2,674 matches
-
scriituri ("tainele strategiei" ș.a.), poetica plurivalentă a narațiunii. Noime fel de fel vor ieși la iveală în urma acestor stăruitoare operațiuni, în cursul cărora sunt capturate și detalii cu miez, vocabule cu semnificativă frecvență, pe ici, pe colo și semnele de punctuație fiind valorificate pentru "elocvența" lor. O disponibilitate specială a percepției o îmboldește pe hermeneută să intuiască interesantă, neobișnuită abordare! "grimasa" unui autor în faptul creației sau să găsească intonația cea mai potrivită pentru un pasaj sau altul, de proză (la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
generată de software, într-o denumire mai logică pe masura ce lucrați. Cand redenumiți variabilă, numele variabilei ar trebui să înceapă cu o literă și trebuie să conțină numai litere, numere sau caracterul “ -underscore”. Nu puteti utiliza alte caractere sau semne de punctuație (:, ;, . , etc.). Notă: Numele de variabile nu sunt “case-sensitive”. De exemplu, dacă veți crea variabilă Var1, nu aveți posibilitatea să creați o altă variabilă numit var1. Identificarea dimensiunii în model La revizuirea sau editarea numelui dimensiunii sau a valorii prin tabelul
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
în general și urmă/scriere în sens restrâns, grafie, cei doi termeni ce aparțineau gândirii logocentrice dedans/dehors (interioritate/exterioritate) nu mai pot justifica primatul vorbirii asupra scrierii. Mai mult decât atât, nu există scriere pur fonetică de vreme ce spațierea semnelor, punctuația și intervalele sunt absolut necesare pentru funcționarea ei, fonemul sau grafemul putându-se constitui doar prin intermediul urmei pe care celelalte componente ale sistemului le imprimă în el (complexul acestor urme formează arhi-scrierea: scrierea în general, ca model al oricărei limbi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai mult succes". Cele mai acute spaime ale eroului se materializează, după aceeași tehnică a aglomerării unor detalii care, înregistrate izolat, par infinit mai puțin periculoase sau chiar inofensive. Coregrafia gândită de narator este însă ireproșabilă; dansul circumstanțelor, suspendate de punctuație, are eficacicate maximă: O trosnitură de nisip strivit sub talpă!... Dar el e în colțuni și nici n-a mișcat măcar piciorul... A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
urmă de ciuboată, o pojghiță mică de sânge închegat". Acesta din urmă devine o metonimie a frigului paralizant, a morții prin îngheț, a suspendării oricărui flux vital. Aceste rânduri încheie un prozopoem al lichidului rubiniu, convenabil suspendat chiar la nivelul punctuației,: "O, de-ar fi fost vorba de oricât sânge vărsat, de oricât sânge proaspăt și cald, puțin i-ar fi păsat... dar pojghița aceea... înghețul. Frigul". Incidentul declanșează un episod anamnetic, petrecut în tinerețe, înainte de căsătoria providențială cu Mircea. Consemnarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nici în perioada berlineză a confortului material și familial, a epicureismului gastronomico-bahic și lenei orientale, de intratabila sa eratofobie: inventariază împreună cu Zarifopol greșelile de tipar descoperite în ziarele primite din țară, ziarului Opinia din Iași îi solicită respectarea întocmai a punctuației din manuscris ("...luați cu dinadinsul aminte la punctuația mea, păstrați-o cu toată scumpătatea."), lui M. Dragomirescu îi solicită exigență maximă față de tipografi ("Mă rog voă, luați seama să nu confunde zețarul trăsurile de unire din cuvintele compuse [...] cu pauzele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
familial, a epicureismului gastronomico-bahic și lenei orientale, de intratabila sa eratofobie: inventariază împreună cu Zarifopol greșelile de tipar descoperite în ziarele primite din țară, ziarului Opinia din Iași îi solicită respectarea întocmai a punctuației din manuscris ("...luați cu dinadinsul aminte la punctuația mea, păstrați-o cu toată scumpătatea."), lui M. Dragomirescu îi solicită exigență maximă față de tipografi ("Mă rog voă, luați seama să nu confunde zețarul trăsurile de unire din cuvintele compuse [...] cu pauzele de puncuație dintre propozițiuni."), îi face observații la
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
rog voă, luați seama să nu confunde zețarul trăsurile de unire din cuvintele compuse [...] cu pauzele de puncuație dintre propozițiuni."), îi face observații la obiect după publicarea fabulei Duel ("...cu părere de rău bătrînească am constatat [...] o mare greșală de punctuație.") sau în legătură cu propria-i exprimare: "Ai făcut în numărul de la 15 ian. o greșală de limbă; ia seama: simbol face pluralul simboluri nu simboale...". A mai avut o obsesie majoră Caragiale cea a adevărului, pe deplin conștient de relativitatea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în mod semnificativ organizarea unor eposuri 14. Alteori, ortografia idiosincratică a lui Blake este evidentă, iar acest fapt, neutru în sine, devine supărător în cazul unor pasaje lungi și complicate, care reclamă măcar limpezime în transcriere pentru a fi înțelese. Punctuația liberă și capitalizarea aparent întâmplătoare sunt alte două obstacole în calea clarității, laolaltă cu utilizarea constantă a hipotaxei, mai ales in poemele mai lungi, fapt care generează construcții multietajate, cu numeroase intrigi secundare și ramificații retorice. Prezenta efigurațiilor, adică a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de artă vizuală, care utilizează un alfabet de semnificații autoinclus. Totuși, la Blake, limba însăși împrumuta o densitate esențialmente picturala, în sensul că textul poetic își depășește frecvent limitările verbale datorită unei manipulări auctoriale abile a sintaxei, a ortografiei, a punctuației și chiar a aranjării grafice în pagina, în timp ce gravurile împrumuta un caracter de extracție conservator-lingvistică, în sensul că desenele artistului pot fi grupate sub auspiciile unor manierisme sau invariante de reprezentare 117. În acest caz, trebuie admisă existența unui continuum
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
din punct de vedere ontologic, cu personajul central, Los. Pentru detalii suplimentare, cf. infra. 7 Toate citatele din opera lui Blake, inclusiv din scrisori și din marginalia, vor fi oferite în limba engleză, cu respectarea minuțioasa a ortografiei și a punctuației originale. Am optat pentru acest procedeu fiindcă traducerea trădează, de multe ori, inefabilul sursei poetice. De asemenea, menționez că textele secundare vor fi traduse integral. În cazurile în care nu am menționat explicit numele traducătorului, traducerea respectivelor pasaje îmi aparține
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pe care o are toți în frază, ca valoare sintactică, putem zice chiar: Toți, se făcură o apă ș-un pământ cei care veniră. Adică: cei care veniră, fă nici o explicație, se făcură o apă ș-un pământ. Așadar, prin punctuație, arătăm că dăm cuvântului toți, intonația ce se cuvine cuvântului predicativ al frazei. În fraza de mai sus - în care toți este atribut predicativ - propoziției principale i se pot pune două întrebări: Câți sau cum se făcură o apă ș-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”, am încercat a reliefa datele concrete despre funcția cu dublă subordonare simultană, și anume, prin ce se exprimă, elemente de relație - la propoziția dublu subordonată simultan -, prepoziții care însoțesc această funcție sintactică, topica și punctuația, precum și unele observații. Sperăm ca lucrarea de față să fie un exercițiu dar și un experiment didactic. Ne-am străduit să consemnăm esențialul, să ajungem la unele concluzii și generalizări, fără a putea epuiza întreaga problematică.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
schimb, cu diateza activă ne putem atinge direct scopul, folosind cuvinte puține și verbe de acțiune. Nu vom spune: Cineva din compartimentul tehnic urmează să facă ..." ci, "Domnul inginer Florescu va face ...". Logica incertă Un document scris clar și cu punctuație corectă sau un discurs realizat într-un limbaj elevat devin un lucru neplăcut de receptat când logica lor este incertă. O acțiune întreruptă sau o explicație ambiguă poate preface documentul sau cuvântarea în ceva dificil de înțeles. Chiar și celor
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să le comunice. Majoritatea oamenilor sunt orgolioși atunci când scriu Odată ce am așternut ceva pe hârtie, respingem ipoteza că ceva ar putea fi scris greșit. Nu ne place să verificăm sau să facem schimbări în cadrul propozițiilor, organizării textului, a scrierii corecte, punctuației etc. Și chiar atunci când admitem posibilitatea schimbării, nu avem întotdeauna dispoziția de a consuma timp pentru ea. Prin urmare, problema în speță este autoaprecierea. Este primordial de a gândi clar ceea ce vrem să spunem, apoi de a scrie simplu și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
manipulează aparatura audio-video, trebuie să îi precizăm limitele în care folosim informația transmisă către audiență pe această cale. * Oricum, mijloacele vizuale și audio subliniază într-un fel ceea ce spunem, de aceea nu trebuie să le folosim exagerat. * Verificăm scrierea și punctuația materialelor prezentate. * Nu citim tot textul de pe planșă sau din imaginea video, avem toate șansele să plictisim auditoriul. * Când pregătim suportul vizual să avem grijă să fie simplu, iar forma de prezentare să o limităm la 2-3 culori. Comunicarea verbală
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
iar auditoriul are timpul necesar să ne culeagă ideile. Nu ne grăbim niciodată în discurs sau prelegere academică: facem pauze, astfel încât auditoriul să ne "digere" spusele. Problema este următoarea: Unde facem aceste pauze? Pauzele din vorbire au același rol ca punctuația în scriere. De regulă, pauzele scurte divid ideile dintr-o frază, iar cele lungi marchează sfârșitul frazelor. Putem de asemenea folosi pauzele lungi între două puncte principale importante sau între cuprins și încheiere. Oricum, nu întrerupem foarte des cu pauze
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
unităților lingvistice. Situez în acest plan particular de organizare textuală nu numai indicațiile privind schimbarea de capitol și de paragraf, dar și titlurile și subtitlurile, așezarea în versuri și strofe în poezie, așezarea în pagină, în general, alegerea caracterelor tipografice, punctuația. Organizatorii textuali și conectorii vin, de asemenea, să definească planul textului 6. B.2. Organizarea secvențială a textualității este planul care cred că reprezintă baza cea mai interesantă a tipologiei. Atât în cazul comprehensiunii, cât și în cel al producției
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
luxos", "cochet"), proprietăți articulate și marcate din punct de vedere argumentativ prin conectorii DAR și CHIAR. În (3), trecerea de la "...amicul public nr. 1" la "Charlot" este marcată prin două puncte, ceea ce determină, și aici, modificarea temei-titlu, semnalând reformularea prin intermediul punctuației. Formele lingvistice ale reformulării pleacă de la simpla apoziție subliniată prin punctuație, mergând la utilizarea unui verb explicit de tipul: N 1 se numește / se cheamă N 2 (nume propriu) trecând prin structurile: N 1 pe scurt / deci / așadar (este) N
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prin conectorii DAR și CHIAR. În (3), trecerea de la "...amicul public nr. 1" la "Charlot" este marcată prin două puncte, ceea ce determină, și aici, modificarea temei-titlu, semnalând reformularea prin intermediul punctuației. Formele lingvistice ale reformulării pleacă de la simpla apoziție subliniată prin punctuație, mergând la utilizarea unui verb explicit de tipul: N 1 se numește / se cheamă N 2 (nume propriu) trecând prin structurile: N 1 pe scurt / deci / așadar (este) N 2 N 1 într-un cuvânt / astfel spus / mai exact / mai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
foi: de fapt un american tipic. Floch și Rivière, Dossier Harding, Dargaud, 1984 Progresia replicii descriptive este realizată metodic: prima frază dezvoltă operația de aspectualizare (proprietate apoi parte), cea de-a doua punerea în relație, iar ultima, concluzivă marcată prin punctuație, presupune o reformulare de sinteză. În următorul text publicitar, operația de tematizare comparativă, prin cele trei proprietăți enumerate în titlu, este un foarte bun exemplu în acest sens: (14) Lanțul de Hoteluri Meridian Caraibe Albastru, alb, proaspăt Albastru ca marea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
vs slăbiciune, inversările de roluri răpitor-răpit, multiplele paralelisme ("ochii săi" din v. 387 și 394 / "ochii mei" din v. 401 și 406) și reluările ("am vrut" v. 396 și 400) reprezintă mărci semantice și formale ale genului lirico-poetic. Rima și punctuația au un rol important în decupajul strofelor. Această segmentare a poemului vine, într-un fel să sublinieze structura narativă: Pn1 = 4+2+4 versuri, Pn2 = 4 versuri, Pn3 = 2 versuri, Pn4 = 4 versuri, Pn5 = 2+2 versuri. Putem vorbi aici
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
saturate de evaluări). Dacă ultima frază este subordonată schemelor cele mai simple de predicație descriptivă: "Șapca era nou-nouță; îi lucea cozorocul", este cu siguranță într-un contrast absolut cu P3. Înainte de a ajunge la această frază lungă, reținem faptul că punctuația în P4 marchează juxtapunerea (parataxică) a celor două propoziții de bază, complementare (Pd. SIT și Pd. ASM) celor pe care le-am văzut operînd în P1 și P2 și care pun în relație obiectul discursului: Tema-titlu + tranziție + Rh1, pentru P4
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deschise o gură neînchipuit de mare și răcni din toate puterile, ca și cum ar fi vrut să strige pe cineva: Charbovari! Izbucni deodată un tărăboi... Gustave Flaubert, Doamna Bovary, p. 24 P3 apare ca o suită de trei sub-fraze marcate prin punctuație și doi conectori: P3; PE URMĂ P3'; APOI P3''. Structura frastică este la fel de importantă ca și pentru P2. Tematizarea, în sensul praghez, plasează anaforicul "ea" după predicatele care dezvoltă macropropoziția Pd. PROPR. După tranziția verbală cu cele două prelungiri ale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Flaubert, Doamna Bovary, pp. 33-34 O reprezentare globală și sintetică a acestui tort etajat, de forma unei scheme unice care să regrupeze cele trei fraze, nu ar putea cuprinde întreaga dinamică textuală. Ca și pentru (39), vom ține seama de punctuația ce semnalează planul textului. Nu vom insista prea mult asupra lui P1 și P2, care dezvoltă o intrare în relație (Pd SIT) model. Finalul lui P2 adaugă chiar o proprietate a temei-titlu care motivează ansamblul celei de-a treia fraze
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]