5,132 matches
-
totuși o lumină de inspirație și articolul său de fond să ajungă la cele câteva mii de cititori fideli ai ziarului (după un ultim bilanț făcut de agenția de rating) în cea mai convingătoare formă gazetărească. ...Structurile câtorva ministere..., îi răsunau în minte vorbele de mai înainte, da, da... Dumnezeu mai știa ce se putea ascunde aici, în această zonă cețoasă și deloc transparentă a Puterii... Da, dar de la ministerele alea plecau niște fire mai departe... Oculte, firește... Unde naiba puteau
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
i s-ar fi oferit oportunitatea, clamând cu mâna pe inimă că este echidistant. Dar pe figura hirsută a lui T.T. apăruse brusc un zâmbet onctuos și servil: chiar în acel moment, ușa salonului se deschisese și în încăperea spațioasă răsună un glas bine timbrat, cunoscut tuturor. Președintele revenise din cabinetul său, unde fusese chemat ceva mai devreme de niște treburi urgente, ca să și joace până la capăt rolul de amfitrion îndatoritor, alături de câțiva funcționari ai administrației sale, cu figuri și nume
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
căldură i-a cuprins trupul. A întins mâna după cartea despre America. A deschis-o la nimereală. Sub o poză scria: Vapoare în portul New York. A privit atentă pescărușii încremeniți în aer. I-a numărat. Când, spre prânz, departe, au răsunat împușcături, s-a repezit afară. Dinspre miazănoapte se auzeau. Probabil că vânătorii târgului, scăpați de grija lupilor albi, porniseră după iepuri. Sau se iviseră - iar - vulpi. Donna Iulia a deslușit, parcă, un urlet, mai multe; alte împușcături le-au acoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
fărădelege, vă veți pierde onoarea! Cinstea voastră născută nu din virtute, ci tot din frică! Șobolani împuțiți! Vă pișați pe voi...” L-au înșfăcat imediat. Și tot atît de repede i-au dat drumul. Două împușcături, una după alta, au răsunat peste mulțime, înlemnind-o. Șeful postului de jandarmi, urcat pe o bornă, era pregătit să tragă iar. Înfundase pe mulți; apăra târgul; cei ce jefuiseră Banca nu aveau cum să-i scape, târgoveții erau siguri. „Lăsați-l!” a răcnit de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Acest sanctuar catolic peste care Reforma a trecut cu bidineaua, sașii din Hărman aveau să-l transforme într-o cămară obștească în care fiecare familie își ținea în bună rânduială atârnată de grinzi, slănina. Zidurile cetății, curtea năpădită de buruieni, răsunând de larma ciorilor și hereților, cu un clopot dogit, îngropat în pământ... (s-a spart de la primul dangăt, - se spune -, și era cumpărat de sași din Bavaria), - vai, domnilor, îngropați-l, întreprinderea noastră onorabilă, n-a mai pățit o rușine
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
care mă însoțește -, spune că acel deșeu bavarez, clopotul, ar trebui dezgropat și dat la fiare vechi. Apoi profesorul, în costumul lui negru, de pastor parcă, face o piruetă și dispare, lăsându-mă singur în bezna turnului. Și deodată aud răsunând corul de orgă al lui Buxtehude... E o amăgire... Asta a fost alaltăieri și la orgă ședea un băiat blond, timid - țârcovnicul - în biserica cu drapele frumos cusute ale breslelor: croitorii, cizmarii, măcelarii. Și zorile vin. Și soarele răsare dând
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
Nu prea vorbesc între ei, ca și cum nu ar vrea să li se audă glasurile subțiri. Mulți dintre ei ascultă muzică la căști. Ritmuri sacadate răzbat din urechile lor. Este o muzică fără text, total computerizată și robotizantă, din care nu răsună nimic uman. Încerc să îmi imaginez ce cărți citesc elevii de școală generală, în timpul liber. Evident, cărți despre războaie interplanetare, vrăjitori moderni și pietre fermecate. Cât anume din textele școlare mai este inteligibil și atractiv pentru ei? Câți profesori mai
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
când fac ochii/ Cât cepele!" (Beatrice-Silvia Sorescu). IMITAREA UNOR SCRIITORI CONSACRAȚI. Ar fi productivă numai dacă imitația s-ar dovedi superioară originalului. Aceasta nu s-a întâmplat însă până acum niciodată. În special în cărțile de poezie ale unor amatori răsună straniu, ca la o ședință de spiritism, vocile lirice ale unor mari poeți de altădată: Mihai Eminescu (într-o carte a Ioan P. Popa): "Fătălăii, cuțitarii, turnătorii și pirații/ Au ajuns primari, miniștri ori câștigă licitații,/ Ne vorbesc din Parlament
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
tocmai ele provoacă delicii intelectuale. E ca și cum morfologia face o paradă surprinzătoare pe fundalul unei sintaxe nespectaculoase și terne, astfel că textul se susține doar prin contraforții rari ai expresiilor încărcate de un farmec bătrîn. Un iz de relicvă care răsună agreabil numai în urechile acelora care au înclinație pentru acustica în surdină a vocabulelor perimate. O piatră de monument, venerabilă prin vîrstă și impracticabilă prin formă, dar nespus de sugestivă prin schițele de șantier verbal în care lucra preotul din
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
cu un număr de telefon, la care bieții „neerectili" vor fi consultați de specialiști și pot comanda elixirul bărbăției, care va face din ei adevărați giganți sexuali, mai ceva ca Giovanni Giacomo Casanova... În răstimpul a cincisprezece minute cuvântul Testosteron răsună cam de zece ori. S-ar putea crede că e vorba de o simplă reclamă (foarte bine plătită!) a unei firme de farmaceutică, dar după anvergura acestor show-uri pare mai degrabă să fim martorii unui proiect național. Și chiar
Salvarea neamului by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6772_a_8097]
-
Doinaș, în Mistrețul cu colți de argint, și la fel într-un poem al lui Adrian Maniu (Vînătoarea. Cronică feudală): în noapte, sus pe cer, un corn de lună. Prin frunze argintii, De ce nu vrei, de ce nu poți să vii, Răsună cornul... Plînge lung o goarnă, Să vie Voievodul, să se-ntoarnă. Smerite slugile s-au strîns în ceată. A jale armăsarul Domnului nechează. Se-ngînă sunetele,-nceată, reînviază, Și valea sună, codrii sună, seara sună... Sus peste piscuri stă același corn de
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
În următorii ani acest zvon a dispărut, dar a apărut altul, că era papistaș. Nimeni nu s-ar fi împiedicat în acest zvon, cum nu se agățase nimeni nici de cel că era țigan. Lumea vorbea, în timp ce la potcovăria lui răsunau ciocanele ziua și noapte. Pe atunci nu-i știau numele mic decît nevasta lui, calfele și ucenicii pe care și-i luase din satele vecine. Pentru ceilalți era Chițoiu potcovarul. Cînd începuse să facă oarece cheag, avea cinci copii, toți
Potcovarul Bazil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7418_a_8743]
-
de ce se uită și de ce anume rămîne. Pe un ecran, în dreapta scenei cum privim noi, spectatorii, se derulează imagini din istoria subiectivă a teatrului făcut de Radu Beligan. Șaptezeci de ani. Vocea lui Vraca pune stăpînire pe tot. Rostirea lui răsună cutremurător, maiestuos, solemn. În fotografia de pe ecran, Vraca își spijină capul de mîna stîngă. Ca în oglindă, Radu Beligan își odihnește amintirile pe mîna dreaptă. Elogiul marilor artiști continuă. Detalii semnificative despre cum simțea Birlic publicul, despre rostirea lui Băltățeanu
O seară la Caracal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7436_a_8761]
-
gândit atunci la cuvântul galez teŕrnadh, la cum poate-nsemna el, deopotrivă, urcuș, coborâre, placentă, mântuire și-atâtea altele, apoi familia-ntreagă strânsă, în fine, la un loc, pe câmpul de după gardul împrejmuitor, unde-am pornit-o, la auzul vocii ce răsuna, pentru ultima oară, din înalt: Mergeți spre poartă. Poarta aceea-i acum închisă. Și-atâta tot. Mulțimea relațiilor pasagere - și câte zboruri și oameni pe care crezi că-i cunoști! Turnul de control acolo sus. Mereu alte avioane se fac
RODY GORMAN by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7441_a_8766]
-
Compozitorul Eugen Doga, românul din Republica Moldova, se arată nemulțumit de aranjamentul muzical al operei sale, care a răsunat la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci. Într-un mesaj postat de acesta pe pagina de socializare, maestrul susține că nici nu a fost anunțat de organizatorii evenimentului. “Mă bucur că muzica mea a răsunat din nou după Olimpiada din
Român indignat de ce s-a întâmplat la SOCI. "Cum au putut să facă asta?" () [Corola-journal/Journalistic/74431_a_75756]
-
al operei sale, care a răsunat la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci. Într-un mesaj postat de acesta pe pagina de socializare, maestrul susține că nici nu a fost anunțat de organizatorii evenimentului. “Mă bucur că muzica mea a răsunat din nou după Olimpiada din ’80 la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Soci 2014. Dar cum au putut să mutileze această muzică când autorul este încă în viață!? Eu nici măcar nu am fost anunțat că cineva va “prelucra” lucrarea mea. Nici la
Român indignat de ce s-a întâmplat la SOCI. "Cum au putut să facă asta?" () [Corola-journal/Journalistic/74431_a_75756]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Violonistul Alexandru Tomescu pornește, vineri, în Turneul Stradivarius ”Bach to Basics”. Artistul va susține recitaluri în 12 catedrale din tot atâtea orașe ale țării, pentru a face să răsune Integrala Sonatelor și Partitelor pentru vioară solo, de Johann Sebastian Bach. Autor: Alina-Elena Vasiliu Evenimentele vor cuprinde, pe lângă muzică, și un spectacol de lighting design, special conceput pentru a scoate la iveală lumina din fiecare lucrare, se arată într-un
Alexandru Tomescu, în turneu cu vioara Stradivarius by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79495_a_80820]
-
minuțioasă, sistematică, filologică și consolidată filosofic, își revendică subiectivitatea, empatia, orizontul "senzorial și emoțional" - "creația". Căci despre neîncrederea în critică nici nu poate fi vorba, atâta vreme cât ea, critica, reprezintă o consecință a existenței literaturii. "Trăim într-un secol al criticii..." , răsună mândru glasul debutantului. Alături de impresionismul critic (facem critică "așa cum respirăm") s-au dezvoltat alte școli și metode, fiecare pre limba lor. Rostul criticii? "Libertatea" și "sclavia" ei este de a asculta mereu de text, fiind, de aceea, "părtinitoare, pasionată, politică
Marian Papahagi, critic literar by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7970_a_9295]
-
ecran, doar tonul muzicii devenea mai de îngropăciune ori mai de viață, vesel, după împrejurări... Mai scria și dedesubt câte ceva; dar parcă nu românește, - nu înțelegeam ce. înțelegeam când scria: Eroul plânge părăsit... Și altele, de acest fel. Odată au răsunat niște împușcături, publicul a crezut că se trage afară pe stradă, - pe ecran era o scenă de iubire - era așa-numita de-sincronizare - și lumea s-a bulucit să iasă; eu rămăsesem cu gura căscată și banca golită de cei
Cinematograf 1929 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7975_a_9300]
-
acestui volum. În ce mă privește, pot spune că am trăit cel puțin un deceniu (ultimul) în climatul intelectual al regimului comunist. Categoric, toate produsele culturale comentate în carte (de la filme până la bibliografia școlară) făceau parte din cotidian (e drept, Răsună valea nu se mai proiecta de multă vreme, dar în anumite medii de sorginte muncitorească, stârnea încă multă nostalgie), dar nu erau nici singurele, nici cele mai relevante pentru viața culturală a vremii. Cel puțin la Timișoara, unde m-am
Autopsia propagandei comuniste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7826_a_9151]
-
Covrig Roxana Șase preoți militari, familie, și zeci de colegi. Generalul Mihail Popescu s-a ridicat la ceruri. Pe fundal melodia ce răsuna din două boxe și vocile preoților parcă chemau norii și vântul. În București, caniculă. În Cimitirul Militar Ghencea 1, norii acoperiseră soarele și adierea vântului venea ca o răsplată pentru jandarmii ce stăteau nemișcați de peste o oră. Zeci de colegi
Mihail Popescu, ultimul onor la general - FOTO și VIDEO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78372_a_79697]
-
pentru jandarmii ce stăteau nemișcați de peste o oră. Zeci de colegi și o mare durere Pe o parte stăteau șefii Statului Major General și foștii colegi. Pe cealaltă jandarmii. În mijloc, lângă general, familia îndoliată. Un strigăt de jale a răsunat mai înainte din mama ce-și îngropa copilul, un copil de care este mândră o țară. S-a uitat la groapa de unde el avea să plece definitiv și a spus: "Mamă, ia-mă și pe mine cu tine". Zeci de
Mihail Popescu, ultimul onor la general - FOTO și VIDEO by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78372_a_79697]
-
Suzana în baie floarea de măr pășește prin cenușa / imperiului / Râsul tău / se varsă ca apa într-o scară de pahare / Acum aș râvni / o plimbare cu barca pe-acest căprui al ochilor tăi" (Floare de măr). Din loc în loc răsună cîte-o melodie grațioasă, de șansonetă acompaniată de acordeon: "Sânt singur chiar pe viața mea / sânt doar adaos fără ea / și nu mai știe cum râdea // Nici umbră nu-i din frageda / miresmelor ce-mi cheltuia / păcatele din carnea rea // Logodnă
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
literară a secolului trecut. Scrisesem acest poem în anii studenției, la București, iar prin 1980 îl citisem și într-un cenaclu despre care nimeni nu-și mai amintește astăzi mare lucru (se numea la ora aceea ŤCenaclul de Luniť). Îmi răsună în minte și acum râsetele spontane provocate atunci printre colegii mei de cenaclu în momentul citirii poemului. Imediat, unii și l-au copiat pe diverse foi, caiețele și carnete. Poemul a început să circule în București din mână în mână
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
față erau comparate cu schițele lui Caragiale. Da, așa-i, Gheo e noul Caragiale." Urmează demonstrația: "Aproape maniacal de atent la gesturile, mimica, ticurile omului de pe stradă, expert în a reda situații banal-excepționale, un extraordinar creator de dialoguri care-ți răsună în urechi imediat ce le-ai cules cu ochii de pe pagină..." Se revine rapid la concluzie: "Curat Caragiale updated!" Deși nu mai era nevoie, un ultim argument, la fel de puternic ca și cele de pînă acum, e scos la lumină de criticul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]