1,802 matches
-
ciubote roșii cu tureatcă răsfrântă, ca un răzăș cuprins". Era cu capul gol și cu buzele "sângerate sub mustăți" . Pentru Costea Căruntu eroul este "un rău și-un mișel", "un ticălos", pe care-l bate peste fălci "cum se cuvine". Răzeșul se dovedește a fi devotat dragostei sale: Pentru o dragoste pot să-mi dau viața și tinerețele mele", și urăște arnăuții care sunt mereu pe urmele lui. Alte povestiri Haralambie este povestită de călugărul Gherman, care coborâse pentru prima oară
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
autentică pledoarie pro domo, Cezar Petrescu nu ezită să iși circumscrie proza fantastică aceleiași intenții de sorginte balzaciana ce i-a canalizat întreaga energie creatoare de-a lungul a peste treizeci de ani (din 1922, anul debutului cu Scrisorile unui răzeș, până în 1955, când îi apare ultimul român, Oameni de ieri, oameni de azi, oameni de mâine): Nu observi care e profesiunea mea de credință? Înregistrez realitatea. O înregistrez parcelat: articulez o realitate cu alta, o problemă socială sau psihologică cu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
patru buciumași - Ivan, Tamaș, Grec și Cârcei. Tot din această localitate s-a răspândit și legenda legată de stejarul din Borzești, imortalizată de junimistul Nicolae Gane în frumoasa povestire Stejarul din Borzești. Localitatea a aparținut din secolul al XVIII-lea răzeșilor, unor boieri (Aslan) sau mănăstirilor din jur. De accea, în documentele vremii, așezarea apare cu formele Bucium, Buciumul și Buciumi. Pe teritoriul României, se înregistrează multe nume de locuri precum Bucium, Buciumi, Buciumeni. Et.: ap. Bucium d.lat.bucinum. CAȘIN, sat
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Ștefan cel Mare, care îl stăpâneau pe partea dreaptă și cea stângă a Trotușului. O parte de teren, cuprinsă între râul Trotuș și Munții Zăbrăuți, a fost dăruită de Ștefan cel Mare unor țărani viteji și credincioși, care au devenit răzeși, statorniciți astfel din generație în generație. În timpurile trecute, satul a aparținut, succesiv, de comunele Căiuți, Bogdana, Borzești și Valea Seacă. Prima mențiune scrisă este din 19 martie 1570, din timpul lui Bogdan Lăpușneanul, care întărește un act mai vechi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
marilor boieri și a domnitorilor angajați în lupte pentru tronuri, după lunga și stabila domnie a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe cu mult devotament. La rândul lor, curtenii noștri se sprijineau pe micii boieri, pe răzeși și pe târgoveți în luptele politice interne și în cele de apărare față de alte două imperii: ale țarilor ruși și ale împăraților habsburgici. Ultimii au preluat prin momeală Moldova de Nord în 1775, redenumită de atunci Bucovina. Au urmat ecourile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Să avem în vedere că vechile tradiții românești au cultivat relații sociale dintre categorii și clase sociale "deschise", cel puțin în momentele de mare cumpănă istorică, generate de amenințătoare invazii barbare, războaie între imperiali, urgii ale naturii. Boierii medievali cu răzeșii numeroși și iobagii urmau strategia mai simplă a "avutului" dobândit cu "cinste" și "onoare" în fața urmașilor și a "obștei" autoritare. Semnele modernității au venit odată cu lărgirea luminilor libertății prin școală, noi drepturi politice, economice și de reprezentare internațională. Industriile, căile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
poetul nutrea o profundă aversiune de pe poziția unei critici romantic-conservatoare cu puternice accente xenofobe, care identifica în socialist străinul complotând împotriva românității. De altfel, Eminescu nu se arată interesat de un proletariat decuplat de la valorile tradiției, ci de țărănime, de răzeș ca unic depozitar al tradiției în care poetul identifică toate armonicele utopiste ale unei solidarități cutumiare. Chiar și întâmplătoare, apropierea liricii eminesciene de Baudelaire indică o încercare de a construi o punte viabilă către postromantismul decadento-simbolist pe care-l ilustrează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Zizinca. Aici au fost îngropați numeroși ostași germani CAPITOLUL IV Comuna Oșești în anii 1917 1918 Satul Oșești este atestat documentar din anul 1546, în timpul celei de-a doua domnii a lui Petru Rareș. Oamenii de pe aici au fost dintotdeauna răzeși, așa cum apar în catagrafiile (recensămintele) nominale, începând cu 1772 - 1773. Unele nume de familie de atunci se regăsesc și acum, ceea ce dovedește statornicia lor pe aceste locuri. Din Oșești s-a ridicat neamul Motășilor, care a dat numeroși ofițeri superiori
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
orfanilor să’i ridicați și să’i duceți la acest orfelinat. Deasemeni veți întocmi o listă cu toți bătrânii invalizi și refugiați care nu au mijloace de existență pentru a le veni în ajutor”. Pentru o comună ca Oșești cu răzeși mândri care se bucurau de o stare materială mulțumitoare pentru acele timpuri grele, această adresă a fost o adevărată insultă dovadă stând răspunsul trimis de primarul Balașiu în care arăta următoarele: „...raportăm că orfanii din această comună sunt îngrijiți în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o putere străină la fel de ticăloasă: Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste care a impus venerarea militarilor ruși în detrimentul celor care, direct sau indirect, au contribuit la realizarea României Mari. CAPITOLUL V Scurte biografii ale unor personalități vasluiene 1. I .C. Frimu, fiu de răzeș ajuns revoluționar de stânga a. Scurtă g nealogie În anul 1969, N. Petr publicat cartea „I.C. Frimu”, lucrare c a păs e eanu și D. Baran au e cuprinde o sumă de inexactități dar și adevăruri deranjante, prin urmare ascunse
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Șurinești, astăzi Emil Racoviță, comuna Dănești. Fiul său, Toader Frimul din Dăncești, avea să îndeplinească și el calitatea de martor hotarnic încă de la 4 aprilie 1688. Până la sfârșitul secolului XVII, Frimuleștii dispar din Dăncești, căci atât ei cât și ceilalți răzeși din sat vând pământurile lor marelui logofăt Nicolae Racoviță, încât la începutul secolului al XVIII-lea, la 1709, ginerele lui Nicolae Racoviță, Iordache Roset, fost mare vornic al Țării de Jos, stăpânea trei sate, unul lângă altul, aflate pe pârâul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acest elev nici nu mai apare în evidențele școlii din Bârzești. Nu putem ști cum s-au simțit părinții săi, dar ne putem pune în pielea lor. Ce să facă mama Zamfira, fată de patron din Huși, și tata Costache, răzeș, proprietar de pământ cu un mic rang boieresc și funcționar public? Probabil, pentru a nu-i face de râs prin sat, s-au hotărât să-și dea copilul pe mâinile unui maestru pentru a învăța meseria de tâmplar și nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
memoria lui IC Frimu a revenit în actualitate așa că în martie 1948, odată cu redenumirea unor străzi sau instituții, atât fostul Teatru Județean cât și fosta stradă I.C. Brătianu sau Parcul Central din Vaslui, au primit numele revoluționarului bârzeștean, fiu de răzeși gospodari și cu vază, căzut în patima unei politici care s-a dovedit de-a lungul timpului a fi extrem de păguboasă și falimentară. Casa lui Costache Frimu (tatăl lui Ion) mai există și acum în satul Bârzești fiind, poate, cea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
certificat de naștere seria Ne nr.106909 eliberat de sfatul popular al comunei Hurdugi în martie 1953 cu nr. 203, apare fostul raion Huși, declarat ca atare în 1950 odată cu noua reformă administrativ teritorială de tip sovietic. Părinții săi, țărani răzeși și oameni luminați, l-au încurajat să urmeze școala normală pentru a deveni învățător. În familie nu s-au păstrat acte privind data absolvirii școlii dar s-a păstrat un caiet de planuri de lecții din perioada 1901-1903, când era
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în anul 1866, în județul Bacău se aflau în exploatare un număr de 275 de puțuri), împrejmuite cu plasă de nuiele, din care petrolul se scotea cu hecnale acționate de oameni sau de cai. În perioada regulamentară, exploatarea se intensifică, răzeșii și moșnenii distingându-se în acest sens. Sutele de gropi sau puțuri aflate pe moșiile țăranilor liberi au grăbit procesul de diferențiere a acestora - spre exemplu, apar muncitori specializați - gropașii. În materie de tehnologie extractivă, o realizare remarcabilă a fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și peste șase din cei pârâți prefectului de către arendașul evreu Berman Gutman. Alți proprietari și arendași ce au acordat mai de voie, mai de nevoie, facilități și prețuri ceva mai realiste pentru muncile prestate de țărani, au fost: Iorgu Motăș - răzeș de Oșești cu suprafață mare de pământ; N. Lupașcu - proprietar al moșiilor Tatomirești, Măcrești și Gura Văii, com. Drăgușeni (acum, în jud. Iași); August Steiner - arendașul moșiei Frenciugi, com. Drăgușeni; Neculai Luchian - arendașul moșiei Crăciunești, proprietate a lui E. A. Pangratti
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a fost cel mai mare îndemn. Dar eforturile prin arhive și biblioteci m-au făcut mândru că, chiar, satul e de pe vremea lui Ștefan cel Mare, atestat documentar pe timpul lui Petru Rareș, că n-a lipsit semnul creștinismului, că giurgionenii răzeși mai sunt și astăzi mândri și muncitori. Înfiorat și astăzi de freamătul porumbului foșnind sub clar de lună, ca odinioară într-o copilărie chinuită, cu gândul la frumosul din noi dar și dimprejur, încerc să vă convertesc și pe Dvs.
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
iar la Căbești (atestat în l505) exista, pe deal, de la război un observator militar cu proiectoare puternice care, pe 16 km. brăzda cerul cu un fascicul de lumină și îngrozea pe toată lumea dimprejur! Istorie zbuciumată și pentru acest sat de răzeși (incluzând și Răcușana cu care a făcut corp comun în toată istoria lor) care s-au ocupat cu creșterea vitelor, a viermilor de mătase, producție de țesături și covoare, confecționarea obiectelor de mică folosință, pădurile cu tei fiind predominante în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cânepă, iar agricultura se realiza cu mijloace rudimentare, plugul din lemn fiind folosit până după al doilea Război mondial. Deși nu avem documente mai vechi, Giurgioana, având în componență fie o parte din sat, fie moșia Mărtinești, și-a crescut răzeșii în vointa aprigului domnitor Ștefan. Se cunoștea spiritul de sacrificiu și încrederea, siguranța voievodului în oastea răzeșească cu care a biruit în atâtea lupte. Și urmașii acestuia au recunoscut statutul așezării care a rămas și până astăzi nesupusă vreunui boier
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
împresurat partea noastră de moșie ci o avem de baștină noi răzășii, de către partea de moșie cumpărătură a răposatului boer Gavril Conachi ce o are luată tot din trupul moșiei aceștia Șerbănești di la un Andrii Corpaci, și fiind la răzeși copie di pi zapisul vânzătoriului către numitul boer s-au rânduit di către dlor dregătorii la cercetare pe dumnealui Sardar Manolachi Radovici, și au găsit cu cale la starea locului că fără dreptate să întinde cu stăpânire peste partea noastră
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
nefiind cini să răspunde de partea boerilor stăpânitori ci să afle cum părții acestăi moșii a răposatului boer vornic Gavril Conachi. Pentru aceasta nu sa hotărât și nu s-au pus piatră, ci au rămas ca să vinim la luminatul noi răzeșii ca să înfățișăm copii zapisului de mai sus pominit și după cum va găsi cu cali cinstitul divan, ca să fim puși la cale, pentru aceasta ne rugăm cu lacrimi Înălțimii tale ca să fie luminată porunca Mării tale dregătoriului, din ținutul Tecuciului, undi
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
1865 în locul alteia tot de zid, dar care era mică. Este deservită de un preot și un cântăreț. Satul în vechime se numea Mărtineșci; acest nume se păstrează astăzi numai la moșie. Teritoriul cătunei este de 450 hectare. Locuitorii vechi răzeși stăpânesc 280 hectare, iar proprietarul 170 hectare. Mare parte din femei se ocupă cu creșterea vermilor de mătase. N-are școală. Copiii merg la școala din Bălăneșci. Giurgioana, râpă cu pârâu, pleacă din sat, merge direcție Vest Est și se
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
47 de biserici ridicate de Ștefan Voievod erau mult prea puține pentru numărul satelor, dar credem că în fiecare sat (poate și cătun) exista un lăcaș cu asemenea funcții. Erau multe păduri (ce „sihăstrie” era în lunca Zeletinului !) dar dacă răzeșii celor două sate plecau fie la luptă, fie la muncă, oricum își întorceau gândul către Domnul și către familie. N-ar fi de mirare să aflăm că și înainte de biserica mai mică (dar tot din zid) semnalată înainte de 1809, cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
aflăm că și înainte de biserica mai mică (dar tot din zid) semnalată înainte de 1809, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, a existat o alta, și o alta ă Gestul spătarului Costache Ghioca de a ridica biserica pe pământul răzeșilor putea pleca și din credința că aceștia vor ști să o apere, erau credincioși și muncitori (au fost părtași cu munca). Să nu uităm că de ceva timp (1859) era domnitor Alexandru Ioan Cuza care pregătea secularizarea averilor mănăstirești și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
măcar, perioada în care a slujit preotul Vasile Ivan și dacă a fost și învăț ător, dar e de bănuit că obiceiurile și întâmplările ar fi tot ca în opera lui Ion Creangă. Comuna fiind bogată și oamenii primitori (printre răzeși nu putea exista un cerșetor sau țigan), e de așteptat să fi fost căutată de preoți, dar probabil, încă, nu se putea înființa o școală. Răbojul era la mare cinste: o scândurică din tei consemna atâtea date, incredibil astăzi, despre
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]