2,264 matches
-
Normele de hrană indicate de literatura de specialitate ( BURLACU Gh. și col. 1998), care trebuie luate în considerare la alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile din lunile 8 și 9 de gestație sunt prezentate în tabelele 31 și 32. În alcătuirea rației vacilor în gestație avansată recomandăm a se lua în considerare următoarele aspecte: Rațiile furajere să fie echilibrate în nutrienți proteici, energetici și vitamino-minerali, conform normelor de hrănire, Furajele energetice (silozul de porumb) să fie limitate la 30-40 % din rație pentru
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care trebuie luate în considerare la alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile din lunile 8 și 9 de gestație sunt prezentate în tabelele 31 și 32. În alcătuirea rației vacilor în gestație avansată recomandăm a se lua în considerare următoarele aspecte: Rațiile furajere să fie echilibrate în nutrienți proteici, energetici și vitamino-minerali, conform normelor de hrănire, Furajele energetice (silozul de porumb) să fie limitate la 30-40 % din rație pentru a evita îngrășarea excesivă a femelei și a preveni tulburările metabolice (cetoza, fevra
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
alcătuirea rației vacilor în gestație avansată recomandăm a se lua în considerare următoarele aspecte: Rațiile furajere să fie echilibrate în nutrienți proteici, energetici și vitamino-minerali, conform normelor de hrănire, Furajele energetice (silozul de porumb) să fie limitate la 30-40 % din rație pentru a evita îngrășarea excesivă a femelei și a preveni tulburările metabolice (cetoza, fevra vituleră, sindromul de ficat gras), retenția anexelor fetale și afectiunile genitale inflamatorii. Se va avea în vedere ca vacile să-și mențină o condiție corporală la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
apetitului. Astfel se va adopta o dietă bogată în energie prin creșterea nivelului de concentrate, carbohidrați nonfibroși, care vor crește ingestia de energie și va scădea mobilizarea excesivă a rezervelor corporale. În tabelele 33 și 34 sunt prezentate modele de rații furajere recomandate pentru vaci în lunile a 8-a și a-9-a de gestație (BURLACU Gh. și col. 1998 ). Hrănirea vacilor în lactație timpurie Pentru a se preveni efectele negative ale unei furajări deficitare în această perioadă este indicat a se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
8-a și a-9-a de gestație (BURLACU Gh. și col. 1998 ). Hrănirea vacilor în lactație timpurie Pentru a se preveni efectele negative ale unei furajări deficitare în această perioadă este indicat a se lua în considerație următoarele măsuri în alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile de lapte: Administrare de rații furajere care să stimuleze apetitul, cum ar fi fânul de graminee și leguminoase de calitate, pentru ca femela să consume cât mai multă materie uscată posibilă și cât de curând după parturiție. Hrana
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col. 1998 ). Hrănirea vacilor în lactație timpurie Pentru a se preveni efectele negative ale unei furajări deficitare în această perioadă este indicat a se lua în considerație următoarele măsuri în alcătuirea rațiilor furajere pentru vacile de lapte: Administrare de rații furajere care să stimuleze apetitul, cum ar fi fânul de graminee și leguminoase de calitate, pentru ca femela să consume cât mai multă materie uscată posibilă și cât de curând după parturiție. Hrana administrată trebuie să fie proaspată, echilibrată în proteină
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lapte, în 23 tainuri/zi, Furajele de bază vor fi silozul de porumb și masa verde (în sezonul cald), iar complexele vitamino minerale se vor adăuga ca supliment la nivelul cerințelor stării fiziologice și perioadei de lactație, Nivelul nutrienților în rație va fi calculat conform normelor de hrană pentru a preveni supraîngrășarea femelelor și pierderea excesivă în greutatea corporală postpartum (tab. 35). În stabilirea rațiilor vacilor în lactație timpurie se va urmări refacerea greutății corporale într-un timp cât mai scurt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vor adăuga ca supliment la nivelul cerințelor stării fiziologice și perioadei de lactație, Nivelul nutrienților în rație va fi calculat conform normelor de hrană pentru a preveni supraîngrășarea femelelor și pierderea excesivă în greutatea corporală postpartum (tab. 35). În stabilirea rațiilor vacilor în lactație timpurie se va urmări refacerea greutății corporale într-un timp cât mai scurt pentru a minimaliza efectul balanței energetice negative postpartum. Aceast obiectiv va fi luat în considerare deoarece s-a constatat că prelungirea perioadei de dezechilibru
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de însămânțare (BRITT,J.H.1991). HUTJENS citat de BRITT ,J.H.1991 recomandă ca vacilor fătate recent să li se asigure o valoare energetică > 1,32 mcal / kg SU. Prevenirea acidozei ruminale prin utilizarea unor substanțe de tamponare a acesteia în rație. Un model de dietă pentru vaci în lactație timpurie recomandat de BURLACU GH. și col. 1998 indică ca furaje de bază, în sezonul de vară: borceagul ( amestec ovăz+mazăre)nutreț verde, fân amestec golomăț și lucernă, concentrate (porumb boabe, șrot
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cele opt direcții, în corespondență cu cele nouă continente care constituiau, la vremea respectivă, harta Pământului, fie în plan vertical, ca trepte ale unei ierarhii. Aceeași complexitate se regăsește, pe linie budistă, în reprezentările tridimensionale ale unei mandala: confi gu rația păstrează dimensiunea axială prin secvențialitatea verti cală a registrelor, desfășurând concentric treptele în jurulaxei me diane, fără a le suprapune în plan. Surprinderea sincronă a tuturor treptelor, în simultaneitatea lor, devine dezideratul discipolului practicant. Astfel, sincronicitatea spațială, ca asumare a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
organa; șed ideo natură instituit diversitatem în organis, ut congruerent diversități potentiarum. Et similiter diversă media diversis sensibus attribuit, secundum quod erat conveniens ad actus potentiarum. Naturas autem sensi bilium qualitatum cognoscere non est sensus, șed intellectus. Accipienda est ergo rațio numeri et distinctionis exteriorum sensuum, secundum illud quod proprie et per se ad sensum pertinet. Est autem sensus quaedam potentia passiva, quae nata est immutari ab exteriori sensibili. Exterius ergo immu tativum est quod per se a sensu percipitur, et
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Aquino în Sentenția libri De anima recurge la Socrate și la Diarus; nu simțurile noastre externe sunt afectate în mod direct de vreunul dintre acești indivizi particulari, ci puterea cognitivă care îi percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI.1.6.) Și vero apprehendatur în singulari, utputa cum video coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
percepe în mod esențial este vis cogitativa sau rațio particularis: (ÎI.1.6.) Și vero apprehendatur în singulari, utputa cum video coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și ARISTOTEL, De anima (III, 425, a 29-30). est collativa intentionum individualium, sicut rațio universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 14). Dacă însă un obiect individual
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
coloratum, percipio hunc hominem vel hoc animal, huiusmodi quidem apprehensio în homine fit per vim cogitativam, quae dicitur etiam rațio particularis, eo quod 39. A se vedea și ARISTOTEL, De anima (III, 425, a 29-30). est collativa intentionum individualium, sicut rațio universalis est collativa rationum universalium (Sent. De anim., lib. 2, l. 13, n. 14). Dacă însă un obiect individual este perceput, când văd ceva colorat, percep acest om sau acest animal; atunci aceasta percepere în om este realizată de puterea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aliqua cadunt sub visu, secundum proprietates în quibus communicant inferiora corpora cum caelestibus: tactus autem est perceptivus proprie tatum quae sunt propriae elementis, scilicet calidi, et frigidi, et similium; gustus autem et olfactus, proprietatum quae competunt corporibus mistis secundum diversam rațio nem commistionis calidi et frigidi, humidi et sicci. Sonus autem causatur ex motu locali, qui etiam communis est cor poribus caelestibus et inferioribus, licet species motus quae causat sonum, non competat corporibus caelestibus secundum sententiam Aristotelis. Unde ex ipsa natură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
schimbare spirituală, căci altfel s-ar putea spune despre toate obiectele care ar suferi schimbări materiale, despre orice perete care este vopsit sau orice lichid care este încălzit că simt: (ÎI.1.10.) Patet igitur quod immaterialitas alicuius rei est rațio quod sit cognoscitiva; et secundum modum immaterialitatis est modus cognitionis. Unde în ÎI de anima dici tur quod plantae non cognoscunt, propter suam materialitatem. Sensus autem cognoscitivus est, quia receptivus est specierum sine materia (S. th., I, q. 14, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simți, toate corpurile naturale ar simți când ar fi alterate. Dar în anumite simțuri găsim doar schimbări imateriale, precum în [cazul] văzului; iar în altele găsim, împreună cu o schimbare spirituală, și una naturală [...]. (ÎI.1.12.) Unde manifestum est quod rațio cognitionis ex opposito se habet ad rationem materialitatis. Et ideo quae non recipiunt formas nisi materialiter, nullo modo sunt cog noscitiva, sicut plantae; ut dicitur în ÎI libro de anima. Quanto autem aliquid immaterialius habet formăm rei cognitae, tanto perfectius
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ab odorabili resolvi quidem potest fumalis evaporatio, quae tamen non pertingit usque ad terminum ubi odor percipitur, șed immutatur medium spiritualiter, ultra quam dictă evaporatio pertingere possit. Quod autem spiritualis immutatio fit a visibili magis quam ab aliis sensi bilibus, rațio est, quia visibiles qualitates insunt corruptibilibus corporibus, secundum quod communicant cum corporibus incorruptibilibus; unde habent esse formalius et nobilius quam reliqua sensibilia, quae sunt propria corruptibilium corporum (Sent. De anim., lib. 3, l. 20, n. 4a5). Deoarece mirosul unui cadavru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care o formă este împărtășită (communicatio), unde prin „împărtășită“ trebuie înțeles că forma este în două sau mai multe lucruri diferite, putem distinge între mai multe categorii ale asemănării: 1. asemănarea perfectă, cănd formă este împartă sita în aceeași proporție (rațio) și în același mod; 2. asemănarea imperfecta, cănd formă este împa rtasita în aceeași proporție, dar nu în același mod; 3. asemănarea agenților univoci, agenții care sunt de același fel după specie, gen sau analogie, care poate avea trei cazuri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se igitur species intelligibilis recepta în intellectu possibili în intelligendo sicut id quo intelligitur, non sicut id quod intelligitur: sicut et species coloris în oculo non est id quod videtur, șed id quo videmus. Id vero quod intelligitur, est ipsa rațio rerum existentium extra animam: sicut et res extra animam existentes visu corporali videntur. Ad hoc enim inventae sunt artes et scientiae ut res în suiș naturis existentes cognoscantur (S. c. G., ÎI, 75, n. 7). Specia receptata în intelectul posibil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
est, nam alia animalia percipiunt huiusmodi intentiones solum naturali quodam instinctu, homo autem etiam per quandam collationem. Et ideo quae în aliis animalibus dicitur aestimativa naturalis, în homine dicitur cogitativa, quae per collationem quandam huiusmodi intentiones adinvenit. Unde etiam dicitur rațio particularis, cui medici assignant determinatum organum, scilicet mediam partem capitis, est enim collativa intentionum individualium, sicut rațio intellectiva intentionum universalium (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Din nou, trebuie să considerăm că, dacă un animal ar fi mișcat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Et ideo quae în aliis animalibus dicitur aestimativa naturalis, în homine dicitur cogitativa, quae per collationem quandam huiusmodi intentiones adinvenit. Unde etiam dicitur rațio particularis, cui medici assignant determinatum organum, scilicet mediam partem capitis, est enim collativa intentionum individualium, sicut rațio intellectiva intentionum universalium (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Din nou, trebuie să considerăm că, dacă un animal ar fi mișcat doar de ceea ce simte ca fiind plăcut sau neplăcut, nu ar fi necesar să plasăm altceva în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
per sensum non accipiuntur, ordinatur vis aestimativa. Ad conservandum autem eas, vis memorativa, quae est thesaurus quidam huiusmodi intentionum. Cuius signum est, quod principium memorandi fit în animalibus ex aliqua huiusmodi intentione, pută quod est nocivum vel conveniens. Et ipsa rațio praeteriti, quam attendit memoria, inter huiusmodi intentiones computatur (S. th., I, q. 78, a. 4, co.). Pentru perceperea intențiilor care nu sunt receptate prin simțuri este instituită puterea estimativa. Pentru con servarea acestora este instituită memoria, care este tezaurul acestor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care intelectul posibil va cunoaște esență obiectului hilemorfic extramental. (ÎI.5.6.) Nam primo quidem consideratur passio intellectus possibilis secundum quod informatur specie intelligibili. Qua quidem formatus, format secundo vel definitionem vel divisionem vel compositionem, quae per vocem significatur. Unde rațio quam significat nomen, est definițio. Et enuntiatio significat compositionem et divisionem intellectus. Non ergo voces significant ipsas species intelligibiles; șed ea quae intellectus sibi format ad iudicandum de rebus exterioribus (S. th., I, q. 85, a. 2, ad 3). Într-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptul nu semnifică speciile inteligibile, ci ceea ce intelectul formează în el însuși și judeca despre lucrurile exterioare. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso quandam intentionem rei intellectae, quae est rațio ipsius, quam significat definițio. Et hoc quidem necessarium est: eo quod intellectus intelligit indifferenter rem absentem et praesentem, în quo cum intellectu imaginatio convenit; șed intellectus hoc amplius habet, quod etiam intelligit rem ut separatam a conditionibus materialibus, sine quibus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]