2,262 matches
-
p33, poezia Templul dimineții), iar la pagina 35 poezia Pe întinderi de zăpadă descrie suspansul dinaintea venirii zăpezii: Toți te-așteptăm! Plutirea ta ne place/ Și admirăm extaticul tău zbor.../ Prin aer pur cobori lăsând o pace/ Pe timpu-ngreunat și răbdător. În acest volum, cuvântul Dor apare foarte des, fiind și titlul unora dintre poezii, cum ar fi: Vibrații de dor (p.19); Dor lumesc (p.57); Dor aprins (p.60); Dor de primăvară (p.62); Dorul acela (p.67); Vise
LANSARE DE CARTE LA MONTREAL de LIA RUSE în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343963_a_345292]
-
pentru toți cei tineri prieten apropiat și coleg sprijinitor în împlinirea îndatoririlor academice... L-am văzut uneori trist și supărat cu atâta răspundere și cu „atâția pe cap”, dar niciodată nu l-am văzut răzbunător. Părintele Constantin Voicu este un răbdător, de aceea este și un învingător... Părintele Constantin Voicu a știut să-și folosească pozitiv autoritatea funcției deținute, încurajând și sprijinind pe cei tineri” Modul de comportare și atitudinea pe care a avut-o Părintele Constantin Voicu față de cei subordonați
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
la fel de încet și aproape la fel de puțin. De data aceasta, a rămas cu ei deschiși ceva mai mult timp. Apoi, a treia oară, a ridicat pleoapele cam la jumătate și a văzut mai multe umbre proiectate ca pe un ecran luminos. Răbdător, a privit lung, parcă așteptând să se așeze imaginile. A închis ochii și, după câteva clipe, i-a deschis din nou, în întregime, cu încetinitorul. Aceleași imagini se profilau mai bine, dar păreau că sunt în ceață. A zâmbit. A
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343306_a_344635]
-
sprijin! Jumătate din cei prezenți se ștergeau la ochi printre aplauzele adresate vorbitoarei. Iustin s-a înclinat mulțumind și s-a sprijinit încet de Laura. Se simțea obosit. A venit și Iuliana imediat lângă el, sesizând starea lui. Au așteptat răbdători ca sala să fie evacuată și l-au condus la biroul Laurei, nu mai înainte ca el să adreseze mulțumiri întregului personal care-l asistase la operație. Acolo, firesc, au urmat serii de îmbrățișări și sărutări, dar și o mică
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343306_a_344635]
-
-se de respect chiar din partea conducătorilor musulmani, desi vor urma zile întunecate. Ibn Bătută afirmă în scrierile sale că templele de la Khajuraho și-au păstrat gloria încă până în 1335. Sigur după aceea mânia musulmană nu a mai fost atât de răbdătoare! Succesorul lui Parmardidev, Trailokyavarman revine la Kalinjar, dar invadatorii musulmani trimit o armată din Gwalior care pradă orașul. Capitala va fi mutată la Ajaigarh. Trailokyavarman va conduce până în 1241 fiind urmat de Virvarman și Bhojvarman. În 1545 Sher Shah asedieaza
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
în viață... Mânăstirea Putna, de a cărei reînoire s-a legat și Părintele Arhimandrit și Stareț Iachint Unciuleac, își prăsnuiește, annual, hramul de Adormirea Maicii Domnului. Este un bun prilej și pentru noi să ne aducem aminte de starețul ei, răbdătorul Iachint, printr-un buchet de amintiri care vor să redescopere mireasma sufletului său frumos. Ele au fost culese de Părintele Ieromonah Ioasaf Unciuleac, nepotul său, care a și publicat un volum, dedicate și închinat avvei de la picioarele mormântului Voievodului și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
admirației, respectului din partea poporului. Uralele și aplauzele care au însoțit traseul cuplului au fost de asemenea dovezi ale bucuriei. Cerul a fost limpede, albastru, soarele a luminat hainele divers colorate ale invitațiilor, binecuvântând parcă acest eveniment, oamenii au fost senini, răbdători, iar sărutul mirelui și al miresei în balconul reginei a fost un gest spontan de iubire, făcut cu modestie, eleganță, un simbol al unirii, dăruit unul altuia dar și lumii întregi. Iar în momentul în care Prințul i-a pus
BUCURIE ŞI INVIDIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343190_a_344519]
-
în viață... Mânăstirea Putna, de a cărei reînoire s-a legat și Părintele Arhimandrit și Stareț Iachint Unciuleac, își prăsnuiește, annual, hramul de Adormirea Maicii Domnului. Este un bun prilej și pentru noi să ne aducem aminte de starețul ei, răbdătorul Iachint, printr-un buchet de amintiri care vor să redescopere mireasma sufletului său frumos. Ele au fost culese de Părintele Ieromonah Ioasaf Unciuleac, nepotul său, care a și publicat un volum, dedicate și închinat avvei de la picioarele mormântului Voievodului și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
fără urmă de regret) în primele noroaie... ... Se înălța un cântec în dimineața damnată când zâmbete voalate se scăldau în sânge și-n pudoare... și flăcările dansau, dansau prefăcute-n argint curgător... ... Mult prea înclinat spre stânga mi-era chipul răbdător înșelat de strălucirea unei clipe... un nume scris pe hrisovul vieții ademenind întunericul la sânul celui născut din întâmplare flămând, orfan și orb... o, atât de orb! 8 septembrie 2012 Referință Bibliografică: În dimineața damnată... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN
ÎN DIMINEAŢA DAMNATĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343720_a_345049]
-
ai fi Stejar secular, Aș răsări la umbra ta: Sfioasa Floare de mărgăritar. Tu m-ai hrăni, m-ai alinta. De-ai fi tu Bradul veșnic viu, Eu Floare de colț muritoare, Tot acolo am să fiu Să sorb iubireați răbdătoare. De-ai fi Mesteacănul din munte, Casă mi-ar fi stânca ta. M-ar înveli frunzele-ți nude, Tu pe creste m-ai purta. Referință Bibliografică: De-ai fi... / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1988, Anul
DE-AI FI… de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340151_a_341480]
-
cu vârful limbii i-am explorat interiorul urechii. Ce-mi faci, îmi zice încet, mă lași să respir un pic? Ai uitat ce mi-ai promis? am întrebat-o în șoaptă. Ce ți-am promis? Că vei fi tandră și răbdătoare cu mine, însă văd că nu eu am trecut la atac și ți-am „tăiat” aerul. Asta era la telefon, sau pe net. Era mai ușor atunci, dacă mă înfierbântam un pic, intram sub duș. Doar un pic? Și aici
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
DE ABERAȚII ȘTIINȚIFICE Athos Athaniel Norberth, răsfățat de noi toți cu apelativul: Noruțu, stă pe scaun în fața mea și mă privește atent cu ochii lui inteligenți de culoarea ciocolatei. A simțit că vreau să-i spun ceva important și așteaptă răbdător, cu înțelepciune și mult tact psihologic. Știe că sunt cam timid și când este vorba de anunțuri importante mă cam pierd cu firea că să nu mai spun că nici vorbele nu prea mi le găsesc. Ca să-și mai omoare
DILEME PROVOCATE DE ABERAŢII ŞTIINŢIFICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377486_a_378815]
-
regim constituțional” ci “dăm și autografe pe deasupra”. Al doilea text „Noile legende ale Olimpului - Zeii (după Alexandru Mitru)” e una din fabulele totalitare ce strălucește prin imaginea unei lumi cu reguli diferite pe care naratorul o descrie pilduitor “în vederea luminării răbdătorului cititor” și cu un scop precis: „fie ca din noile legende tu să pleci cu ceea ce trebuie să pleci”. Aventurile unui Kakanez în Pokerania, amintește de Urmuz sau de Jarry, autorul lui “Ubu - rege”; onomastica este fabuloasă și amuzantă iar
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
am bătut piroane-n palmă! Ne iartă că ți-am pus din spini cunună, Pelin ți-am dat să bei și-apoi te-am biciuit, Ne iartă Doamne cu inima Ta bună, Ne iartă Iisuse că te-am batjocorit! Miel răbdător, ne-ai arătat a vieții cale, Noi, păcătoșii, prin beznă am orbecăit, Dar astăzi așteptăm Lumina Învierii Tale Și te rugăm ne iartă că te-am răstignit! Referință Bibliografică: Iartă-ne Iisuse! Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IARTĂ-NE IISUSE! de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378328_a_379657]
-
grave, dacă noi mărturisim păcatul, ne căim și ne pocăim. Dumnezeu știe că ființa umană este imperfectă și că există posibilitatea ca să se vorbească de rău unul pe altul sau chiar să se ajungă la jigniri, de aceea este îndelung răbdător și îndelung iertător. Problema nu e la Dumnezeu, ci la noi oamenii. Cum putem păstra pacea cu semenii noștri imperfecți? Experimentarea iertării și dragostei lui Dumnezeu, așa cum au înțeles-o Sfinții Părinții din monumentala traducere, din limba rusă, a Părintelui
ÎNDEMN LA IERTARE! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378422_a_379751]
-
puternice ale trupului tău“; iar altundeva: „Când afli deci pace neschimbată în calea ta, teme-te, pentru că ești departe de cărarea pe care pășesc picioarele obosite ale sfinților“. Simbolul suferinței este semnul prin excelență care definește pe omul iertător, omul răbdător, omul iubirii depline, omul jertfelnic. Un astfel de om era Părintele Paisie Olaru de la Sihla, care în ultimii cinci ani din viață a primit suferința orbirii, adică el care susținea faptul că omul nu poate ajunge la viața veșnică, decât
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
Toate Articolele Autorului Treceam în jos ca de-obicei Când,la poartă moș Andrei, Om cuminte și sfătos: -Vino, șezi oleacă jos! Stă se scarpină în barbă, Cu bastonul tunde iarbă, Zvâcnește-ncet dintr-un picior, Eu stau pe bancă răbdător. Dă un cald miros de ceapă Și se-ndură să înceapă: -Nu știu dacă are rost, Dar mă-ntreb ca omul prost, Dacă vine-n frunte-un fost, Ne-ntărâtă, ne omoară Și își bate joc de țară, Iar discipolii
MOŞ ANDREI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378878_a_380207]
-
de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic, Un gând curat îmi spune că undeva în zare M-așteaptă răbdător nepământeanul crainic. Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă, Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt, Făcându-mă vasal pe-a lor neagră feudă Unde să fiu legat prin strașnic jurământ. Și îmi
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
lăcaș clădit din hiacint Și văd Copacul Vieții ce-atinge nemurirea, ... Citește mai mult Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare,Căci am primit solie la ceas de rugă, tainic,Un gând curat îmi spune că undeva în zareM-așteaptă răbdător nepământeanul crainic.Alerg cu pași de vânt, ca lupii să n-audă,Căci sigur m-ar răni în tot ce am mai sfânt,Făcându-mă vasal pe-a lor neagră feudăUnde să fiu legat prin strașnic jurământ.Și îmi apare
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
pur și simplu. Odată, am văzut una suspendată între două fulgere; ploua și ea atârna zgribulită, așteptând tunetul. Dar tot ce se auzea, era plânsul monoton al ploii și țipătul luminii. Într-o dimineață am întâlnit o clipă cu adevărat răbdătoare. A fost politicoasă cu soarele așteptându-l, dându-i binețe, apoi l-a condus spre un petec de zăpadă pe care l-au încălzit împreună și au îndepărtat o picătură de pe petala unui ghiocel abia răsărit. Mai sunt și clipe
ALBUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379002_a_380331]
-
de la divinitate. Ei poposesc mai mult în viața ta, uneori sunt lângă tine întreaga viață, chiar dacă nu sunt prezenți fizic. Și, mai sunt unii oameni, care au o anumita răutate în ei. Cu aceștia trebuie să fim mai îngăduitori, măi răbdători, mai buni. Până la urmă, orice om, bun sau rău, are chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Pentru mine, Părintele Dorel Mân a fost un profesor, un sfătuitor, un prieten. Mergi la Domnul, în pace, părinte drag! Adeseori, în discuțiile noastre, părintele
UN SEMN, UN GÂND, UN DRUM FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379071_a_380400]
-
-se. Gândea că va reveni cu însoțitori, pentru a găsi o explicație și se liniști pentru moment. Drumul făcea o curbă la stânga iar după ceva timp, cotea spre dreapta . Oare era sub Geamiile Turcești sau ...Ce să facă ?! Sfera aștepta răbdătoare să fie urmată, făcând același „dans” îmbietor. Gândul că trebuia să ajungă afară nu îi dădea pace și cu părere de rău porni spre adânc, la vale. Avea să meargă mai departe gândindu-se la tunelul pe care mergea, ca
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
icoană, unde Mântuitorul se ruga în grădina Ghetsemani. O vreme nu mi-a mai vorbit, dar mi-a dat să mănânc, rufe și haine curate. Cred că mă iertase și aștepta ca Domnul Hristos să-i împlinească ruga. A fost răbdătoare, că, până la urmă, i-a îndeplinit-o. -La faza asta, nu mă mai chemi, mă? Am tresărit. Cu mâinile în buzunare, pișicherul meu de EU îmi râdea-n nas: he, he, he, te credeai marele deștept, că ai citit și
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
Ca un orbete printre anotimpuri trec ca pe sub ramurile unduitoarelor sălcii cu mugurii plesnind de seva clipelor ce or să vină tot căutând fără a regăsi altceva decât golul prezentului ce-mi lunecă printre degete singura certitudine totuși atât de răbdătoare cu mine. Referință Bibliografică: CERTITUDINEA / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CERTITUDINEA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380058_a_381387]
-
care trecea până când aceasta îi răspundea și îi deschidea ușa, crescuse de-a lungul anilor, Iolanda nemaiputându-se mișca cu vioiciunea de altădată. Amintindu-și de vertijurile tot mai frecvente de care aceasta se plânsese în ultima vreme, Smaranda aștepta răbdătoare, nu însă fără a resimți o ușoară îngrijorare. Ca de fiecare dată, firea sa prăpăstioasă și nerăbdătoare, mai scăpa de sub control câte un firicel de gând, ce începea imediat să-i brodeze pe canavaua imaginației, câte un scenariu în nuanțe
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]