost al
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mai cunoscută rămâne, fără îndoială, focul sacru ce arde în interiorul fiecărui individ și a cărui flacără oferă informații cu privire la vitalitatea sa, atât fizică, cât și spirituală. Electricitatea și gazul constituie formele moderne de energie. Psihanaliza împrumută termenul energie psihică sau pulsiune pentru a exprima activitatea mentală. Energia este considerată liberă atunci când pulsiunea caută să-și atingă scopul într-un mod primar și haotic. Eliberarea energiei induce primatul principiului plăcerii. Se consideră că energia este ținută în frâu atunci când pulsiunea este controlată
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
individ și a cărui flacără oferă informații cu privire la vitalitatea sa, atât fizică, cât și spirituală. Electricitatea și gazul constituie formele moderne de energie. Psihanaliza împrumută termenul energie psihică sau pulsiune pentru a exprima activitatea mentală. Energia este considerată liberă atunci când pulsiunea caută să-și atingă scopul într-un mod primar și haotic. Eliberarea energiei induce primatul principiului plăcerii. Se consideră că energia este ținută în frâu atunci când pulsiunea este controlată și supusă regulilor realității înconjurătoare. Astfel, în vis, dacă electricitatea (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
psihică sau pulsiune pentru a exprima activitatea mentală. Energia este considerată liberă atunci când pulsiunea caută să-și atingă scopul într-un mod primar și haotic. Eliberarea energiei induce primatul principiului plăcerii. Se consideră că energia este ținută în frâu atunci când pulsiunea este controlată și supusă regulilor realității înconjurătoare. Astfel, în vis, dacă electricitatea (sau gazul) este controlată, înseamnă că energia subiectului este stăpânită; în caz contrar (scurtcircuit, scurgere de gaz etc.), înseamnă că subiectul este depășit de viața sa pulsională, că
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
deosebit de puternic și de curajos și confruntat cu un pericol este expresia eliberării și a exploatării resurselor nebănuite. Cel ce visează este mai înarmat decât crede. Are în el capacitatea de afirmare, dar trebuie să o utilizeze în realitate. Dominarea pulsiunilor și dificultăților nu trebuie să aibă loc cu duritate, ci prin folosirea inteligentă a energiei sale. Durere, suferință Trebuie să facem diferența între durerea fizică de suferința morală. În vis, o durere resimțită la nivelul unui membru sau al unui
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
confrunte sau nu cu adevărul. Jenă, tulburare, rușine Aceste emoții sunt reveleatoare pentru o culpabilitate manifestă sau latentă, adică conștientă sau inconștientă. Ele sunt inspirate de supraeul subiectului. A fi jenat ori a-i fi rușine dezvăluie un conflict între pulsiuni și conștiința morală interiorizată (supraeul). Scena onirică trimite pe cel ce visează la lucrurile interzise din viața lui, la limite și la educația morală, socială și religioasă pe care a primit-o. În funcție de scenariul visului, acesta poate conține natura și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele mai profunde, cu angoasele sale cel mai ascunse, dar și cu dorințele sale de nemărturisit. Infernul fiind un loc al damnării, subiectul simte că unele dintre tendințele sau pulsiunile sale sunt periculoase pentru mântuirea sufletului său. Senzația este probabil inconștientă. Este motivul pentru care se exprimă în vis prin viziunea unor locuri ori personaje sulfuroase. Visul poate fi contemporan cu o realitate insuportabilă și poate evoca penibilitatea unei situații
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un raport neutral față de cunoașterea ce o transmite. Acesta produce o reașezare și o rescriere a tezaurului cunoașterii. Cunoașterea vehiculată de computer este recompusă, filtrată și structurată în consens cu alte liniamente formale, inducând strategii de gândire algoritmică, racordată la „pulsiunile” mașinii. Pentru prima dată, este vizat, în noile condiții de realizare a educației, și improbabilul, neterminatul, cunoașterea pe cale de a se agrega. „Nu atât învățarea certitudinilor, cât capacitatea de a construi și deconstrui cunoștințe devine esențială în cazul NTIC” (Philipbert
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
plăcerea procurată de sensibilitatea superficială, tactilă, fie despre plăcerea procurată de sensibilitatea profundă, viscerală. În ambele situații, plăcerea este o stare primară, imediată a organismului. Ea este legată de satisfacerea unor nevoi, a unor apetențe, corespunzând În sensul acesta cu pulsiunea libidinală din sfera psihanalizei. În această privință, trebuie Însă făcute niște diferențe de nuanță. Plăcerea superficială, tactilă este legată În primul rând de sensibilitatea exterioară, obținută prin contactul corpului cu obiectul plăcerii. Plăcerea profundă, viscerală este legată de satisfacerea apetențelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care au ca obiect plăcerea Aceste ritualuri fie urmăresc realizarea plăcerii fizice, somatice, fie realizarea unei stări de bucurie și fericire sufletească și moral-spirituală către care aspiră individul sau grupul social. Plăcerea fizică este realizată prin ritualurile orgiastice, care eliberează pulsiunile instinctuale, primare, de factură libidinală, sexuale, În forme sublimate. Ele există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
eliberează pulsiunile instinctuale, primare, de factură libidinală, sexuale, În forme sublimate. Ele există dintotdeauna În istoria umanității și au forme de manifestare culturală dintre cele mai diferite, deși conținutul tematic și semnificația lor este aceeași, raportată la descărcarea colectivă a pulsiunilor libidinale sexuale. Modul de manifestare este reprezentat prin dansuri cu ritmuri stereotipe, dezordonate sau sincronizate, agitație colectivă de tipul unor stări de transă generală, care imită sau chiar reproduc conduite care mimează violența. Ca exemple pot fi amintite bacanalele sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pentru ceilalți; - trăirile emoționale, În raport cu situațiile vieții; - conținutul ideativ referitor la mine, la felul În care eu gândesc propria mea persoană, - durata existenței mele, percepută ca scurgere a timpului, la care raportez prezența mea În lume, - nevoile sau trebuințele proprii pulsiunilor mele care se cer a fi satisfăcute; - conduitele, acțiunile și creațiile mele ca mod specific de a fi, proprii persoanei mele. Orice persoană are o identitate proprie. Identitatea este marca Eului. Ea este o sinteză a Eului prin care persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o altă dimensiune. Eu sunt atras de anumite modele ideale sau, mai exact, de anumite persoane care reprezintă pentru mine modele idealizate, către care tind și cu care doresc să mă identific. Natural că aceasta este, În primul rând, o pulsiune morală, care vine dinspre Supra-Eul meu valoric. Aceste modele umane corespund aspirațiilor mele, către care eu mă Îndrept. Ele pot fi părinții, profesorii, educatorii, maeștrii, șefii, alte personalități. Modelele de referință incarnează anumite arhetipuri, către care Eu tind, și această
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
propria mea Împlinire. Cum trebuie să Înțelegem, din punct de vedere psihologic și moral, aspirația de a te identifica cu un model uman ideal? Este aceasta doar o variantă a situației oedipiene, sau este altceva? Situația oedipiană este legată de pulsiunile primare, raportate În primul rând la Inconștient, pe când identificarea mea cu un model ideal este o aspirație pe care o raportez la valorile morale selectate de către Eul meu și care sunt În legătură cu Supra-Eul moral. Din acest motiv, nu se mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În plan exterior, nevoia de a-fi-conform-cu o anumită imagine exemplară, respectată și admirată. În felul acesta pusă problema, situația prometeică se dovedește a fi cu totul altceva decât situația oedipiană. Persoana umană este atrasă de celălalt, nu numai În virtutea unor pulsiuni primare, de natură sexuală, ale Inconștientului, ci și În virtutea pulsiunilor secundare, de factură morală, valorică, ale Supra-Eului. Așa cum există o situație oedipiană descrisă de S. Freud În psihanaliză, trebuie să admitem că există și o situație prometeică În psihologia morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
respectată și admirată. În felul acesta pusă problema, situația prometeică se dovedește a fi cu totul altceva decât situația oedipiană. Persoana umană este atrasă de celălalt, nu numai În virtutea unor pulsiuni primare, de natură sexuală, ale Inconștientului, ci și În virtutea pulsiunilor secundare, de factură morală, valorică, ale Supra-Eului. Așa cum există o situație oedipiană descrisă de S. Freud În psihanaliză, trebuie să admitem că există și o situație prometeică În psihologia morală. Situația prometeică nu este un complex. Eu nu mă simt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]