2,886 matches
-
lozincard, În ore de după-masă Democrații merg acasă. Tot suspină-n ziua mare Soare devenit licoare, În socialism a fost solid Astăzi e luminos lichid. Invită parcă trist la dans, Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoare Și cosesc raze de soare. 05.01.14 ... Citește mai mult Cântec de petrecereFoaie verde beau licoareși cosesc raze de soare.Beau din strachină rachiuDe la sticlă mă abțiu.Un inspector de la U.E.Răstignește viața-n cuie;Se-apropie duhnind
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Platon, publicat în Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014. Hai să ne iubim sâmbătă seara Pe canapea, sau pe un site pe undeva. Bezmetică ți se trezească vrăbioara Aplaudând din aripi reînvierea ta. S-adun cu buzele din sfârc răcoarea, Să pitrocesc secretul fragedului sân, Să-ți strecor în trup toată alinarea Și-n beznă grea, să te consum ca un păgân. Mușchiul coapsei tale alb și moale Să îl încing, cu flăcări din obrazul meu. Focul lăcomiei curge-n
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
abdomen și chiloței. 04.01.14 ... Citește mai mult Hai să ne iubimHai să ne iubim sâmbătă searaPe canapea, sau pe un site pe undeva.Bezmetică ți se trezească vrăbioaraAplaudând din aripi reînvierea ta.S-adun cu buzele din sfârc răcoarea,Să pitrocesc secretul fragedului sân,Să-ți strecor în trup toată alinareași-n beznă grea, să te consum ca un păgân.Mușchiul coapsei tale alb și moaleSă îl încing, cu flăcări din obrazul meu.Focul lăcomiei curge-n bale,Etern, în
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
duc la stână; Că-i vremea de pășunat. Se tocmesc ciobani cu plată În natură și în bani, Că tradiția-i purtată, Spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face Număratul oilor, La stăpâni de-a se întoarce, De răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată muls, Spre a știi repartizarea Cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, Ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, Pun să cânte lăutari. Dar rămâne în poveste, Ospățul abia-nceput, Când ciobanii
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
a fost adus într-o stare jalnică. O baltă generatoare doar de țânțari! Aflu, acum, că și pădurea de lângă biserica satului este pe cale să fie rasă. Aici în zilele toride ale verii, locuitorii își găsesc liniștea și buna dispoziție la răcoarea oferită de acest adevărat parc natural al satului. Fără fonduri europene! Pădurea nu este una obișnuită. Este, de fapt, o adevărată grădină botanică, cu zeci și zeci de specii de plante, arbori și păsări. Prin tăierea pădurii ecosistemul local va
TABLETA DE WEEKEND (170): REUNIRE ORI RENUNŢARE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368650_a_369979]
-
ușurinței cu care o balerină parcă plutește deasupra realității cunoscute, grădina japoneză te uimește cu aparenta imponderabilitate a copăceilor ce par să sfideze legile firii. Ei cresc pitic sau contorsionat, răsărind din maluri, sau aplecați deasupra apei. Aburul condensat al răcorii dimineților strălucește în lumina soarelui, picăturile părând buchete de frumusețe ce amplifică magia locului. Ce încântare! *** Cartierul Naga-machi Buke Yashiki este pe o vale superbă, parcursă de un râu repede și învolburat, care e traversat de poduri dese, unde se
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > DINTR-ODATĂ - TEIULUI LUI EMINESCU Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2112 din 12 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Este soare Peste floare De cicoare? Oare doare Când mai moare? Și din boare De răcoare, Și rumoare, Și splendoare, Și candoare, Iese-un flutur Și mi-l scutur Peste-un țurțur Din pridvorul casei mele, Părăsit de rândunele. Oare-n aur De balaur Șade-un faur Cât un graur, Pe tezaur? Oare vine, Cu mâini
DINTR-ODATĂ – TEIULUI LUI EMINESCU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368731_a_370060]
-
Îngropate, Stând pe spate, Așteptând Un mormânt De pământ? Poate cânt, Poate-i vânt, Poate-n mine toate sunt! 29 august 2016, Constantă Sursa foto: #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii OareEste soarePeste floareDe cicoare?Oare doareCând mai moare?Și din boareDe răcoare,Si rumoare,Si splendoare,Si candoare,Iese-un fluturși mi-l scuturPeste-un țurțurDin pridvorul casei mele,Părăsit de rândunele.Oare-n aurDe balaurșade-un faurCât un graur,Pe tezaur?Oare vine,Cu mâini pline,Pentru mâineși poimâine,O mireasma,O
DINTR-ODATĂ – TEIULUI LUI EMINESCU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368731_a_370060]
-
spus că sunt un vulcan, m-am făcut vulcan, am erupt, nu mai erai. Ai spus să fiu pădure, m-am făcut copac, puțin. Acum sunt o ghindă. Băut-am soare, fragi și busuioc, nu mai e loc. E prea răcoare, o, moarte, prea ești bănuitoare. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Imposibila iubire / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1087, Anul III, 22 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
IMPOSIBILA IUBIRE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363616_a_364945]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > DUPĂ PLOAIE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 898 din 16 iunie 2013 Toate Articolele Autorului După ploaie Lacrimile cerului, încet s-au liniștit. Deschid ușor fereastra; răcoarea dimineții Intâmpină voioasă, obrazu-mi adormit. Privesc cu încântare tabloul frumuseții... In zare se aude un ciripit voios. Grădina se-nvioaie sub al ploii duș; Bobițe de...cristale lunecă în jos... Un curcubeu în zare se laudă ghiduș, Cu haina maiestoasă și
DUPĂ PLOAIE de DOINA THEISS în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363651_a_364980]
-
cu seară de acasă și ajunsese prin Pădurea Țandăra. Noapte neagră, fără lună și fără stele, el mâna caii încet, mângâindu-i cu biciul, în miezul pădurii se-auzea cântând o pasăre de noapte...Prin sufletul lui se strecură o răcoare care-l făcu să se scuture. Se închină: Își făcu cruce de două-trei ori să piară de lângă el toate duhurile rele. Trecuse pe aceste drumuri de zeci de ori, ducea marfă la oraș, putini de brânză, piei de miel, lână
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
știam! -Dacă nu știai, află de la mine! -Bine, dar eu... -Niciun dar eu...Uite ce e, eu sunt un om bun, îl sfătui jandarmul, du-te dumneata înapoi acasă și să nu mai spui nimănui prostia asta că intri la răcoare...Ai înțeles? -Am înțeles, dar cu aurul meu cum rămâne? -Nu mă interesează pe mine de aurul dumitale! Duran întoarse calul de căpăstru și plecă de lângă jandarm negru de supărat. La poarta târgului luă un clondir de rachiu, se așeză
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
Ea - El („Adam - Eva“), păcătuind întru cunoaștere și moarte, a început „să se însereze / înnopteze“, să lunece- n genune, chiar în „seara plimbării lui Dumnezeu“: Iar când (Adam și Eva) au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin rai, în răcoarea serii, s-au ascuns... printre pomii raiului.» (Bibl, 13) / Și auziră glasul Domnului Dumnezău, umblând în grădină înde sară; și să ascunsără Adam și muiarea lui de fața Domnului Dumnezău în mijlocul raiului.» (B, 3); așadar, cuplul edenic s-a înserat
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
au ascuns... printre pomii raiului.» (Bibl, 13) / Și auziră glasul Domnului Dumnezău, umblând în grădină înde sară; și să ascunsără Adam și muiarea lui de fața Domnului Dumnezău în mijlocul raiului.» (B, 3); așadar, cuplul edenic s-a înserat chiar în „răcoarea serii“, „înde sară“, la „umblarea“ lui Dumnezeu prin grădină. Dorința de zbor din „pasul făptuirii-domnișoară“ a devenit brusc pasărea amară a coborârii; căci Dumnezeu a dat pedeapsa: «Voi înmulți mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
un nou braț de grâu, un iepure sări din maldărul de grâu și o zbughi pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește, iar în urmă încep să se vadă snopii aruncați în dezordine. A avut spor acum pe răcoare, însă dacă nu reușește să termine toate brazdele de legat până se ridică soarele, ar trebui să mai vină o zi, însă spera să reușească. Spre ziuă au căzut câteva picături de umezeală. Noaptea fusese răcoroasă și acum simțea cum
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
un doctor în etate, prieten cu rudele sale și cu părinții lui, știut fiind mai ales că la unchiul Stoica și tușa Ioana, doctorul, prieten cu aceștia, făcea vizite mai dese, să savureze un pahar cu vin bun, scos de la răcoarea beciului adânc, când se întorcea de la dispensar spre casă, că doar stătea la două case depărtare. Victor cum era ocupat cu treburile zilnice prin curte, a auzit venind din casă țipetele lui Jeni. Se rupsese apa și era gata să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
mai face omor. Vin vulpi și vin urși , vietăți de aiurea De veacuri împărțim împreună pădurea Să ne stâmpere setea avându-și menirea, Numai astăzi, l-ar vrea stăpânirea! Scormoniră pământul să-i deie de urmă Firului limpede ce-n-jur da răcoare Obroc ca să-i pună, pe undele sale Banul, e biciul ce-i mână din urmă; Liber curgea din străfunduri de veac, Decât sub obroc, mai bine-a secat! Referință Bibliografică: Izvorul / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IZVORUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364675_a_366004]
-
mai voiam sa ies Eram ca un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă încă o dată Este visul meu, eu l-am ales @CE PICIOARE AI FEMEIE Ce picioare ai femeie Vis amăgitor de vară Soare strîns între picioare Ca răcoarea în cămară Și mă cheamă doar o boare De parfum năucitor De pe trupul tău de floare Cu polen strălucitor Și mă doare dor de nufăr Cu petala efemeră Și de dorul tău mai sufăr Femeie cu trup de sferă Și
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
mă cheamă doar o boare De parfum năucitor De pe trupul tău de floare Cu polen strălucitor Și mă doare dor de nufăr Cu petala efemeră Și de dorul tău mai sufăr Femeie cu trup de sferă Și mă stinge în răcoare Trupul tău năucitor Cînd petala ta mă doare Și o sorb bolnav de dor @TU NU AUZI CUM FULGII DE ZĂPADĂ Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă Se prăbușesc din ceruri ca fiarele-nsetate Să sfîșie pămîntul și vîntul
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
într-o asemenea postură? - În ce postură? - Aproape beată .deci fără randament. JJ zâmbi descoperind dantura albă, impecabilă. Avea gură frumoasă. Carol încă mai avea spirit de observație dar garanta că nu pentru mult timp. - Atunci te invit pe terasă. Răcoarea iți va face bine. - Nu doresc să ies pe terasă, vreau sa plec acasă, să fac baie și să dorm! - Ok. Am o propunere.. Carol îl privi pieziș, încruntată. - Casa mea iți stă la dispoziție. Poți dormi în orice cameră
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
de aur verde, Ce-n decolteu păstrează a lacătului cheie. Parodie după Cămara de fructe de Ion Pillat Deschid cu teamă ușa cămării de-altădată Cu cheia ruginie a raiului oprit, Trezind în taina mare a poamelor, smerit, Mireasma, și răcoarea, și umbra lor uitată. Mă prinde amintirea în vânătul ei fum, Prin care cresc pe poliți și rafturi, ca pe ruguri, Arzând în umbră, piersici de jar și-albaștri struguri Și pere de-aur roșu cu flăcări de parfum. Șovăitor
CĂMARA CU AMINTIRI de DAN NOREA în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349521_a_350850]
-
Autorului ÎN SUSUR DE IZVOARE E un loc cu sudoare și emoții găsit La poalele pădurilor de brad, sub munte, Unde o vară-ntreagă de drag ne-am întâlnit În susur de izvoare și-n boncănit de ciute. Ne căutam răcoarea în sufletele arse Precum piatra de var în marile cuptoare Și ne strângeam puternic în brațele vânjoase, Că nu știam de noi, de miei sau... de mioare. Dormeam pe fân uscat c-o cergă peste noi Alăturea de focul înconjurat
ÎN SUSUR DE IZVOARE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349526_a_350855]
-
zi toridă. Mi-am luat cafeaua într-o sticluță, vâslele din boxă și am alergat în parcare. Restul sculelor erau pregătite în mașină, un Moskvici vechi, dar încă harnic. Am pornit grăbit motorul și-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător țigara. Doar câțiva
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
ce cluburi de noapte sau discoteci și-au vărsat amarul în dans și bere, nădușind în ritmuri de rock. Era muzica litoralului din vara aceea. Fetele, cu fustițele de-o palmă și cu bluzițe până sub încheietura sânului, tremurau sub răcoarea dimineții. Trebuia să mă grăbesc, dacă nu ajungeam la timp la bărci, riscam să plece ceilalți colegi pescari și să nu am cu cine lansa barca la apă. Am sosit destul de repede, încă nu era ora patru. Majoritatea bărcilor erau
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
o zi caniculară de vară, iar eu nu puteam sta mult pe mare. Din când în când, introduceam șapca din material de blugi în apă, o storceam ușor și o așezam pe creștetul capului. Apa se prelingea peste umeri, iar răcoarea plăcută mă înfioara. Din difuzorul tranzistorului se auzea o muzică relaxantă. Pescărușii se adunau zgomotoși în jurul bărcii, le era foame și așteaptau micul dejun. Deja s-au învățat cu pescarii. Cel mai curajos se așeza pe copastia bărcii și stătea
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]