962 matches
-
alunga singurătatea, ne întîmpină în romanul lui Florin Șlapac, ci o construcție complicată de lumi suprapuse, oglindite sau ascunse unele în altele între care există pasaje secrete, corespondențe aiuritoare, suprapuneri. Nu pot fi cartografiate, cel mult străbătute de artiștii sau pustnicii debusolați care le populează. Pentru că, nici privite din podul Centrului Duminical, centru privilegiat și unic post de observație, ele nu se arată decît fragmentar. La prima vedere debusolantă, această dispunere etajată a destinelor, amestecă registrul hiperrealist al vieții dezolante ale
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
Un oarecare domn Klapps se metamorfozează din- tr-un tărîm în altul, visurile (coșmaruri sau nu) ne fac martorii unor scene imposibile, antidot înecat în vopseluri la cenușiul sufocant al existenței personajelor reale. în spatele poveștilor se ascunde privirea încăpățînată a Pelerinului, pustnic în căutarea desăvîrșirii și demon, intruziunile astfel mascate ale autorului în lumile personajelor sale intră prin urmare și ele adînc în poveste. "Prin mine [...] s-ar răsfrînge dincolo toate cîte sînt pe această stradă care ar merita să se recompună
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
trecerea anilor! Dar într-o dimineață n-a mai apărut pe balcon ca să-și facă gimnastică. L-am îngropat acolo sus, în cimitirul de pe deal, în costumul de postav negru ce-i învesmânta pentru prima oara oasele lui mici, de pustnic. Corzile viorii Stradivarius nu i-au plâns plecarea. Nimeni nu stia să cânte la vioară. De fapt, instrumentul nici nu mai era în șifonier. Pesemne luase drumul mării sau al New York-ului, împlinind visele lui don Zoilo. Valparaíso e misterios
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
că nu înțeleg cum acest volum a fost astfel premiat. Diferențele dintre cele două cărți de poezie sunt enorme și toate în defavoarea acestei autoare. Dacă Vasile Gârneț scrie inteligent, postmodern, cu feeling actual, Valeria Grosu abordează teme creștine cu îngeri, pustnici și toposuri biblice într-un limbaj cam arhaic ( odraslă, ungher, vaier, a jindui, a vădi, prihană etc.), amestecând un expresionism de tip blagian, de pildă, cu un ermetism timid, prea puțin cristalizat, fără o concepție clară, chiar dacă există în carte
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
de o tristă realitate. Nu, altceva te face să visezi la groaza scriitorului de o agresiune diafană. Nu tulbura, oare, suavul parfum insinuant, singurul miros de bună mireasmă spirituală pe care, învăluit în fumigațiile din peștera lui, și-l îngăduia pustnicul?...". Evident, speculația asupra demoniei sfîrșitului de ciclu istoric reflectat în opera lui Beckett devine, pe asemenea coordonate, deja previzibilă. Cu o acribie integratoare, eseistul își inaugurează considerațiile pornind de la Thomas Mann (paragraf al unei "istorii estetice a Diavolului"): "Diavolul lui
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
cvasipustie -venit și el de departe - nu mi-a adresat niciun cuvânt; dar cât de grăitoare i-a fost privirea cercetătoare îndreptată asupră-mi! Mi-a venit în minte, spontan, poezia bacoviană. Austeritatea ei oferă un posibil echivalent traiului acelui pustnic: în ordinea lumească, nimic nu-i lipsea, cu toate că un geamantan obișnuit i-ar fi adăpostit, ușor, întreg «avutul» material. M-am gândit atunci că ceea ce îl singularizează pe Bacovia între poeții români nu este sărăcia, ci austeritatea mijloacelor; o austeritate
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
se infiltrează până în Italia, în vila părăsită unde zace muribundul ars care își rostește povestea de dragoste, unind istoria deșertului cu aceea a războiului și cu povestea infirmeriei improvizate. De la Cairo și de la deșert învață Almâsy inclusiv cum un bărbat pustnic poate deprinde erotica extremă, întrucât maestrul lui Almâsy este deșertul, inclusiv moartea Katherinei în deșert fiind preschimbată în apoteoză. Deșertul este luxuriant, o formă de înflorire maximă, așa explicându-se de ce personajele sunt suculente lăuntric (cu o singură excepție - Geoffrey
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
și-mi zgîriam genunchii cu pantalonii în zdrențe. Sus, pe poteca lăsată - ne-au întîmpinat alte convoiuri de lipitori." A fugit că duhurile și abia, abia a scăpat. Emoționant și plin de înțelesuri studioase sînt surprinse mînăstirile din Himalaya, cu pustnicii lor vegetînd în văgăunile munților, cu temple budhiste și moschei musulmane. Apar și observații la prima vedere surprinzătoare, ca aceasta: "Delhi e un oraș specific musulman, dar de data aceasta mahomedanii întovărășeau procesiunea hindușilor, studenți cu insigne ănationalistă și ăvoluntariiă
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
elevi ar putea perturba desfășurarea procesului instructiv-educativ în cadrul școlii. Plecând de la lista cu personalități dificile întocmită de Quaranta (2009), profesorul universitar Pânișoară, pe baza experienței în câmpul educațional, prezintă diverse manifestări-problemă ce pot fi întâlnite într-o clasă de elevi. Pustnicul - lucrează bine de unul singur, nu se descurcă prea bine în echipă, și chiar dacă este minuțios și răbdător, va stârni supărare între colegii săi de clasă. Supăratul - este iritat de orice comentariu, pe care îl percepe ca pe un afront
Părinți de succes: Cine sunt elevii dificili ai unei clase () [Corola-journal/Journalistic/46145_a_47470]
-
mării sale opere, Littărature roumaine: Cartea mea e gata. Nu știu care-i va fi norocul. Știu numai că aproape m-a ucis. E o muncă înspăimântătoare când vrei să iei lucrurile în serios.(...) În izolarea mea pariziana, eu duc viața de pustnic, chinuit de gânduri, neajutat de sănătate, amărât de griji. Dar cuvântul cel din urmă, tot eu îl voi avea. Nu-i vorba aci de a învinge în sens social și cotidian (lucru de care imi bat joc!), ci de a
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
Moldovei. Multă vreme schitul nu a fost locuit, dar, în septembrie 1924, mitropolitul Visarion Puiu adoptă o serie de măsuri pentru a repune locașul în condiții de funcționare. Vizitatorii ocazionali ai schitului păstrează în amintire priveliștea sălbatică, austeritatea celor câțiva pustnici și viața aspră trăite în peșteri drept chilii, cu hrana pe care o oferă Nistrul și vegetația săracă a stâncilor de piatră cenușie.
Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
cu studii superioare și medii, persoane dornice să călătorească și să aibă vacanțe plăcute. ( A. M. G.) Pelerinaje În luna mai, Patriarhia Română organizează excursii-pelerinaj la sfinte lăcașuri cu odoare făcătoare de minuni și sfinte moaște, dar și călătorii pe urmele pustnicilor. Din data de 25 mai, se organizează o excursie în Țara Sfântă, cu o durată de 8 zile. În zilele de 15-16 mai, pelerinajul ortodox se desfășoară pe traseul București, Mănăstirea Cotmeana, Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Turnu și Mănăstirea Sâmbăta de
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
000 de lei. Pe 29 mai, un pelerinaj de o zi va avea traseul cu Mănăstirile Cetățuia, Nămăiești, Negru Vodă și Trivale din Pitești - 400 000 de lei. Pe 29-30 mai, credincioșii pot face o călătorie de suflet pe urmele pustnicilor, vizitând mănăstirile Jgheaburi, Pahomie, Pătrunsa, Bistrița, Arnota, Peștera Sf. Grigorie Decapolitul - Hurezi, Surpatele, Govora - 750 000 de lei, pentru tineri, locuri limitate. În 31 mai, la Sărbătoarea Sfintei Treimi, slujba la hram se oficiază la Mănăstirea Pasărea și se mai
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
periferică în care se întâmplă să dorm mai mult timp. Prin somn, ghicesc dacă e mărfar, personal ori accelerat după cum se clatină temeliile casei, și mă pomenesc vorbind singur prin somn: ăsta trebuie să fie acceleratul de cinci... La pădurea Pustnicul, băiatul-chelner pe care-l cheamă Aurică și care își făcea unghiile cu ojă și se farda ,,ca să fiu curat la serviciu"... Cu un declic brusc, frigiderul începu să clănțăne în tăcerea nopții în timp ce visam un fluture mare cap-de-mort... Supt la
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
Pop, având în mâini o carteobiect, cu file din lemn, legate în aramă, zice: „Exact două vorbe am de spus: Că volumul meu se numește și cei din urmă vor fi cei din urmă, că este o reunire între un pustnic și uniforma unui general de Armată”; 3. În mai 2007, după o lansare la Librăria „Cărturești”, Ioan îmi mărturisea: „Claudiu Komartin, Teodor Dună, Dan Sociu și Cosmin Perța au vorbit atât de frumos despre mine că mi-au căzut picioarele
Interviu cu Ioan Es. Pop: „Sînt un ins care în Sparta ar fi fost aruncat de pe stînci“ by Vasile Proca () [Corola-journal/Journalistic/3113_a_4438]
-
o răsuflare, vine și tulbură nările - nările și mintea - mireasma de la migdalii înfloriți. Mă gândesc cum a putut această fortăreață călugărească să îndure tăcutele suflări primăvăratice și cum nu a căzut, atâtea veacuri, într-o primăvară. Fraza celui mai aspru pustnic, Sfântul Antonie, îmi tulbură de ani buni, prin adânca ei suferință omenească, inima: Dacă te așezi în pustie și inima ta se liniștește, și pe neașteptate auzi ciripit de vrabie, inima ta nu mai are liniștea dintâi.” Poveștile călugărilor, cina
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
pentru mine numele tău. Eu: uiți că afară viața continuă. El: asta mă întristează. Eu: ce te întristează? El: că afară viața continuă. Eu: ei, hai, n-ai vrea cumva să ne închidem în casă, să ducem o viață de pustnic, da, de sihastru, da, asta vrei? El: n-aș merge până acolo. Câteodată, obuzele lui treceau chiar pe deasupra capului meu și se duceau să-și încheie cursa nu știu unde, departe în orice caz, foarte departe, într-un loc de neatins, într-
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
cu cuminecătura devotamentului total. Dintre icoane se desprinde și chipul lui Ivan cel Groaznic, un chip cu contururi de tigvă, cu o gură știrbă în care află înfipt un dinte, o figură șireată de țăran rus, cu o privire de pustnic rătăcit cu gura molfăind blesteme sau alcătuind un zâmbet crud. Ca orice despot, Ivan vede peste tot trădători, rând pe rând nevinovații intră în mașina de tocat, iar când sunt acuzați pe nedrept boierii care luptaseră curajos pentru apărarea unui
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
ai fost. Ca o trenă ți-ai tîrît prin jungla vieții dragostea, fluturînd-o proaspătă ca-n prima zi peste mormîntul lui divinizat. (Oanei, tîrziu) Astăzi..., mirare ...că în puzderia de lumi a lumii poeții tremură dar nu se sting, așa cum pustnicul în schitul său nu frînge rugăciunea nicionoaptenicizi nicimamănicitată nicisoarenicifurtună nicibinenicirău. Astăzi..., pericol diafan Ceva îmi spune că am devenit amanta plînsului adînc dintre noi. Cu bărbăție în filigran iubirea mi se zbate pentru a nu o-nghiți îngerii uituci. Astăzi
Călătorind în marea interioară by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/10779_a_12104]
-
Ne-am cunoscut cu șase decenii în urmă în casa lui Vladimir Streinu, în acel memorabil trio Stelaru-Chihaia-Tonegaru, căruia, din prima clipă, i-am intuit forța și calitatea, admirându-i concomitent fronda și ascetica trudă întru artă, aceasta de felul pustnicilor deșertului - mai târziu am înțeles miezul pasiunii cu care te-ai aplecat asupra monahilor isihaști, când plecai pe urmele lor în montanele grote buzoiene. Și care a fost și punctul de plecare, de naștere a Asociației "Mihai Eminescu", menită a
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
pentru că Eu nu cunosc ce-mi este de folos. Luptă-te Tu, căci eu nu cunosc răutatea lor... E propriu milei Tale să mă miluiești, căci eu nu pot să scap din mâinile vrăjmașilor fără ajutorul Tău”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „29 cuvinte”, cuv. 17, cap. 4, în „Filocalia...”, vol. XII, Edit. Harisma, București, 1991, pp. 139-140. footnote>. Când se referă la păcatele recidive, Părinții neptici vorbesc despre unii care, în nădejdea pocăinței, alunecă a doua oară în păcat, umblând astfel
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
vede orice gând al nostru și așa nu vom păcătui niciodată. Căci, dacă ne temem de semenii noștri ca să nu ne cunoască păcatele, cu atât mai mult trebuie să ne temem de Dumnezeu, care vede toate. Cu privire la aceasta, Cuviosul Isaia Pustnicul ne învață : „Sârguiește-te să-ți aduci aminte de Dumnezeu gândind că îți poartă de grijă și că cele ce le grăiești în inima ta sunt descoperite înaintea Lui. Zi deci sufletului tău: Dacă te temi ca păcătoșii, care-s
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cu tine însuți vine în sufletul tău frica lui Dumnezeu... Și la tot lucrul pe care-l faci să ai pe Dumnezeu înainte și să cugeți că vede orice gând al tău, și nu vei păcătui niciodată”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „Despre păzirea minții”, cap. 27, în „Filocalia...”, vol. I, p. 403. footnote>. Suntem îndemnați să punem asupra noastră frica de Dumnezeu și frica de chinurile veșnice : „de arde în tine focul poftelor celor păcătoase, spune Sfântul Ioan Gură de Aur
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
noastre duhovnicești ne va ajuta și harul lui Dumnezeu, căci nu ajunge numai râvna noastră dacă nu suntem ajutați și de har, dar nici nu ne folosim din revărsarea harului de sus, dacă nu adăugăm și râvna noastră. Cuviosul Isaia Pustnicul face un pogorământ și ne îndeamnă să ne sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face Dumnezeu și cu noi mila pe care a
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sârguim după putere să păzim măcar trupurile noastre fără de păcat și să credem că ținând seama de foametea ce am apucat-o, va face Dumnezeu și cu noi mila pe care a făcut-o cu sfinții Săi<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 17, p. 400. footnote>. Se poate lesne observa că Sfinții Părinți îndeamnă la râvnă și silire spre cele bune și spre lepădarea de cele contrare, căci numai poate fi răpus păcatul care a pus stăpânire pe noi. Referitor
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]