988 matches
-
1944, întrebare care îi va fi pusă de nenumărate ori și tatălui meu, atât în închisoare dar și după aceea, învățatorul a spus că a făcut doar politica lui Spiru Haret. Securistul, neștiind cine este acea persoană, l-a întrebat răstit pe învățător dacă Spiru Haret este membru de partid (membru al PCR evident). Invățătorul a încercat prin diferite metode să-l facă să înțeleagă pe securist că este persoana care a modernizat învățământul românesc și de la care are ce să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ele. Cutremurul vine din povara păcatelor care apasă pămîntul. De n-ar exista copii neprihăniți și oameni cu suflet curat, Dumnezeu ar zgudui pămîntul de s-ar alege praful de el. (Gh.F.C.) Cuțit Cu cuțit asupra altuia să nu te răstești, că fuge îngerul de tine. Cînd te răstești la cineva cu cuțitul, patruzeci de zile te părăsește îngerul, luînd și șapte păcate de la cel din față. Cînd îți cade cuțitul din mînă și se înfige cu vîrful în pămînt sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pămîntul. De n-ar exista copii neprihăniți și oameni cu suflet curat, Dumnezeu ar zgudui pămîntul de s-ar alege praful de el. (Gh.F.C.) Cuțit Cu cuțit asupra altuia să nu te răstești, că fuge îngerul de tine. Cînd te răstești la cineva cu cuțitul, patruzeci de zile te părăsește îngerul, luînd și șapte păcate de la cel din față. Cînd îți cade cuțitul din mînă și se înfige cu vîrful în pămînt sau în podele, o izbîndă mare ai să capeți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ițe Dacă o fată n-a făcut ițe*, după ce se mărită să nu mai facă nici odată, căci e rău de moarte. încălecare Să nu încaleci pe stînga, că te doare inima. înger Cu cuțitul asupra altuia să nu te răstești, că fuge îngerul de tine. Se crede că fiecare om are un înger păzitor, care are îndatorirea să-l păzească din ziua botezului pînă la aceea a morții. Toți copiii de țîță care mor vor fi îngeri. De aceea, cămașa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
schimbă li se despică dinainte de sus pînă jos, ca să poată zbura. Nu ridica degetul în sus către cer, vrînd să arăți soarele ori luna, căci scoți ochii îngerilor. Cine-ți spune „bag sucala*-n tine“ ori „bag frigarea“ și se răstește, fuge îngerul de la el patruzeci de zile și-ți ia șapte păcate. Cînd primește cineva capra la Sf. Vasile, nu se apropie îngerul cincizeci de zile de acea casă. Pe partea dreaptă a omului stă îngerul păzitor, pe stînga, Necuratul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o stropește cu apă din gură sau o afumă cu o bucățică din veșmîntul cu care e îmbrăcată. Cînd ești îngreunată, cere, ca să-ți fie pruncul îndrăzneț. Dacă femeia îngreunată va fura ceva, copilul va fi hoț. Să nu te răstești, nici măcar în glumă, cu cuțitul sau cosorul, ori altceva, la o femeie îngreunată, căci se naște copilul fricos. Femeia însărcinată să nu puie floare la brîu, că face copilul cu semn. Femeile însărcinate să nu mănînce pești și melci, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-l ridice numai pentru a i-l înapoia lui Alin care, prins în vijelia trecerii, l-a împins pe Cornel și i-a luat cuțitul, fără nici măcar să-i mulțumească sau să-i arunce o privire. Radu s-a răstit la Cornel: Uite ce-ai făcut, dobitocule! De ce trebuia să-i dai înapoi cuțitul? Ne-ai stricat jocul, pămpălăule! Considerînd că nu erau de ajuns cuvintele, a luat un papuc de la intrare, și l-a aruncat cu toată puterea furiei
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
însuși. Ca element al proiectului dramatic, personajul lui Caragiale este construit prin limbaj, vorbind la rândul său un limbaj. Astfel, când Spiridon îi spune că Veta se plânge de urât, că îi e frică să stea singură, Jupân Dumitrache se răstește: Da’ Chiriac nu-i aicea? Prin datoria pe care o are omul său de încredere de a o vindeca pe coana Veta de urât, personajul construiește ficțiunea a cărei particularitate este încrederea totală pe care Jupân Dumitrache o are în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
se vede constrânsă să-i domolească elanul romantic probat inclusiv în patul conjugal. "Schimbarea la față" nu-l privește doar pe soț, ci și pe tatăl care brusc renunță să mai fie cu copiii Tom și Molly arțăgos, să se răstească la ei, să aibă toane. Când amantul Stephen, neglijat sistematic de Katie, se decide să ia taurul de coarne, venind neanunțat în casa rivalului, David are reacțiile calme ale unui duhovnic și consilier matrimonial ("voi doi chiar nu păreți genul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sensul mișcării soarelui la apus, strigând: „du-te soare, vino lună/ Sânzienele Îmbină/ să le crească floare floare/ galbenă mirositoare/ fetele să o adune/ să le prindă În cunune/ să le pună la pălărie/ struțuri pentru cununie/ Boabele să le răstească/ până.-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Variable:DOCUMENT Paragraph:11] Sindicatele și media Atitudinea unor lideri de sindicat sau a unor cadre didactice față de media a fost uneori ostilă. Acest comportament s-a manifestat în forme variate. In conferința de presă de ieri, sindicaliștii s-au răstit la JURNALIȘTII de care s-au folosit până ieri pentru a transmite mesajele către profesori. [CASE#10 ZIARE:Adevărul Variable:DOCUMENT Paragraph:17] Un lider de sindicat generalizează fără discernământ atunci când spune: "Nu mai dați crezare la toate măgăriile care
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
fi fost făcuți pașalâc. Oricum tributul era mai avantajos pentru ei. Și apoi grecii din Fanar, cu care ne-am pricopsit au fost ca niște paraziți atrași de mizeria unor organisme slabe ... ca acum, mai adaug eu. Stai jos! se răsti profesorul la mine. În pauză mi-a spus că dacă mai pun astfel de Întrebări, o să mă aleg cu o exmatriculare. Și nu am mai pus Întrebări. Am făcut această incursiune În trecut nu numai fiindcă mi-am amintit o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai strașnică s-arată, cum veți vedea îndată. Un Mielușel veni să se adape în crîng, din limpezimea unei ape; cînd, alungat de foame, cu ochii după pradă, un lup cumplit s-a întâmplat să-l vadă și s-a răstit la el, plin de mînie: Cutezi să-mi tulburi apa tocmai mie?... Obraznicule, îți arăt eu ție!... Nu-și au rostul mînia Dobitociei tale: Cum aș putea s-o tulbur, cînd beau mult mai în vale?... îi spuse Mielușelul acelui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mârâit scurt și a așezat pe umerii lui Leon două lăboaie, rânjindu-i în față, gata-gata să-l apuce de beregată. Atunci, bietul evreu a țipat ca din gură de șarpe și noroc că a ieșit mama și s-a răstit la Tarzan, altfel se întâmpla pozna. De altfel, era un câine pașnic, păzea toată curtea și grădina de hoți, căci pe atunci erau destui. Când ieșea la plimbare cu fratele meu, Didi, trebuia să anunțăm în cartier să lege câinii
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lucrurile, se îmbrăca adesea în haine simple și pleca prin țară. Într-o zi ajunse în Târgul Vasluiului. Era îmbrăcat într-o pelerină de negustor, dar pe dedesubt își pusese hainele domnești. Și iată ce văzu: un negustor rotofei se răstea la un țăran, pasămite pentru că acesta ar fi cutezat să-i spună că l-a înșelat. Și-l îmbrâncea și-l lovea pe bietul om ghemuit în genunchi. Cuza merse până la locul cu pricina și-i zise negustorului cu voce
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
în felul tatălui meu care amâna impozitele cu anii printr-o strategie complicată a promisiunilor patetice, l-am rugat să mă amâne câteva luni până ce părinții mei vor culege porumbul, vor vinde nu știu ce oi, nu știu ce rațe... - Ce rațe? s-a răstit el la mine. O să scriem acasă și dacă se dovedește că ai avut bani și i-ai cheltuit cine știe pe unde, te dam afară din școală și s-a terminat cu viitorul dumitale. Și și-a întors fața de la
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
era, subțire și gospodină, ah, și-o râs de ochii ei verzi și de obrazul ei ca laptele de curat.... - Doamnă, interveni din nou bărbatul tânăr, cum credeți că s-a ajuns aici? Ce credeți? - Cum s-o ajuns? se răsti Violeta uitând de plâns... - Îi om nebun, sări ca arsă Catinca lu’ Timofte, are cruce în sânge aista, nu trebuia să trăiască cu femeie. Să ia el femeie să trăiască cu ea? Nu trebuia să fie cu el. Îi om
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
singur bagajele, se oprise din treabă și, suit pe acoperiș, perora în fața unui cerc de burnusuri strânse în jurul mașinii. Janine, înconjurată de fețe colțuroase, asaltată de strigăte guturale, își simți dintr-o dată oboseala. - Urc, îi spuse lui Marcel, care se răstea nerăbdător la șofer. Intră în hotel. Patronul, un francez slab și tăcut, îi ieși în întâmpinare. O duse, printr-o galerie lungă ce se înălța deasupra străzii, la primul etaj, într-o cameră în care nu se vedea decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
întrerupă, după care, clătinându-se în chip și mai primejdios, începu să fluture pașaportul pe sub nasul noului venit. D'Arrast, fără grabă, se așeză la o măsuță și așteptă. Dialogul deveni foarte viu și, cu totul pe neașteptate, judecătorul se răsti cu o voce năprasnică, de care nu l-ai fi crezut niciodată în stare. În chip la fel de neașteptat, lunganul bătu pe dată în retragere, ca un copil care a făcut o poznă. La un ultim răcnet al judecătorului, o porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
să se întoarcă zâmbitor spre generalul care sosea, dar deodată își aduse aminte și întrebă îngrijorat: ― Călăul unde-i, caporal? ― Noi nu știm, domnule căpitan, răspunse caporalul. Noi am avut ordin să facem groapa și... ― Cum nu știii, dobitocule? se răsti pretorul cuprins de spaimă și răcnind aproape furios: Dar unde-i plutonierul? Ce-a făcut plutonierul?... Plutonier!... Închipuiți-vă, excelență, n-avem călău! adăugă, în culmea zăpăcelii, către generalul care tocmai sosise aproape de groapă. Eu degeaba iau toate măsurile reglementare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
larg, și se întoarse spre Bologa, vrând să-i spuie ceva, ca și când ar fi uitat că-i arestat. Văzîndu-i însă capul plecat și gâtul alb, lung și subțire, își aduse aminte, își curmă brusc veselia și, cuprins de rușine, se răsti la vizitiu: ― Dă-i drumul, dobitocule! Ce vrei, să ne apuce prânzul aici?... Sau n-ai mai văzut oameni spînzurați?... Dobitocule, dobitocule!... Apostol, cu ochii în fundul căruței, zări printre scânduri, pe șoseaua care fugea înapoi, un gătej strâmb, întocmai forma
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
isvoare timpi răcori și clari răsar. Dar pe-arcade negre nalte, ce molatec se-nmormăntă În a Dunării lungi valuri ce vuiesc și se frământă, Trece-un pod, un gând de piatră repezit din arc în arc; Valurile-nfuriate ridic frunțile răstite Și isbind cu repejune arcurile neclintite Gem, picioarele le scaldă la stâncosul lor monarc. {EminescuOpIV 134} Peste pod cu mii de coifuri trece-a Romei grea mărire. Soarele orbește-n ceruri de a armelor lucire, Scuturi ard, carăle treer și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca un copil tresare Vechiul glob - munții se clatin, ceruri tremur, marea moare. E semnalul cel de luptă între-armiile de zei; Și Zamolx frânele lasă cailor lui de jeratic, Coama lor se îmflă-n limbe de-aur - tremur nebunatec, Bouri daci răstindu-și fruntea surpă norii toți cu ei. Lupta-i crudă, lungă, aspră. Lumin-pavezele dave, Sori și lune repezite printr-a norilor dumbrave Ard albastrele armure ale zeilor romani; Pașii lor amestec cerul - caii tropotă iar bouri Ca de tunete un
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
n-am să-1 uit multă vreme, am simțit și eu nevoia să trag de timp, ca ghidul meu, ..."da, ...cu cine vorbesc?" fac eu pe prostul, deși o recunoscusem încă de la "o"-ul din alo, ..."cu cine vorbesc eu", se răstește ea la mine, semn că fraierul care-mi va purta hainele nu i-a spus cu cine o să vorbească. "Alo?... Monica", mai fac eu o dată pe prostul, sânt eu, futacul, îmi vine să-i zic, că nu știu cum să încep, ..."îmi
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
asum. Am încercat să o conving să renunțe la ideea ei, voi coborî doar eu, să-și vadă de viața ei, să ajungă înapoi acasă și acolo să ia hotărâri majore. Nu înțelegi că eu cobor oricum, imbecilule, s-a răstit ea în franceză, "rămîi tu cu el, sau coboară, fă ce vrei tu, n-am nevoie de nici unul dintre voi", și s-a încuiat în toaleta de la living. Bea a încercat câteva ore să o convingă să iasă și de-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]