KorAP: Find »[drukola/base=pupă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...49 >

1,208 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

până la bruncenușiu, capul și protoracele sunt negre. Pe partea dorsală se găsește o dungă mediană deschisă, iar lateral dungi oblice gălbui (fig. 15 c). Pupa are 20 - 40 mm lungime și este de culoare brună-roșcat. Biologie. Iernează în stadiul de pupă în sol, la adâncimea de 5 - 10 cm și are două generații pe an. Fluturii apar la sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie și au un zbor crepuscular și nocturn. În timpul zilei, adulții stau ascunși pe sub frunze, sub bulgării

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin solitare și ajung la completa dezvoltare după 21 - 30 zile. Larvele părăsesc plantele și migrează în sol, unde se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 10 - 12 zile, iar fluturii apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație de larve. Acestea se dezvoltă pe varza de toamnă sau alte crucifere până în luna octombrie, când se transformă în pupe

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele devin solitare și ajung la completa dezvoltare după 21 - 30 zile. Larvele părăsesc plantele și migrează în sol, unde se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 10 - 12 zile, iar fluturii apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație de larve. Acestea se dezvoltă pe varza de toamnă sau alte crucifere până în luna octombrie, când se transformă în pupe, stadiu în care

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
pupe. Stadiul de pupă durează 10 - 12 zile, iar fluturii apar în luna iulie și dau naștere la a doua generație de larve. Acestea se dezvoltă pe varza de toamnă sau alte crucifere până în luna octombrie, când se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Populațiile de Mamestra brassicae L. sunt parazitate de numeroase specii de himenoptere. Astfel, Trichogramma evanescens Westw. parazitează ouăle de Mamestra brassicae L., în procent cuprins între 35 - 90 %; pentru cel de larvă speciile Meteorus rubens Nees

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de numeroase specii de himenoptere. Astfel, Trichogramma evanescens Westw. parazitează ouăle de Mamestra brassicae L., în procent cuprins între 35 - 90 %; pentru cel de larvă speciile Meteorus rubens Nees. și Microplitis mediator Hal., procentul de parazitare fiind de 10 - 40 %. Pupele sunt parazitate de Coccygomimus instigator F. și Ephialtes compunctor L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
ce accelerează procesele de degradare. La atacuri puternice, pagubele pot ajunge până la 80 %. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri preventive și curative și anume: o executarea arăturii de toamnă pentru scoaterea la suprafața solului a pupelor, reducându-se rezerva biologică; o distrugerea buruienilor crucifere în tot cursul perioadei de vegetație, pe care se înmulțește acest dăunător; o plantarea răsadurilor de crucifere să se facă cât mai timpuriu, în terenuri bine pregătite, pentru a se obține plante

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de 0,18 mm, de culoare verde uniform. Larva matură are 35 - 40 mm lungime, de culoare variabilă, de la verde la brun-roșcat; pe partea dorsală se găsesc dungi longitudinale albe, iar laterale o dungă albă-gălbuie. Biologie. Iernează în stadiul de pupă în sol și prezintă o generație pe an. Adulții apar în luna iunie și au un zbor nocturn. După o perioadă de hrănire cu nectarul florilor are loc împerecherea. Femela depune ouăle în grupe de 50 - 200, pe partea inferioară

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
poate fi de până la 1000 ouă. Incubația durează 5 - 12 zile; iar larvele care apar și care se hrănesc cu parenchimul frunzelor. Evoluția larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor este un dăunător polifag, ce produce pagube la culturile de crucifere, sfeclă, sparanghel etc. Pagubele sunt mai reduse decât cele cauzate de Mamestra brassicae L. Măsuri de prevenire

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mm lungime; corpul este fusiform, de culoare verde-gălbuie; capul este brun-închis, cu pete roșcate în partea posterioară. Segmentele toracice și abdominale prezintă câte două rânduri transversale de sclerite, de culoare mai deschisă, prevăzute cu un punct negru (fig. 16 e). Pupa are 7 - 8 mm lungime și se găsește într-un cocon mătăsos, de culoare verde-gălbuie (fig. 16 f). Biologie. Iernează în stadiul de pupă într-un cocon mătăsos în straturile superficiale ale solului, sub frunzele rămase în câmp după recoltare

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
rânduri transversale de sclerite, de culoare mai deschisă, prevăzute cu un punct negru (fig. 16 e). Pupa are 7 - 8 mm lungime și se găsește într-un cocon mătăsos, de culoare verde-gălbuie (fig. 16 f). Biologie. Iernează în stadiul de pupă într-un cocon mătăsos în straturile superficiale ale solului, sub frunzele rămase în câmp după recoltare. În condițiile climatice normale, molia verzei are în România 2 - 3 generații pe an. În unii ani, în primăveri și veri timpurii, calde și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
sunt foarte mobile și la cea mai mică atingere prezintă mișcări bruște, se curbează și se lasă la pământ pe fire de mătase. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni, când larvele năpârlesc de 3 ori. Larvele mature se transformă în pupe pe partea inferioară a frunzelor sau în alte locuri, în coconi fusiformi, formați dintr-o țesătură rară. Stadiul de pupă durează 12 - 15 zile. La sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie apar fluturi care dau naștere la o a doua

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
fire de mătase. Dezvoltarea larvară durează 3 - 4 săptămâni, când larvele năpârlesc de 3 ori. Larvele mature se transformă în pupe pe partea inferioară a frunzelor sau în alte locuri, în coconi fusiformi, formați dintr-o țesătură rară. Stadiul de pupă durează 12 - 15 zile. La sfârșitul lunii iunie - începutul lunii iulie apar fluturi care dau naștere la o a doua generație, care evoluează ca și prima generație. Literatura de specialitate citează un număr mare de prădători și paraziți la molia

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și prima generație. Literatura de specialitate citează un număr mare de prădători și paraziți la molia verzei, care au un rol important în reducerea populațiilor acestui dăunător. Astfel, larvele sunt parazitate de Agnita fenestralis Hall. și Microplitis mediana Rath., iar pupele de paraziții: Diadegma fenestralis Hall., Diadegma armillatta Grav., Diadegma chrysostictos Grav., Diadegma gracilis Grav. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător specific culturilor de crucifere, cum ar fi: varza, conopida, gulia, muștarul hreanul etc. Cele mai mari pagube

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
au coxele, femurele și tibiile de culoare galbenă, iar tarsele sunt cenușii. Oul este oval, galben-palid sau translucid, de 0,2 mm în diametru. Larva este incoloră la eclozare și devine galbenă la maturitate; este apodă și acefală. Larvele și pupele prezintă posterior o pereche de apendice ascuțit, tridentate. Pupa este de culoare galben-postocalie. Biologie și ecologie.Este o specie polivoltină, care în condiții de seră poate avea 8 - 12 generații pe an. Ouăle sunt depuse pe partea superioară a frunzelor

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
tarsele sunt cenușii. Oul este oval, galben-palid sau translucid, de 0,2 mm în diametru. Larva este incoloră la eclozare și devine galbenă la maturitate; este apodă și acefală. Larvele și pupele prezintă posterior o pereche de apendice ascuțit, tridentate. Pupa este de culoare galben-postocalie. Biologie și ecologie.Este o specie polivoltină, care în condiții de seră poate avea 8 - 12 generații pe an. Ouăle sunt depuse pe partea superioară a frunzelor tinere. Pentru depunerea pontei, femela roade cu ovopozitorul o

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-se cu mezofilul acestora. Durata stadiului de larvă este de 3 - 8 zile. În mod obișnuit, într-o singură frunză se pot dezvolta până la 10 - 15 larve, care produc tot atâtea galerii. Larvele mature părăsesc parenchimul și se transform în pupe în straturile superficial ale solului. Musca minieră se dezvoltă în condiții optime de temperatură de 27 - 280 C, când durata unei generații este de 15 zile. Sub 14 - 160 C larvele se împupează și intră în diapauză, iar ouăle nu

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
8,0 mm lungime, este fusiformă, apodă și eucefală, de culoare albăgălbuie. Regiunea posterioară a abdomenului este trunchiată oblic și prezintă 6 perechi de formațiuni digitiforme membranoase, dintre care cele două mediane sunt mai dezvoltate și bifurcate (fig. 17 b). Pupa are 6 mm lungime, în formă de butoiaș, de culoare castanie (fig. 17 c). Biologie. Iernează în stadiul de pupă în sol, mai rar în resturile de plante rămase în câmp. Prezintă trei generații pe an în sudul țării și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
prezintă 6 perechi de formațiuni digitiforme membranoase, dintre care cele două mediane sunt mai dezvoltate și bifurcate (fig. 17 b). Pupa are 6 mm lungime, în formă de butoiaș, de culoare castanie (fig. 17 c). Biologie. Iernează în stadiul de pupă în sol, mai rar în resturile de plante rămase în câmp. Prezintă trei generații pe an în sudul țării și două în zonele nordice și de deal. Adulții apar la sfârșitul lunii aprilie sau în prima jumătate a lunii mai

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
ouă de mai multe femele. Incubația durează 5 - 12 zile, frecvent 7 - 10 zile. Larvele care apar pătrund în rădăcini sau la colet, în care rod galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 34 zile, în funcție de temperatură. Larvele mature se transformă în pupe în sol. Adulții apar în a doua jumătate a lunii iunie. După împerechere, femelele depun ouăle pe varza de toamnă sau pe semincerii de varză, conopidă etc. Larvele generației a doua ajung la completa dezvoltare în luna august și se

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
jumătate a lunii iunie. După împerechere, femelele depun ouăle pe varza de toamnă sau pe semincerii de varză, conopidă etc. Larvele generației a doua ajung la completa dezvoltare în luna august și se retrag în sol, unde se transformă în pupe și intră în diapauză hiemală. În zonele sudice se semnalează și a treia generație, care se dezvoltă în lunile septembrie- octombrie. Un rol important în reducerea populațiilor acestui dăunători îl au agenții patogeni și zoofagi. Dintre agenții patogeni, larvele și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și intră în diapauză hiemală. În zonele sudice se semnalează și a treia generație, care se dezvoltă în lunile septembrie- octombrie. Un rol important în reducerea populațiilor acestui dăunători îl au agenții patogeni și zoofagi. Dintre agenții patogeni, larvele și pupele pot fi distruse de Empusa muscae și Spicarisa aphodii. Ca prădători sunt menționate speciile de carabide. Bembidion quadrimaculatum L., Anysodactylus signatus Pz., Pterostichus cupreus L., Brachynus crepitans L., Ophonus rufipes De Geer., Amara aenea De Geer. Din familia Staphilinidae prezintă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
imediat după plantarea răsadurilor, au o creștere rapidă, iar țesuturile din zona coletului se lignitifică, sunt rezistente la atacul acestui dăunător. Irigarea culturilor pe rigole reprezintă un factor limitativ pentru depunerea ouălor. Pragul economic de dăunare este de 2 - 3 pupe/m2. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: o rotația culturilor, strângerea și distrugerea resturilor vegetale rămase în câmp după recoltare, arătura de toamnă și efectuarea de prașile în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: o rotația culturilor, strângerea și distrugerea resturilor vegetale rămase în câmp după recoltare, arătura de toamnă și efectuarea de prașile în timpul perioadei de vegetație pentru distrugerea larvelor și pupelor, ce contribuie la reducerea rezervei biologice a dăunătorului; o la plantare să se folosească răsad sănătos, neinfestat; o tratamente preventive efectuate în răsadnițe, cu 3 - 4 zile înainte de transplantarea răsadurilor în câmp cu produsele Confidor 20 SL - 0,05 % sau

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
lungul nervurilor frunzelor de ceapă. O femelă depune 60 - 80 de ouă. Incubația durează 6 - 10 zile. Larvele care apar, se dezvoltă 20 - 30 zile, după care se retrag în sol, unde într-o celulă de pământ, se transformă în pupe. Noii adulți apar în iunie - iulie și dau naștere la cea de-a doua generație. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și denumirea de “viermi sârmă”. Culoarea corpului este galbenă. Piesele bucale sunt bine dezvoltate, cu mandibulele puternice, care au un dinte subterminal. Ultimul segment abdominal este conic și prezintă două gropițe stigmatiforme, de la care pleacă posterior câte o carenă oblică. Pupa este de culoare galbenă. Biologie și ecologie. Prezintă o generație la 45 ani și iernează ca adulți și larve în diferite vârste în sol. În condițiile țării noastre, adulții apar în lunile mai sau iunie și au o activitate nocturnă

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]