186,257 matches
-
sunt acum în sesiune. Mi s-au ivit în minte întrebări. Multe, în spirale, valuri și cascade. Nu am răspunsuri. Cine le are? Lipsea nenea de la piața de flori, care joi ne ținea calea și ne avertiza pe toți pe rând să nu cădem într-o denivelare din trotuar. Aș fi curioasă dacă mâine seară , fiind luni, își manifestă grija față de protestatari în același fel. N-am cum să văd , plec cu familia în vacanță, am făcut rezervarea cu o lună
Protestul într-un oraș mic și roșu: aseară, în fața sediului PSD Slatina, rămas în beznă... by https://republica.ro/protestul-intr-un-oras-mic-si-rosu-aseara-in-fata-sediului-psd-slatina-ramas-in-bezna [Corola-blog/BlogPost/338199_a_339528]
-
clădit și era de meserie pădurar. Florica abia terminase liceul pedagogic și fusese repartizată ca educatoare la grădinița de copii din sat. Așa îl întâlnise ea pe Gheorghe care abia ce se cunoscuseră i-a căzut drag și el la rândul său, a început să-i facă curte cu asiduitate, iar la scurtă vreme de atunci, a cerut-o în căsătorie, fiindcă se îndrăgostiseră foarte tare unul de celălalt. Rădița și pe atunci se ocupa de vrăji și descântece și bătea
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
care are o istorie demnă. Este situația în care poporul român și România se găsesc și acum. Da, am fost o națiune și un popor unit, independent, după Marea Unire din anul 1918, din păcate însă, datorită politicienilor în primul rând, după două decenii am pierdut Basarabia, Bucovina, Sudul Dobrogei, revenind din nou la condiția de Popor și Țară Ciopârțită, situația în care ne găsim și acum. Da, în perioada cât la Conducerea Țării s-a aflat Nicolae Ceaușescu România a
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_scrisori_politice_a_stefan_dumitrescu_1355603462.html [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
care ne adună? Avem pacea? Putem gusta bucuria binelui făcut sau ne complacem în compromisuri? Fie ca legăturile de prietenie, colegialiate ori căsătorie să persiste mereu bazate pe lucrurile veșnice și nu pe cele de interes temporal. Da, în primul rând aș vrea să vă hotărâți să vă faceți prieteni cu Dumnezeu, deoarece doar așa veți avea pacea mult dorită și stabilitatea de care avem nevoie în toate zilele vieții noastre pământene și va continua în veșnicii. Relegați-vă cu Dumnezeu
DESPRE LEGĂTURI VEŞNICE ŞI TEMPORARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1450631631.html [Corola-blog/BlogPost/362323_a_363652]
-
și Asociația Alucro - deținătorul licenței Every Can Counts, cu sprijinul Auchan România, lansează campania „Și mama reciclează!”, un proiect menit să încurajeze reciclarea dozelor de aluminiu în rândul publicului român. Campania presupune facilitarea accesului consumatorilor la aparate speciale de colectare a dozelor uzate de aluminiu, amplasate în douăzeci de hipermarketuri Auchan din țară și alte locații cheie. Douăzeci și trei de astfel de aparate tehnologizate au fost achiziționate
Can Pack Recycling by http://www.iasi4u.ro/stire/can-pack-recycling/ [Corola-blog/BlogPost/94412_a_95704]
-
Hod, sau cum îl numesc unii: „Barbizon-ul" Israelului. Trebuie sa menționez de la început că, nefiind nici pe departe critic de artă, voi înregistra doar ce mi-a fost reținut cu plăcere de retina ochiului meu de simplu privitor. În primul rând, ca o privire de ansamblu, tablourile, care toate sunt de un colorit viu, exprimă o mare încărcătură emoțională, indiferent dacă este vorba despre portrete sau de peisaje. Desigur, chiar dacă nu este primul de la intrare, autoportretul Lianei - realizat anul acesta, deci
LIANA SAXONE HORODI: „ÎNTRE TRISTEŢE ŞI BUCURIE” de IVAN LUNGU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Ivan_lungu_liana_saxone_horo_ivan_lungu_1363586442.html [Corola-blog/BlogPost/342157_a_343486]
-
cu precădere și asta nu este numai o părere personală ci a multora din cei prezenți la vernisaj. Varietatea subiectelor din pictura Lianei se remarcă imediat, mergând de la tablourile cu imagini din localități, colțuri din natură și, nu în ultimul rând, la portrete. Tablouri precum „Piață din Brașov", „Cofetărie din Brașov", „Bran" sau tablourile înfățișând artă populară românească, redau amintirea culorilor și a atmosferei specifice românești. Dar ele se intercalează foarte bine cu așezările și coloritul viu al Haifei, precum „Vadi
LIANA SAXONE HORODI: „ÎNTRE TRISTEŢE ŞI BUCURIE” de IVAN LUNGU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Ivan_lungu_liana_saxone_horo_ivan_lungu_1363586442.html [Corola-blog/BlogPost/342157_a_343486]
-
în ultimii 6 ani, sub asaltul reglementărilor antipoluare și a tehnologiilor noi, competitive: fotovoltaice, eoliene, fracturarea hidraulică. Acești doi factori - politicile publice și tehnologia - sunt Scylla și Charibda între care combustibilii fosili nu vor putea naviga. Să îi luăm pe rând. Să ne cântărim bugetul Cercetările științifice au demonstrat că, pentru a evita efectele cele mai periculoase ale schimbărilor climatice, există o cantitate limitată de carbon care poate fi emisă în atmosferă: aproximativ 800 de gigatone. Acest „buget de carbon” e
Protecția mediului. De afaceri by https://republica.ro/protectia-mediului-de-afaceri [Corola-blog/BlogPost/338068_a_339397]
-
2010) și Paris (2015). Odată epuizat acest „buget de carbon”, încălzirea este ireversibilă. Problema e că doar o treime din cărbunele, petroleul și gazele de pe glob pot fi arse fără a depăși acest buget. De ce e asta important? În primul rând, din cauza consecințelor fizice non-lineare. Diferența dintre 6°C și 2°C poate fi comparată cu un salt de la etajul 6 sau de la etajul 2: dacă supraviețuirea e în joc, prima opțiune nu e doar de trei ori mai rea decât
Protecția mediului. De afaceri by https://republica.ro/protectia-mediului-de-afaceri [Corola-blog/BlogPost/338068_a_339397]
-
supraviețuirea e în joc, prima opțiune nu e doar de trei ori mai rea decât a doua, ci, la limită, infinit mai rea (esența așa-numitei „teoreme sumbre” - the dismal theorem - propusă de un economist de la Harvard). În al doilea rând, din cauza consecințelor financiare. Dacă două treimi din combustibilii fosili de care știm sunt inutilizabili, trilioanele de dolari investite anual în explorarea pentru noi resurse, multe din ele în condiții extreme (în Arctica, în zone marine adânci și „ultra-adânci”, în nisipurile
Protecția mediului. De afaceri by https://republica.ro/protectia-mediului-de-afaceri [Corola-blog/BlogPost/338068_a_339397]
-
stratificare în care oamenii „serioși” (din afaceri, din ministerele de finanțe) nu se preocupă cu „frivolități” verzi. Oricum, e vorba doar de reciclare și schimbarea de becuri, nu? Dimpotrivă: riscurile de mediu pot afecta băncile centrale, investitorii și cetățenii de rând. În definitiv, cu toții depindem de fondurile de pensii pentru „cana cu apă” de la bătrânețe. Și nu o spun doar eu: de la Banca Angliei până la cea mai mare bancă din lume, sunt semne că sistemul financiar începe să își întrezărească limitele
Protecția mediului. De afaceri by https://republica.ro/protectia-mediului-de-afaceri [Corola-blog/BlogPost/338068_a_339397]
-
Acasa > Impact > Relatare > DESPRE DEPENDENȚA ÎN RELAȚII Autor: Bianca Aura Buta Publicat în: Ediția nr. 1694 din 21 august 2015 Toate Articolele Autorului Trăim atâta de adânciți în relații care sunt centrate pe interdependență! Este oare firesc?!... Femeia; în primul rând femeia, nefiind conștientă de puterea ei de a fi perfect capabilă să răzbată orice situație, s'a obișnuit să depindă de partenerul ei...și apoi bărbatul; care dezvoltă și el anume dependențe... nefiind conștient nici el de adaptabilitatea sa la
DESPRE DEPENDENŢA ÎN RELAŢII de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1440159087.html [Corola-blog/BlogPost/343336_a_344665]
-
lume multă, a precizat ea râzând. Uită-te la doamna Bendou, repede! Mi-a făcut o poftă nebună, să știi! Am întors capul în direcția indicată de ochii ei. Mariana Bendou tocmai degaja boabele de porumb fiert de pe vreo două-trei rânduri odată, alături de Ali, soțul ei, care examina dispunerea boabelor pe coceanul porumbului său, la fel de pofticios, după ce-și umpluse deja gura. Deși erau la vreo nouă-zece pași de noi, am observat aburul ușor ce se ridica de pe cocean și, mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
disperării”, „Pururi tineri: Eminescu și Cioran”, „Povestitorul are un nume: George Ungureanu”, „Probleme în lectura palimpsestului mioritic”, „Nicolae Labiș - necesarele întrebări” etc. Ei bine, toate acestea și multe altele ca ele, „adunate într-o carte, scot în evidență, în primul rând, statura impresionantă a cărturarului câmpulungean George Bodea, cu toate frământările lui nepământești, cu intuiția limitelor, cu cinstita îndoială a cugetătorului conștient de suveranitatea adevărului în sine”, potrivit aprecierii domnului Ion Drăgușanul în Monitorul de Suceava nr. 124 / 29 mai 2010
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
fine, a treia și ultima, tot din acest volum, intitulată „Meșterii și uneltele lor” a fost dedicată de poetul George Bodea celor prezenți la acest „cenaclu” literar. Autorul a fost răsplătit cu aplauze. Azi, 16 martie 2012, când scriu aceste rânduri, am avut bucuria de a-i reauzi vocea, prin amabilitatea de neprețuit a domnului inginer Vasile Sfarghiu, care mi-a oferit, în numai 48 de ore de la convorbirea telefonică prin care-mi exprimam admirația și solicitam puțin sprijin în redactarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
se îndrepta către locul său, îi răspunse cu năduf interlocutorului: ”Băi frate, nici n-am știut până acum ce fel de specie de om mai este și Marinescu ăsta! Da’ vremurile sunt schimbătoare. Și n-o să-i vină și lui rândul? Ehei! Mai vedem noi” - încheie el oarecum mai liniștit. Microbuzul gonea, părând - pe unele porțiuni de drum - a se fi transformat într-un bolid. Apoi din nou, mobilul. De data aceasta, al șoferului care după ce ascultase ce i se spusese
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443807239.html [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
acest control în care se semnaleze „eventualele probleme întâmpinate, precum și pentru identificarea măsurilor care se impun a fi adoptate” (sursă aici,precum și aici). Ce înseamna lucrare științifică și care este procedura de realizare în pușcărie Inspecția judiciară notează în repetate rânduri că „aprecierea caracterului științific nu se realizează de către penitenciare, ci este condiționată doar de faptul că editură sau revista sunt recunoscute, la rândul lor, de către Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliul Național al Cercetării Științifice
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? by http://uzp.org.ro/si-cand-veti-cere-scuze-profesorilor-terfeliti-domnilor-deontologi/ [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
Ce înseamna lucrare științifică și care este procedura de realizare în pușcărie Inspecția judiciară notează în repetate rânduri că „aprecierea caracterului științific nu se realizează de către penitenciare, ci este condiționată doar de faptul că editură sau revista sunt recunoscute, la rândul lor, de către Colegiul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS), respectiv Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), în scopul publicării de lucrări științifice”. „Această situație conduce la o concluzie pur formală cu privire la caracterul științific al unei lucrări, dat fiind
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? by http://uzp.org.ro/si-cand-veti-cere-scuze-profesorilor-terfeliti-domnilor-deontologi/ [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
și i-a dobândit, datorită competenței profesionale, despre cei care au semnat articole în paginile sale, despre poeții, scriitorii, istoricii, oameni de litere și cultură, dar și politicienii care au susținut (evident, susțin și în continuare!) acest demers. De la începutul rândurilor aș dori să fac următoarea remarcă, necesară unui astfel de demers, pentru a fi înțeles cu obiectivitate. Voi scrie în cunoștință de cauză! Adică, ce-or fi însemnând toate acestea? Pe mulți dintre colaboratorii revistei îi cunosc - oameni de litere
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
ca un fior pe lacrima-ți durută. Din patima iubirii să-i dai o picătură. Îmbracă-l în tăcere cu-al inimii tău gând. Le-om aduna pereche și le-om simți cum fură Sărutul și iubirea și dragostea, pe rând. Referință Bibliografică: Din dor de noi... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DIN DOR DE NOI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Din_dor_de_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/371240_a_372569]
-
dorești să ajungi mai sus pentru a câștiga mai bine. Miner fiind îți dorești să ajungi maistru, iar dacă reușești să devii maistru, vrei să fii maistru principal. Treptele de urmat sunt grele și au multiple piedici inerente. În primul rând trebuie să ai o vechime în meseria și funcția respectivă. Astfel că pentru mine trecerea timpului avea anumite semnificații. În anul 1977 cel care îmi fusese primul meu maistru principal Pavel CREȚU avea să iasă la pensie. Cu vreun an
1980 AM DEVENIT MAISTRU PRINCIPAL MINER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_1980_am_devenit_maistru_princi_mihai_leonte_1348985823.html [Corola-blog/BlogPost/348459_a_349788]
-
chiar atunci seara când am revenit de afară unde am mers să luăm o gură de aer curat. La intrarea în sală, am descoperit și eu interesul agronomului cam exagerat și i-am spus și fetei. S-a manifestat la rândul ei cam „înțepat” și deranjată că am observat, replicând că nu-i dă socoteală colegului său ce face cu viața sa. - Și ai crezut-o? Nu ai trecut și tu la atac când ai condus-o acasă? Măcar așa, de
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
știu ce înseamnă să fii înconjurat de tineretul dornic să cucerească știința dacă s-ar putea peste noapte. Nu îi vedeți pe acești tineri în halate albe care abia așteaptă să ies la pensie pentru a-mi lua locul? În rândul tinerilor din alaiul numeros al profesorului se simțea rumoare, zâmbeau la remarca mentorului lor. Erau norocoși că au nimerit să cadă tocmai în echipa profesorului lor în perioada practicii medicale. - La revedere, domnule doctor, sărut mâna doamnă profesoară, salut tinere
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
doar le scoteam să realimentăm cârligele cu momeală proaspătă și momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă cu treningul. Era rândul lui s-o facă pe paharnicul, ca la curtea boierească și să toarne băutura! Mă uitam la el cum toarnă berea în pahare, când aud o smucitură puternică și o lansetă cum saltă din suport, luând-o spre apă. Sar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
să ne iubim! Înaintăm, rămâne-n urmă ,,dimineața”, Încet, încet tot adunăm, dar scade viața, E-n 28 și-s 28 de ani cu mine, E-n 28, ai 48 și arăți bine!. . . =28 august 2001= Au curs ușor aceste rânduri ,,dintr-o răsuflare”, cum se spune. E-n zori, n-am prea dormit noaptea asta și nu știu cum va trece ziua de lucru care urmează. Îmi mai zbârnâie câteva idei în adâncuri și-n gând. Poate până mă întorc, le fac
SUSPIN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 by http://confluente.ro/Suspin_ionel_davidiuc_1342118963.html [Corola-blog/BlogPost/366774_a_368103]