20,576 matches
-
rătăcim’’ (Tăciunele nopții - p. 38), Luna, Moartea, Trandafirii negri lucioși, cu strălucire stinsă (,,un sărut, un râset/ șoapte, ceață deasupra florilor din vază/ și mirosul de mort/ care pătrunde în frăgezimea clipei’’, Omul - p. 32), sau Dragostea ,,pantera înțepenită între rădăcinile trupului/ pantera ce roade cărarea pădurii/ ghearele ei înfipte în arcadele mele’’ Această noapte de dragoste - p. 52), sau ,,un copil, un diavol și, totodată, un copil nenăscut/ în gurile noastre și-a făcut loc șuieratul unui șarpe mort// tremurul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
adesea de amândoi, veștejită, dăruită cu ironii și invective, dar această lume nu a afectat niciodată esența perenă a Țării, privită ca loc de conservare și de organizare a neamului românesc. Iorga spune undeva frumos, cu aparență metaforică, dar cu rădăcini într-o viață de cercetare a trecutului: „În timpurile cele vechi, românii nu făceau nicio deosebire în ceea ce privește ținuturile pe care le locuiau; pentru dânșii, tot pământul locuit de români se chema Țara Românească. Țara Românească erau și Muntenia, și Moldova
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Expoziție de ELENA MURARIU cu ocazia Tri-Centenarului Brâncoveanu Institutul Cultural Român de la New York vă invită vineri, 24 octombrie 2014, ora 19:00, la vernisajul expozitiei „Rădăcini Brâncovenești”, de Elena Murariu, curator fiind Monica Morariu. Lucrările prezentate au ca sursă de inspirație viața Sfinților Brâncoveni, arta brâncovenească și tradițiile spațiului românesc. Lucrările expuse fac parte dintr-un proiect mai amplu, dedicat Sfinților Brâncoveni, prezentat în volumul „Puterea
`“Rădăcini Brâncovenești” la New York [Corola-blog/BlogPost/92617_a_93909]
-
funcționat mare parte din istoria omenirii; dacă un stat colapsează, se produce și o prăbușire a societății, cetățeanul fiind confruntat cu o situație de anarhie ca cea din Somalia. Statul român nu trebuie să se îndepărteze sub nici un motiv de rădăcinile sale și de istoria neamului. Când statul servește „corectitudinea politică“ și trimite jandarmii să-i bată pe truditorii pământului care-și apără dreptul la apă și hrană - cum se întâmplă la Pungești -, ne aflăm deja în fața unei trădări de țară
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
familie, după obiceiurile pe care le-am păstrat din perioada când și la noi în toate satele românești sfintele slujbe se slujeau în limba noastră, românească, de către preoții români. Există un obicei despre care, liber putem spune, că își are rădăcina euharistica. Este vorba de ”luvarea Paștilor”. La Joi Mari se oprește o bucățică de pâine care se păstrează până duminică, iar duminică dimineața, la răsăritul soarelui, stăpânul casei ia acea bucățică de pâine, o sfărâmă într-o ”strachina” și pune
Biserica – păstrător al valorilor spirituale [Corola-blog/BlogPost/92646_a_93938]
-
-n tine ai gol. (Glasul Bisericii) A ști să înalți cântecul precum o troiță a răbdării, din fărâme de cuvinte, o troiță străjuind semeț înălțimile și atingând cu creștetul cerul înalt, cu brațele cuprinzând munții bătrâni, săpând cu unghiile la rădăcină, în catedrala plină de foșnitoare vitralii, a pădurii... Cuvinte precum bănuții de rouă în iarbă. Monade?... Steluțe de apă tremurătoare? Dar unde să găsești un bob de rășină curată, să-l arzi în tării, din cățuia cu miros înflorit, amintind
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, ediția a șaptea, 14 - 21 august 2016 Scopul acestui proiect este călăuzirea tinerilor din mediul urban într-o călătorie plăcută și sănătoasă către propriile lor obârșii/origini/rădăcini. Asociația Interculturală de Tradiții, prin fondatorul acesteia, Peter Hurley, organizează cea de-a șaptea ediție a proiectului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, în perioada 14 - 21 august 2016. Sunt pregătite o serie de interacțiuni, micro - călătorii concepute pentru persoanele cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92709_a_94001]
-
oțelite, plumb ciocănit, plute din cocean de porumb și trestii uscate, culese toamna din bogatul stufăriș de pe gârlă. De momeală pentru bibani nu-mi făceam grijă. Pescarul priceput (ăla eram eu!) se descurcă. Chiar la malul apei, în mâlul de la rădăcina stufului, mișunau o mulțime de râme de gârlă vărgate, lungi și pătrățoase, ca niște creioane negre, cu care le speriam eu (zicând că sunt șerpi) pe Bibica și pe Lilica, două colege de joacă, cu vreo 2-3 ani mai mici
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
pași mai încolo, unde m-am băgat în apa, puțin cam rece, adâncă doar de vreo două palme, dar care mie îmi ajungea deja până la chiloței - pentru că picioarele mi se afundaseră, până la genunchi, în mâlul negru și urât mirositor, de la rădăcina stufului - și am început să scormonesc cu mânuțele pe sub apă, scoțând pe iarba de pe mal grămăjoare de mâl în care șerpuiau râmele cu zecile. După vreo două-trei căutări, cutia mea de conserve din tablă, de-o juma’ de kil, în
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
județul Maramureș. În adolescență, ea a emigrat împreună cu părinții ei în Statele Unite. Harvey Keitel a vizitat pentru prima oară țara de origine a mamei sale în anii ‘90 (pentru un film de Theo Angelopoulos, Ulysses’ Gaze, 1995). „Faptul că am rădăcini românești nu a contat când am spus «da, fac filmul». Dar a fost un factor favorizant, ca să spun așa. În primul rând, mi-a plăcut povestea. M-a atras nuvela lui Titus Popovici, care este minunată. Dilema colectivă pe care
Gérard Depardieu şi Harvey Keitel, într-un film românesc [Corola-blog/BlogPost/98290_a_99582]
-
luptă pentru viață, iar tu îl poți susține. Pe 2 februarie, te invităm la evenimentul caritabil Timp pentru Viață . Începând cu ora 19.00, vei putea susține prestația unuia dintre cei 8 invitați speciali ai evenimentului. Oameni de seamă, cu rădăcini ieșene, sunt alături de Călin și te invită să cumperi timp pentru un copil de 6 ani. Invitații de care vă spuneam sunt: - Adrian Monoranu - Mădălina Lefter - Daniel Buzdugan - Cătălin Moroșanu - Cristina Nichita - Beatrice Rancea - Emil Coseru - The Sky Fiecare dintre
Cumpără timp pentru Călin! [Corola-blog/BlogPost/98363_a_99655]
-
a obținut un feedback foarte bun atât din partea publicului cât și a presei de specialitate. Se pare că mutarea sa din Toronto la Berlin, a marcat un punct decisiv in cariera ei live. Chinawoman este Michelle Gurevich, o muziciană cu rădăcini rusești născută la Toronto, mutată la Berlin acum aproape doi ani. Criticii au descris muzica ei ca fiind situată între grandoarea retro și o sinceritate surprinătoare. Cântecele ei sunt sentimentale, uneori tragicomice și mereu într-o umbră glam. Albumul ei
Chinawoman, sound-uri europene şi experienţe inedite [Corola-blog/BlogPost/98469_a_99761]
-
CHARON (România) Producător: Vlad Cantoreanu (B4Film) Regia: Ioana Țurcan CHAT WITH ALICE (România) Producător: UNATC "I.L.Caragiale" București Regia: Sandra Isabela Țenț DRUMUL SPRE SUCCES (România) Producător: Mircea Ștefan (Okapi Sound & Universal Music România) Regia: Andrei - Nicolae Teodorescu ÎNAPOI LA RĂDĂCINI (România) Producător: Andrei Ștefan Răuțu (Cinedaze) Regia: Andrei Ștefan Răuțu STORIES ÎN TEA CUPS (România) Producător: UNATC "I.L.Caragiale" București Regia: Mirona Radu CEL MAI BUN SCURTMETRAJ FICȚIUNE BLACK FRIDAY Producător: UNATC "I.L.Caragiale" București Regia: Roxana Stroe DISPOZITIV 0068
Nominalizările celei de-a 10-a ediții a Premiilor Gopo [Corola-blog/BlogPost/98506_a_99798]
-
pot încuraja. Nu voi lăsa bombele să-mi ucidă bunătatea și pacea, voi plantă arbori! Voi construi case, chiar dacă îmi îngrop trecutul și-i pun cruce. Voi flutură drapelul meu, chiar dacă ruinele mă vor înconjura: așa voi simți că am rădăcini! Voi respira aerul toamnei prin arborii sădiți și voi lăsa după mine cel putin speranța că se poate trăi în pace. Voi veți distruge, eu voi construi! Veți dărâma șanse, eu voi da speranțe! Mă veți împiedica, eu mă voi
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
nu ar fi existat înainte o istorie înainde de 1920, lucru nu este un lucru grav pentru că este foarte important orașul și comunitatea asta s-a dezvoltat în jurul acestui operator economic și este foarte important să vorbești despre el, dar rădăcinile noastre sunt cu mult mai vechi, sunt mult mai vechi, dintr-o perioadă destul de timpurie. Aici sunt atestate urme ale omului din cele mai vechi timpuri, din epoca bronzului, perioada dacică, perioada romană, în perioada migrațiilor există o necropolă mare
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
ale unei existențe în care negăsindu-ne măsură vom sfârși prin a ne pierde identitatea. (p.189) Cum vede autorul situația de astăzi a românilor? După 1989, înstrăinarea a ajuns să li se prezinte a fi singură lor șansă, pentru că rădăcinile neamului nostru se văd în alegerile pe care le face. Mă doare crunt nevoia lui de fanarioți și continuă pe această idee. Astăzi, accesând modelul european, am ajuns să ne alegem ciocoii, sperând că vor ajunge să fie obligați la
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
fertil al spiritualității popoarelor ce au îmbrățișat-o. Numai sădindu-se în solul tradițional al vechilor culturi amerindiene, africane, ori asiatice, ea își asigură acolo vitalitatea. Creștinismul amerindian, de pildă, este, indiscutabil, moștenitorul mentalului arhaic în care a putut prinde rădăcini noua credință. Fondul precreștin a constituit în fapt patul germinativ de reprezentări pe care a încolțit aceasta. Cum ar fi putut omul îndepărtatului tărâm să pășească pe luminosul drum printr-o negare oarbă a experiențelor sale primordiale? Pentru creștinul Americii
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
harpă fără glas, durere vie arsă-n spuză, Sau, poate, ultimul popas ori doar pelin pe colț de buză. Femeie, înger păzitor, ai sufletul altar și templu Văzându-te mă înfior, căci îngerilor ești exemplu. Copile, să-nflorești frumos, căci rădăcina ți-e de soi Iar sufletul ți-e mlădios fiindcă ești dintr-un altoi De bunătate și iubiri, de gingășie și candoare, De vremuri vechi și amintiri, copil cu inima de floare. Referință Bibliografică: FEMEIE, ÎNGER PĂZITOR / Eugenia Mihu : Confluențe
FEMEIE, ÎNGER PĂZITOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381661_a_382990]
-
karmică iubire, Trecut-au toate, într-o mare de păcate În viața lui trăită, doar pe jumătate, Nu-i cale, nici nu vede să fie vreo lumină, O beznă ancestrală, căzută ca o vină În sufletu- i se prinde cu rădăcini de foc, Vânzând clipa de pace, pe ani de nenoroc, Pierzanie, totul și toate, odată se opresc, Divin și năzuință sfârșesc în omenesc, În patima trăirii, ritualul de credință, Prin pace înțelege doar greaua umilință, Unde-a greșit, cu ce
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
împlinire și karmică iubire,Trecut-au toate, într-o mare de păcateîn viața lui trăită, doar pe jumătate,Nu-i cale, nici nu vede să fie vreo lumină,O beznă ancestrală, căzută ca o vinăîn sufletu- i se prinde cu rădăcini de foc,Vânzând clipa de pace, pe ani de nenoroc,Pierzanie, totul și toate, odată se opresc,Divin și năzuință sfârșesc în omenesc,În patima trăirii, ritualul de credință,Prin pace înțelege doar greaua umilință,Unde-a greșit, cu ce
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
nr. 2175 din 14 decembrie 2016. UNIVERSUL MEU CEL TRANSPARENT În universul meu cel transparent Dar care nu este lipsit de conținut, Răspund tăcerilor ades prezent, Continuu ceea ce am început, Continuu să privesc copaci prin coajă Și apa cum inundă rădăcini, Să nu mă plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini, Prin transparența cerului și-a mării Să înțeleg finitul ca o limită ce nu există, Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă, Eter să
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
lumea-ne solubilă și în diluție ... Citește mai mult UNIVERSUL MEU CEL TRANSPARENTÎn universul meu cel transparentDar care nu este lipsit de conținut,Răspund tăcerilor ades prezent,Continuu ceea ce am început,Continuu să privesc copaci prin coajăși apa cum inundă rădăcini,Să nu mă plictisesc nicicând de vrajă, De transparența strălucirii din lumini,Prin transparența cerului și-a măriiSă înțeleg finitul ca o limită ce nu există,Să întrevăd prin transparența așteptării Speranța, într-o lume foarte tristă,Eter să fie
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
nisip Și mai apoi cuvântul să-mi recreeze chip, În urma mea cocorii se prăbușesc pe ape, Din drumurile zboruri ce nu știu să adape, Lăsați-i să coboare, ca în a lor cădere, Copaci să deseneze, cu aripi mângâiere, Cu rădăcini în ciocuri, cu penele drept frunze, Să-mi deseneze roșii doar ale mele buze Să- ncremenească chipul în ceea ce eu sper Iar pentru ochi să lase un simplu gol, de cer. Silvana Andrada Tcacenco 12.11.2016 ... Citește mai mult
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
redevin nisipși mai apoi cuvântul să-mi recreeze chip,În urma mea cocorii se prăbușesc pe ape, Din drumurile zboruri ce nu știu să adape,Lăsați-i să coboare, ca în a lor cădere,Copaci să deseneze, cu aripi mângâiere, Cu rădăcini în ciocuri, cu penele drept frunze,Să-mi deseneze roșii doar ale mele buzeSă- ncremenească chipul în ceea ce eu sperIar pentru ochi să lase un simplu gol, de cer.Silvana Andrada Tcacenco 12.11.2016... XXVIII. CÂND AM FURAT NOI
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
țese scenă după scenă așezând cuvintele c-o măiestrie aleasă. Într-o lume bântuită de egoism și speranțe deșarte, prăbușirea iluziilor de altădată fiind astăzi compensate cu licăre de lumină (ex.: „Acum scriu...în sângele ploii, pe scara sufletelor, la rădăcinile miezului de soare”). Marin Ifrim este un scriitor cu-n spirit liber, comprehensiv în tainele chintesenței literare, gustul său fiind unul rafinat. Referință Bibliografică: Lansare de carte la Centrul Cultural Al. Marghiloman Buzău / Dumitru K Negoiță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL AL. MARGHILOMAN BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381710_a_383039]