1,935 matches
-
cărei frumusețe nicicînd nu se va ofili. Catalog publicitar Roche-Bobois Textul B Pe masă par niște dune mici de nisip. Nisip presărat cu cardamom, cu curry de madras de un roșcat fierbinte din care răsar stropi verzi de curry leaves, purpură unduitoare de sumac, praf aspru și dulceag de ghimbir, o oază sclipitoare de piper alb, negru, verde și roziu, un soare roșu din neprețuit șofran, sirocco amețitor de kamoun; galanga, karvi, ras-ehanout, scorțișoară: condimentele. Inspirați aromele lor nemaiîntîlnite. Rostiți numele
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dat cu pudră" etc. Descrierea condimentelor (textul B) începe pe baza unei COMPARAȚII: "par niște dune mici". De aici, condimentele sînt descrise cu formule metaforice (= asimilarea condimentelor cu nisipul, cu praful...) dezvoltîndu-se în jurul temei /dună-deșert/o izotopie: "nisip", "roșcat fierbinte", "purpură unduitoare", "soare roșu" și "sirocco". EXERCIȚIUL B.17. Arătați ce caracterizează cele două secvențe: ce propoziții descriptive sînt dezvoltate? Textul A Astmul, trebuie precizat, este probabil simptomul cel mai anxiogen. Trezește într-adevăr, în tine, frica morții iminente și, mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
numeau într-adevăr tătari, mâncau carne de cal și beau lapte de iapă; că a văzut acolo, la ei, oameni din toate națiile, cu excepția a două doar, și că nu a putut să se prezinte înaintea hanului decât îmbrăcat în purpură, și fusese primit și tratat cu mare respect și amabilitate. Hanul a vrut să știe cine erau cei care conduceau Occidentul; aflând că erau doi, adică papa și împăratul, și că de la aceștia doi toți primeau ordine, a vrut să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
stare de euforie a poetului reușește să-i spulbere angoasele legate de nedreapta asprime a locului de exil (v. 21-22). Astfel imediat ce Ianus bifrons va deschide acest an care a întârziat să vină, mult așteptat!, Pompeius va îmbrăca din nou purpura celei mai înalte funcții, titlu ultim și suprem al carierei sale. Ovidiu insistă apoi asupra descrierii entuziasmului mulțimii, diferitele faze ale ceremoniei rituale pentru care se pregătește Sextus, printre care și aceea de a mulțumi zeilor și lui Cezar care
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de gândurile sale bune. Ar vrea însă un dar demn de Maximus. Argintul, mai mult aurul ar fi mai demn de el, dar în această țară nu se extrag deloc metale prețioase. Lui Maximus i s-ar mai potrivi și purpura, dar mâna sarmaților nu este deprinsă să o vopsească 394. Astfel în toată partea stângă a regiunii Pontus, Ovidiu, prietenul său grijuliu, nu a găsit nimic să-i trimită. "Ți-am trimis, însă, săgeți închise într-o tolbă scitică: fie
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
că această scrisoare din Tristia este adresată tocmai lui Paulus și nu lui Celsus sau lui Atticus, după cum cred alții. 393 Cfr. GROAG, ibid., col. 1788. 394 Poate la v. 7 se dorește sugerarea faptului că Maximus este demn pentru purpura (imperială). 395 R. MARACHE, La révolte d'Ovide exilé contre Auguste, în "Ovidiana" cit., p. 412-419. 396 TACITUS, Ann., III, 54. Cfr. BOISSIER, op. cit., p. 69-70. Despre domnia lui Nero, v. TACITUS, Ann., XIV, 48. 397 Vers citat de A
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poziție inferioară din punct de vedere ierarhic a elementului vizual față de elementul lingvistic, o concepție care afectează de multă vreme studiul artei. * * * Ce anume mă face pe mine, ca și pe mulți alți critici, să consider filmul lui Spielberg Culoarea purpurei un eșec ideologic și artistic, în ciuda atracției evidente pe care o are asupra publicului larg? Consider că acest eșec se datorează faptului că filmul nu a reușit să reprezinte fundamentul iconografic al poziției ideologice combative propuse de romanul lui Walker
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
întinse brațele cu podul palmelor înainte, simulând o mișcare de apărare împotriva unui pericol imaginar. La sfârșitul acestei impresii disimulate, la capătul opus al salonului apăru spectrul unui bărbat de statură medie, bărbos, cu plete scurte, îmbrăcat în robă de purpură. -Spirit al eternității sacre de unde vii? întrebarea era pusă de mediumcare era nu altcineva decât colonelul. -Locul meu de baștină este ultima sferă a spiritului superior al ideii ideilor, universul infinit. Cine ești, cu ce te-ai ocupat în efemera
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
par, pentru c-apoi Nici să nu știi cum de au dispărut Din mintea secolilor lungi, greoi - Ca și când n-ar fi fost. Câte ființe Ar trebui să treacă pe-a ta cale Unele mândre, țanțose, regale, Cu-ncoronată frunte - îmbrăcate În purpură -; altele dulci, cu ochii Moi, mari, albaștri,... albe ca și crinul Mișcând a lor corp voluptos, ce-nvită Mai aruncând priviri de muritoare, Mai căutând iubire, ca Sirene; Unele-nchipuite, alte tâmpe, Unele aspre, altele duioase, Toate cerând brevet la nemurire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ieșind dintr-a stâncilor colți Le împle cu mii de tablouri. {EminescuOpIV 102} Lumina-i de-argint În nouri s-a frânt Și se-ncheagă prin naltele dome Fantome. În hainele albe de neguri de-argint Și creții de roze purpure, Și părul pe frunte cu stele e prins, Ca îngerii albe și pure - Prin gene de nor, Ca visuri strecor, Ducând înstelata lor viață Prin ceață. Un șuer în noapte, prin codri, un vânt, Un freamăt și totul dispare... Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aur, vele lungi de curcubău. A-mpăratului de soare bolți albastre și cu stele Se ridică-n caturi nalte tot castele pe castele, Cu ferești de aur d-Ofir, cu oglinzi de diamant, Cu scosuri de albe marmuri, cu covoare de purpură; Printre mândrele coloane o cântare blând murmură - E un vânt cu suflet dulce într-un aer de briliant. {EminescuOpIV 132} Și nici umbra nu se prinde d-atmosfera radioasă. Ca prin apă cristalină trec cu frunțile frumoase, Trec a soarelui
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
stau să salte Și lângă ele nimfele de marmur, Făpturi cerești unor măestre dalte. Pe lucii muri auritele pilastre. În jurul lor sunt așezate glastre, Din care cresc bogate-ntunecoase Ici roze negre, colo flori albastre Și pe ferești perdele de purpură. Un miros răcoros simțirea-mi fură; Deschisă lin e ușa unei sale Și noi minuni uimiții ochi văzură. Un pictor a-nflorit plafondul, murii, Cu basme mândre, cu frumoase hurii Și din cățui de-argint, copăr miroase Cu fum albastru
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
EminescuOpIV 316} {EminescuOpIV 317} LECTURĂ Stam sara la fereastă, Iar stelele prin ceață Cu tainică dulceață Pe ceruri isvoria. Citeam pe-o carte veche, Cu mii de negre gânduri Și literile-n rânduri Prinsese a juca. Jos lacul se-ncrețise Sub purpură târzie Și valuri verzi de grîe Se legăna pe lan. O stea din cer albastru Trecu a ei icoană Din fața apei plană În fundul diafan.... Și cred pe înțeleptul Ce-l văd că-n carte zice, Că-n lume nu-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dă de pragul vilei de țară și cască. Greu se-ntinde pe somn, ori caută alte petreceri, Ori dorit de oraș, se-ntoarce să-l treere iarăși. Horațiu Pietre scumpe, marmură, fildeș, icoane și statui, Bani, veșminte văpsite-n getulică purpură - mulți sunt Ce nu le au? Iar unii nici grijă nu duc să le aibă. Cerul de-asupra-ți. schimbi, nu sufletul, marea trecînd-o. Gellert Cele mai bune daruri sunt Cu-admiratori puțini de tot. Căci cei mai mulți de pre pământ Ce-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cerurile cerurilor nu-L pot cuprinde? Și cine sunt eu, ca să-I zidesc o casă, decît doar ca să ard tămîie înaintea Lui? 7. Trimite-mi dar un om iscusit în lucrarea aurului, argintului, aramei și fierului, a materiilor vopsite în purpură, a materiilor de culoarea cîrmîzului și de culoare albastră, și care să cunoască săpătura în lemn, ca să lucreze cu meșterii iscusiți care sunt la mine în Iuda și la Ierusalim și pe care i-a ales tatăl meu David. 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și priceput, pe Huram-Abi, 14. fiul unei femei dintre fetele lui Dan, și al unui tată Tirian. El este meșter pentru lucrările în aur, în argint, în aramă și în fier, în piatră și în lemn, în materii vopsite, în purpură și în albastru, în materii de vison și cîrmîz, și pentru orice fel de săpături și lucruri meșteșugite, care i se dau de făcut. El va lucra cu oamenii tăi iscusiți și cu oamenii iscusiți ai domnului meu David, tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
mai spețial: dreptul divin. Dreptul divin samănă cu planul zugrăvit a unei case a cărei zidire-i este anterioară. El face să creadă cumcă lucrurile nu pot fi decât numai așa și nu într-altfel. Formele religiei sunt mantia de purpură cu care s-acopere toată mizeria adâncă a vieții, pin creți se tradă foarte puțin din realitate și, din nefericire, tocmai încrețiturile strălucesc mai tare... De-aceea 69 {EminescuOpXV 70} punctele evident slabe din teoremele bisericești sunt acele cari se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
adus două porții complete, cu solnița la discreție. Culoarele uriașe erau întunecate și pustii. Am urcat încet scările până în cameră și am ațipit în patul meu dublu, suprapus, fără cearceafuri, de blatist. Luna își pierduse contururile într-un cer de purpură, soarele topea bruma de pe acoperișurile caselor. Adesea ne categoriseam când unul devia de la subiect... Repetentule! Nu-i așa că sună frumos!? Însă de multe ori îmi aminteam că și repetenții au inimi! Depinde unde și-o ascundeau! Timpul se boltea din
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Doamne, ce-am făcut cu ele... De altfel și ilustratele le-am folosit aiurea. De pildă, să vă spun ce am făcut cu una dintre ele, ce reprezenta castelul Monrepos, baroc târziu, pe fundalul unui amurg KODAK, de aur și purpură, cu un lac alături, plin de lebede AGFA, cu penetul ca sideful. în hotel cu noi stătea echipa de fotbal Eintracht Frankfurt, sosită într-un autobuz monstruos pe care scria EINTRACHT FRANKFURT. Fotbaliștii, uimitor de tineri (și mi-am amintit
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și nevoia de material de scris prin folosirea „perga mentului“, fabricat din piei de animale ( În special oi, capre, viței născuți morți). Spre deosebire de papirus, pergamentul poate fi utilizat pe ambele fețe; În peri oada imperială, pergamentul era adesea colorat cu purpură, mai ales În zona titlurilor (care puteau fi scrise cu litere aurii); uneori Însă chiar opere Întregi se scriau pe pergament purpuriu (v. Codex Aureus, un perga ment purpuriu cu litere aurii, scris Între 778 și 820, aflat cîndva la
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
judecata lui Dumnezeu. Căci după ce a ieșit din palatul împăratului, însoțitorul lui Eusebie era privit cu condescendență, ceea ce era evident pentru întregul oraș. Când a ajuns în locul care se numește forul lui Constantin, unde se află o columnă de culoarea purpurei, l-a cuprins deodată o groază, dintr-un colț ascuns al conștiinței și, odată cu frica s-au pornit vărsături din stomac. Căutând un refugiu în apropiere și văzând că se află aproape de forul lui Constantin, s-a îndreptat într-acolo
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a țesutului. La început au fost folosiți coloranți minerali conținuți în diverse argile, dar culorile erau limitate și rezistențele coloristice inferioare. În etapa următoare s-au utilizat diverse plante, moluște și insecte. Se presupune că fenicienii au întrebuințat cei dintâi purpura extrasă din scoicile Murex, care trăiesc în estul Mării Mediterane. Ei striveau și frământau scoicile cu sare într-un cazan. Sub influența deshidratantă a sării se extrăgea colorantul sub formă de soluție în care se introducea materialul. Formarea și fixarea
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
scoicile cu sare într-un cazan. Sub influența deshidratantă a sării se extrăgea colorantul sub formă de soluție în care se introducea materialul. Formarea și fixarea colorantului se realiza la soare în prezența aerului. Pentru a obține 1 gram de purpură erau necesare circa 10000 de scoici. Din punct de vedere chimic purpura este 6,6’-dibrom indigoul. Indigoul, cunoscut din antichitate în Egipt și India și introdus în secolul al XVI-lea în Europa, este unul din cei mai vechi
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
extrăgea colorantul sub formă de soluție în care se introducea materialul. Formarea și fixarea colorantului se realiza la soare în prezența aerului. Pentru a obține 1 gram de purpură erau necesare circa 10000 de scoici. Din punct de vedere chimic purpura este 6,6’-dibrom indigoul. Indigoul, cunoscut din antichitate în Egipt și India și introdus în secolul al XVI-lea în Europa, este unul din cei mai vechi coloranți naturali utilizați în scopuri textile. Plantele folosite pentru obținerea indigoului fac
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
apă, unde avea loc o reacție de hidroliză sub acțiunea unei enzime conținute în plante, după care avea loc o reacție de oxidare formându-se indigoul. Este interesantă asemănarea dintre colorantul de origine vegetală (indigoul) și cel de origine animală (purpura), diferența dintre ei constând în înlocuirea a doi atomi de hidrogen din indigo cu doi atomi de brom în purpură. Un alt colorant natural de origine vegetală, alizarina, se extrăgea din rădăcinile unor plante din familia rubiaceelor (roiba, garanța). Acest
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]