1,152 matches
-
mori bătrîn de tot; iar de va fi părul jumătate alb și jumătate negru, vei muri în cărunteță. Dacă vezi rîndunică și ai stat, cînd vei porni, să pornești întîi cu piciorul drept, că-ți merge bine anul acela. Cînd rîndunica trece pe sub vacă, în loc de lapte dă sînge. Dacă călătoresc rîndunelele toamna, se ține de semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
călătoresc rîndunelele toamna, se ține de semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau s-o chinui. (Gh.F.C.) Cînd rîndunica zboară jos, vine ploaia. (Gh.F.C.) Rînză Cînd calci în rînză de găină, faci bătături. Femeile să nu mănînce rînză de păsări, căci li se întărește pîntecele ca la bărbați. Rîs Copiii care rîd în somn, îi mîngîie Maica Domnului. Rod
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vacă, ea crușește*. După ce mulgi vaca, să nu umbli cu foc ori să faci altceva pînă cînd nu-ți speli mînile, fiindcă-i coc țîțele vacii. Dacă curge laptele cu sînge cînd mulgi vaca, să știi că a trecut vreo rîndunică pe sub vacă; atunci să mulgi vaca printr-o pietricică găurită, ca să-i treacă. Cînd ți se dă lapte, nu mulțămi, căci se bolnăvește vaca. Ca vaca să nu fie mușcată de șerpe, să o speli cu piele de arici. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soartei țăranilor, pledează pentru emanciparea femeii. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Familia”, „Tribuna”, „Universul”, „Lumea ilustrată”, „Vatra”, „Viața literară”, „Dochia”, „Gazeta săteanului”, „Viitorul româncelor” ș.a., semnând uneori numai cu prenumele Odorica. În 1893 scoate, la Iași, revista de literatură și folclor „Rândunica”, suportând, timp de un an, aproape toate cheltuielile. Căsătoria cu poetul Jean Boniface Hétrat nu i-a adus prea multe bucurii. O sărăcie apăsătoare, pe care au fost nevoiți să o îndure și cei doi copii, Mihail (viitorul scriitor Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
de folcloristul S. Fl. Marian. Alte contribuții (Nașterea la români și Înmormântarea la români), anunțate de S. în 1892 și în 1906 ca fiind în curs de apariție, au rămas în manuscris. Fragmente din aceste lucrări au apărut în revistele „Rândunica”, „Dochia” și „Lumea ilustrată”. Creația literară proprie, mai puțin însemnată, cuprinde note de călătorie, poezii, nuvele, prelucrări după legende populare și piese de teatru. Mai izbutit este volumul epistolar Călătorii prin Țara Românească, în care S. zugrăvește oameni și locuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
mâncau iederă, urșii foloseau mătrăgună, cerbul rănit mânca busuioc de câmp, câinii constipați și oile cu dureri de cap căutau anumite specii de plante, nevăstuica folosea vinariță În lupta cu șerpii. Păsările pădurii foloseau frunzele de laur drept purgative iar rândunica Își lecuia ochii puilor cu sucul portocaliu de rostopască. Astfel a apărut fitoterapia ca procedură sigură și Îndelung verificată de prevenire, ameliorare și vindecare a multor afecțiuni maladive. În decursul timpului, terapia naturistă a evoluat paralel cu medicina științifică, având
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
intermediar, între global și local, dimensiunea semantico-referențială este analizabilă în termeni de izotopie (izotopii) și de coeziune a lumii reprezentate. Un enunț de factură suprarealistă precum: (3) În salonul doamnei des Ricochets Ceaiul de lună este servit în ouă de rândunică. (André Breton, "Monde", Signe ascendent) nu prezintă redundanțele semantice necesare formulării unei judecăți de coeziune (și, plecând de aici, de coerență). Este absolut diferit de un enunț izotop precum: (4) În salonul doamnei de Ricochets, ceaiul de China este servit
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
necesare formulării unei judecăți de coeziune (și, plecând de aici, de coerență). Este absolut diferit de un enunț izotop precum: (4) În salonul doamnei de Ricochets, ceaiul de China este servit în cești de porțelan. Lexemele "lună" și "ouă de rândunică" apar ca fiind eterogene în raport cu contextul izotop al salonului și al ceaiului care poate fi din China sau din Ceylan, dar cu siguranță nu de pe altă planetă, și care poate fi servit în cești și nu în ouă de rândunică
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rândunică" apar ca fiind eterogene în raport cu contextul izotop al salonului și al ceaiului care poate fi din China sau din Ceylan, dar cu siguranță nu de pe altă planetă, și care poate fi servit în cești și nu în ouă de rândunică. Bineînțeles, această deviere poate fi atenuată printr-o interpretare mai atentă și anume că luna reprezintă un loc precum China sau Ceylan, și că oul, datorită formei și aspectului său fragil, ar putea fi comparat cu o ceașcă de porțelan
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Acest nivel este cel descris în mod tradițional de către lingvistică, subliniind doar că autonomia sintaxei este totuși relativă. Într-adevăr, din punct de vedere sintactic și semantic, un enunț precum cel de la (5) nu este neapărat inacceptabil: (5) Varza mănâncă rândunica. Într-o lume în care varza ar fi recategorizată ca fiind o plantă carnivoră extraordinar de vorace, constrângerile semantice obișnuite nu vor mai exercita o aceeași influență asupra agentului verbului. Prin urmare, este necesar ca o semantică a lumilor posibile
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la exemple periferice, care nu sunt decât parțial conforme cu primele. Capitolele următoare vor fi consacrate definirii schemelor prototipice ale secvențelor narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogale. Precum în cazul prototipului noțiunii de pasăre în general, apropiat mai degrabă de rândunică sau de canar care permite să se facă distincția dintre un pițigoi, o bufniță, o barză și chiar un struț, un pinguin și alte animale, pare să existe și o schemă prototipică a secvenței narative care o diferențiază de secvența
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
echivoc: „Tare mi-s dragi zilele babii / Ninsori cu soare pe din două / Sclipiri de ger, obraz de rouă / Văzduh cu mâncărimi de scabii. // S-a zăpăcit în spațiu timpul / Din clipă-n clipă altfel pică / Când uliu și când rândunică / Nu-și știe ceasul anotimpul.” Schițată în linii mari, copilăria abia trecută este rechemată uneori patetic, cu vagi urme din imagistica tradiționalistă, copleșite însă de savoarea încrâncenată a clipei, înrudită cu maniera lui Tudor Arghezi (poet prețuit, de altfel, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
drept surse de inspirație istoria și folclorul. Scrise între anii 1864 și 1875, legendele sunt, s-ar putea spune, frânturi de epopee. Ciclul, nu tocmai omogen, înmănunchează romanța și oda, elegia și istorisirea galantă, nutrindu-se din fabulosul poveștilor (Legenda rândunicăi, Legenda ciocârliei), cultivând narațiunea vitejească (Dumbrava Roșie, Dan, căpitan de plai) și pe aceea plină de grozăvii, cu crime și monștri (Grui-Sânger). Subiectele sunt desprinse dintr-un Ev Mediu de poveste, cu eroi supradimensionați, așa cum apar ei în închipuirea rapsodului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
pe mistreț să ia iederă și pe urși mătrăgună, ca fiind medicamente bune pentru ei? Cine l-a îmbiat pe vultur să caute și să folosească geode când nu-și poate depune ouăle decât cu greutate? Și cine face pe rândunică să priceapă că poate lecui ochii puilor ei prostănaci cu rostopască? Cine îndeamnă pe șarpe să mănânce mălură, când năpârlește și vrea săși limpezească vederea? Cine a învățat pe barză să facă clistir, pe pelican să-și lase sânge, pe
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Aurora română” din Pesta, devine, din 1866, când îi este premiată o nuvelă, unul dintre colaboratorii statornici ai revistei „Familia”, unde publică, până în 1903, versuri, povestiri, nuvele. Mai scrie în almanahul orădean „Fenice”, în revistele „Amicul familiei”, „Minerva”, „Lumea literară”, „Rândunica” ș.a. La Gherla îi apar volumele Poezii (1881) și Novele (1902). Dacă în versuri - de dragoste, mergând spre istorie ori avându-și sorgintea în poezia populară - R.-B. îi imită greoi pe V. Alecsandri și pe D. Bolintineanu, în proză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
caută a șugui ca la șezătoare. Oricum, îi stă mai bine când glumește, fiindcă, de pildă, piesa Fata căpitanului de mazili (1943), cu patetismul ei naiv, e o compunere stângace. Două povestiri duioase conține cărticica intitulată Chirchirel și puiul de rândunică (1910). Vrând să miște candidul auditoriu, pentru a-i afâna receptivitatea, povestitorul recurge, din când în când, la întâmplări triste. Inventivitate nu numai onomastică vădește suita de peripeții ale unor nostime rozătoare: Familia Roademult (1912), care a luat un premiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
eroului (un orfan care ajunge negustor pricopsit și filotim) vrea să arate unde duc vrednicia și stăruința. În literatura pentru copii, C. rămâne un nume distinct. SCRIERI: Mai ad’una, București, 1904; În mijlocul horelor, București, 1910; Chirchirel și puiul de rândunică, București, 1910; Pagini din istoria neamului românesc, București, 1910; Două surde, București, 1911; Familia Roademult, Turnu Măgurele, 1912; Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor, I-III, București, 1920-1929; Nepoții Roademultulesei, București, 1922; Școala lui Chițchiron, București, [1926]; Păsărele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
la școli din Pașcani, Focșani și Iași. Virginia Gruber era un intelectual cu un nivel cultural apreciabilă și o fire sensibilă, cu efecte în planul creației lirice, scriind mai multe poezii. A publicat poezii în "Arhiva", "Universul literar", "Revista scriitoarei", "Rîndunica", în perioada căsniciei cu Eduard Gruber (Papuc, 2013, p. 137). A avut o fiică pe nume Maria Micle Mălinescu, nu din căsătoria cu Eduard Gruber. Cursul vieții sale se întrerupe pe data de 29 septembrie 1937, la Iași, pe când se
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
RÂNDUNICA, revistă apărută la Sibiu, de trei ori pe lună, între 30 martie 1894 și 10 iunie 1895, cu subtitlul „Foaie literară beletristică”. Atenția pentru literatura originală și pentru mișcarea literară și culturală a românilor este principalul element al programului anunțat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]
-
sunt foarte frumoase. Mers cu trăsura prin oraș până la ora 9½. Vreme rece. Noapte rea, mult zgomot. Duminică, 8 octombrie/26 septembrie. Galați Vreme minunată. Ora 9 la biserică, liturghie și Te Deum. Ora 11 inspectat vasele flotilei, Mircea, România, Rândunica, Opanez etc. O torpilă aruncă în aer un vas vechi. Mers cu vasul Mircea până în port. Ora 12 înapoi, primit consulii, luat dejunul. Ora 1½ în port pentru inspecție, apoi vizită a Diviziei, până la ora 4. Vizitat lucrările tunelului. Enorm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de pinguini ai acestei specii se întâlnesc în insula Ross. Se hrănesc îndeosebi cu krill antarctic. Dintre păsările zburătoare, se pot întâlni: skua, petrelul uriaș (Macronectes giganteus), petrelul antarctic (Thalassoica antarctica), o specie de pescăruș (Larus) și o specie de rândunică (Sterna). IV.3.7. UMANIZAREA ÎN ANTARCTICA Deși descoperit de la începutul secolulul XIX, continentul a fost neglijat până la începutul secolului XX, din cauza izolării, a condițiilor naturale ostile și a lipsei resurselor naturale exploatabile. Antarctica este astăzi singurul continent nepopulat și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
uneia anume, devenind un prototip al categoriei. Astfel, dacă cerem cuiva să ne enumere câteva fructe, el va aminti mărul, para, pruna... dar nu se va gândi să evoce măslina. Dacă solicităm enumerarea de păsări, va pomeni de barză, porumbel, rândunică... dar sigur nu va începe cu albatrosul sau pinguinul (Miclea, M., p. 205). În această tendință există o posibilă sursă de eroare. Încercările făcute pentru a clasifica o categorie, un individ, se bazează de obicei pe compararea cu un prototip
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu vesele mărțișoare pe piept vrând parcă să alunge iarna rece și să aducă primăvara caldă și veselă pe meleagurile noastre. În anotimpul de primăvară, bucuria și speranța râd pe chipul tuturor oamenilor. "Primăvară, arc de soare, Cu săgeți de rândunici Te-am chemat cu nerăbdare Să te-ntorci la noi aici Să gonești departe frigul Pomii, toți să-i înflorești.” PRIMĂVARĂ, MINUNATĂ ESTI! Primăvara anunță că zăpada a început să se topească, vremea se încălzește. Natura întreagă freamătă, pregătindu- se
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
individuale statistic majoritare. Aceste reflecții ar trebui să ne pună pe gânduri, să trezească în noi un simț al răspunderii individuale în fața istoriei printr-un control asupra atitudinilor noastre. Dacă fiecare act al nostru contează (în ciuda falsului loc comun: o rândunică nu face primăvara), înseamnă că istoria este viața noastră așa cum am ales să ne-o trăim, în adevăr sau minciună, întru creație sau distrugere. Cu cât vor fi mai multe vieți creatoare și adevărate, cu atât societatea noastră va avea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
continue lupta, și Moț se supune, recunoscând suveranitatea lui Baal. După alte câteva episoade, numai parțial comprehensibile, 'Anat este informată că Baal va fi rege mereu, inaugurând o eră de pace, când "boul va avea vocea gazelei și șoimul glasul rândunicii"43. 52. Viziunea religioasă canaaneană Anumiți autori au crezut că pot recunoaște în acest mit reflexul morții și reapariției anuale a vegetației. Dar, în Siria și în Palestina, vara nu aduce "moartea" vieții vegetale; este, dimpotrivă, anotimpul fructelor. Nu căldura
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]