9,883 matches
-
mâna lui la guvernare. Unii vor spune că opoziția își face pur și simplu treaba și echilibrează sistemul democratic. Nimic mai fals. Opoziția din România a renunțat la construcție. Distruge și blochează orice tentativă de reformă, desființează, în numele unui populism radical, tot ce propun guvernul Boc și Traian Băsescu, legitim sau nu. În vremuri de criză, acțiunea irațională a opoziției egalează efectele incompetenței guvernului Boc. Deasupra tuturor, veghează un arbitru atotputernic și imprevizibil, el însuși nereformat: Curtea Constituțională. Din asta nu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în România euroscepticismul de esență penală Guvernul Tăriceanu supraviețuiește de aproape patru ani, dar din 2004 până astăzi liberalii au răsturnat paradigma europeană. Tentativele eșuate de a prelua controlul asupra justiției și derapajele economice le-au schimbat liberalilor în mod radical, după 2007, discursul proeuropean. Astăzi, Bruxelles-ul le este adversar, nu partener. Au transformat gradual Comisia Europeană dintr-un reper democratic și motor al reformei într-un veritabil inamic, incapabil să înțeleagă problemele României. Unde trebuie căutate însă cauzele metamorfozei
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în episodul II, Secretul rețelei, judecătorii ajung aici trimiși de CSM pe criterii discreționare, în urma unor interviuri subiective și netransparente. Soluția propusă de cei 300 de magistrați protestatari pare cea corectă: suspendarea procedurilor de promovare la Curtea Supremă, până la reformarea radicală a modalităților de recrutare: concurs și criterii clare de selectare a competențelor. S-ar putea ca o soluție să fie și propunerea Ministrului Justiției, aceea ca Înalta Curte să judece pe viitor doar procesele cu înalți demnitari, pentru a fi
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
prin păstrarea dosarelor în sertar fără a fi instrumentate, astfel încât scurgerea timpului să influențeze șansa realizării unei probațiuni eficiente și să permită prescrierea răspunderii penale. Sistemul mutant de la Finanțe. Stimulentul care stimulează viciul De ce greva funcționarilor de la Finanțe arată mai radicală decât altele, chiar decât protestul polițiștilor, cum a fost el: violent, vulgar și fâsâit în câteva ore. De ce conțopiștii și birocrații, specie de birou agresivă în alte moduri, de regulă subterane, s-au răsculat la vedere, pe holurile Ministerului? Explicația
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
a emula (în aparență) schimbările de la Moscova, la Plenară CC a PMR din aprilie 1954 a fost instituită o mult lăudată "conducere colectivă."137 Liderii comuniști români au înțeles că vremurile se schimbau și că vechile metode necesitau o revizuire radicală, astfel că începând din 1953 s-a înregistrat o relaxare a politicii interne. Una din primele decizii luate viza oprirea construcției Canalului Dunăre Marea Neagră, lucrare a cărei construcție a fost impusă de Stalin, fiind apoi folosită ca instrument de represiune
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
stabili relații de bună vecinătate, fiecare fiind influențată în politica să externă de "tutorii" lor, insă odată cu relaxarea tensiunii și promovarea "coexistentei pașnice" la nivel internațional, relațiile între cele două state vecine aveau și ele să se modifice în mod radical, spre beneficiul amândurora. Este de menționat că lucrările inițiate de către RPR la granița cu RPFI sub patronajul lui Stalin au fost sistate definitiv în 1955, ceea ce marchează un pas extrem de important în direcția detensionării relațiilor bilaterale româno-sârbe; iar după restabilirea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
În legătură cu activitatea de guvernare și cu sistemul administrației publice, trebuie menționate formele pe care fenomenul corupției le capătă în țările aflate în tranziție și nu numai. Prăbușirea economiei planificate în țările Europei Centrale și de Est a determinat o schimbare radicală a formelor de manifestare a corupției. Diminuarea bruscă a rolului statului în economie, lipsa unor soluții operaționale, oportune și eficiente de privatizare, precum și diminuarea eficienței actului de justiție au determinat accentuarea și apariția de forme noi ale actului de corupție
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Principiul cooperării și coerenței; Principiul parteneriatului public privat. Capitolul 3 Corupția în lumea contemporană 3.1. Corupția și statele în tranziție Tranziția de la socialism este un proces unic cu caracter istoric. Țările nu au încercat niciodată o transformare atât de radicală și simultană a ambelor instituții, politice și economice. Subzidirea acestor transformări avea să fie un set complex de reforme care necesită construirea instituțiilor de bază ale unui stat, creând fundația unei economii de piață și transferarea bogăției de la stat la
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
tranzițiilor politice și economice pune lumină asupra variației în incidența corupției și asupra mediului politic. Alegerile strategice cu care se confruntă țările după urmarea colapsului regimului comunist pot fi împărțite în două grupuri. În primul rând, decizia, a cărei abordare - radicală sau graduală - este de a se îndrepta spre prima generație de reforme economice, ține de primul grup. Celui de-al doilea grup îi aparțin două alegeri cu privire la structura constituțională a statului: 1) alegerea dintre administrația prezidențială și cea parlamentară; și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
eu am trăit deja viața pe care o trăiești tu, însă tu n-ai trăit încă viața pe care o trăiesc eu!), pentru că, spun, întocmai ca tine eram și eu pe vremuri; credeam că sunt cea mai realistă și mai radicală persoană, pe care a cunoscut-o vreodată umanitatea întreagă. Așa sunt tinerii, îndeobște, prin natura lor: știu hotărât că au dreptate mereu și cred, cu toată tăria, că lumea toată-i doar a lor și că ei sunt mai presus
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
banalități, intervenția și expunerea mea era ca un balsam pentru suflet. Dar... “nimicnicia” ce poate percepe, Înțelege... “Să nu cumva să vii cu ceva deosebit deoarece “umbrele” se pot abate asupra capetelor lor. În acel moment se făceau și schimbări radicale la conducerea Radio Iași, și era multă tensiune acumulată. Urmau să fie Îndepărtați SRI-știi, comuniștii, leprele, toți aceștia fiind Înlocuiți cu oameni de valoare, devotații culturii. Greu! Destul de greu! „Leprele au intrat În greva foamei” ( așa suna un articol pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
DEVCOM (caseta 1), prima punând accent pe organizare, pe gestionarea conflictului, pe generarea unor instituții prin mișcări sociale, iar cea de-a doua fiind focalizată pe organizarea grupurilor comunitare pentru folosirea eficientă a unor resurse prin intermediul unui program. „Organizarea comunitară radicală” este o variantă de organizare comunitară în care ținta explicită este promovarea justiției sociale prin schimbări sociale structurale la nivelul comunității (vezi Reisch, 2005, și termenul corespunzător explicitat la sfârșitul prezentului volum în „Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
istorice" Producerea de bunuri publice la nivel comunitar prin mobilizarea resurselor materiale și umane locale a fost, inițial, promovată de organizații religioase sau caritabile și de structuri de asociere locale de tip tradițional (bazate pe vecinătate, etnie, rudenie etc.). Schimbările radicale apar din momentul în care acțiunile de DEVCOM sunt promovate prin mișcări sociale sau prin sprijinul mai puternic sau mai slab al statului. În societatea românească din prima jumătate a secolului trecut, formele exemplare de DEVCOM sunt asociate cu mișcarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mijloc de ieșire din sărăcie. De la soluțiile de tip cooperare comunitară se trece tot mai mult la cele de tip antreprenoriat. La rândul ei, abordarea neoliberală a DEVCOM ajunge să fie contestată,în anii ’80 și ’90, de către comunitarism, populismul radical și postmodernism. Mișcările sociale postmoderniste susțin curente precum feminismul și ecologismul și se opun abordărilor de tip modernizare. Aspectul problematic esențial în cazul postmodernismului a fost acela de a duce la diminuarea activităților economice necesare pentru DEVCOM. Postmodernismul a susținut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
seama de interesele altora, iar individualismul fiind doctrina conform căreia este legitim să-ți urmărești propriile interese în aceleași condiții în care alții sunt liberi să și le urmărească pe ale lor” (Barry, apud Miller, 2000, p. 526). Orientările ideologice radicale din sfera naționalismului 1 au o pondere apropiată de 9% și se concentrează covârșitor în categoria celor cu naționalism exclusivist. Diferitele orientări în domeniul identității naționale au puternice rădăcini în spațiile de viață ale oamenilor, sunt legate de compoziția etnică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regimurilor militare, dar, în același timp, dacă nu trăiește în medii de izolare, va fi tentată să răspundă la modul corect din punct de vedere politic susținând opțiunea pentru democrație. Radicalismul în ideologiile socialetc "Radicalismul în ideologiile sociale" Invocarea soluțiilor radicale în interacțiunea dintre grupurile sociale la nivelul ideologiilor difuze este simptomatică pentru problemele sociale actuale sau potențiale. Voi încerca în continuare să identific câteva dintre zonele ideologiilor sociale difuze în care apar semne de acceptare a unor mijloace de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de întreprinderi voi prefera conceptul de radicalism celui de extremism. Acesta din urmă este mai greu de operaționalizat la nivelul cercetării prin ancheta de opinie. Extremismul este negarea unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. În plan comportamental se pot face relativ sigur identificările care să ducă la un diagnostic corect. În registrul opiniilor, mai ales când este vorba despre fireasca scoatere din context pe care o operează sondajele, diagnosticarea este mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
opțiunile majore din literatura de specialitate și orientând definiția spre o abordare operațională, în contextul sondajului sociologic, voi spune că extremismul este: a) acțiune de negare, explicită sau implicită, a unor drepturi umane fundamentale; b) folosind, la modul voluntar, mijloace radicale; c) care duc la apariția unor situații discriminatorii sau distructive sau care sporesc probabilitatea de apariție a unor astfel de situații. Drepturile umane a căror negare constituie obiectul acțiunii extremiste sunt cele referitoare la libertate, egalitate și viață/supraviețuire/demnitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sporesc probabilitatea de apariție a unor astfel de situații. Drepturile umane a căror negare constituie obiectul acțiunii extremiste sunt cele referitoare la libertate, egalitate și viață/supraviețuire/demnitate umană. Pe scurt, se poate spune că extremismul se referă la negarea radicală a valorilor democrației, reductibile în esență la configurația culturală statuată prin Revoluția Franceză de la 1789. Separarea, supercontrolul, forța și absolutizarea valorilor proprii sunt principalele mijloace de tip radical prin care se impun soluțiile extremiste de discriminare, distrugere sau umilire a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
umană. Pe scurt, se poate spune că extremismul se referă la negarea radicală a valorilor democrației, reductibile în esență la configurația culturală statuată prin Revoluția Franceză de la 1789. Separarea, supercontrolul, forța și absolutizarea valorilor proprii sunt principalele mijloace de tip radical prin care se impun soluțiile extremiste de discriminare, distrugere sau umilire a oamenilor. Mijloacele radicale pot fi adoptate în domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
democrației, reductibile în esență la configurația culturală statuată prin Revoluția Franceză de la 1789. Separarea, supercontrolul, forța și absolutizarea valorilor proprii sunt principalele mijloace de tip radical prin care se impun soluțiile extremiste de discriminare, distrugere sau umilire a oamenilor. Mijloacele radicale pot fi adoptate în domenii diferite (politic, religios, etnic, economic, social) și medii diferite (ideologie sistematică, ideologie difuză, atitudini-sentimente, comportamente explicite, organizații/instituții, mișcări sociale etc.). Diferitele tipuri de extremism sunt identificate în funcție de medii sau domenii (politic, religios, rasial) de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de opinie în mod special, impune o foarte bună specificare. În variantă clară, un act este de tip extremist dacă: - are ca funcție negarea (= atacul, disprețul, blocarea mecanismelor de realizare etc.); - valorilor democratice (libertate, egalitate, demnitate umană etc.); - prin mijloace radicale (violență, segregare, fanatism, privare de libertate etc.). De remarcat că apelul la mijloace radicale, în sine, nu este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
act este de tip extremist dacă: - are ca funcție negarea (= atacul, disprețul, blocarea mecanismelor de realizare etc.); - valorilor democratice (libertate, egalitate, demnitate umană etc.); - prin mijloace radicale (violență, segregare, fanatism, privare de libertate etc.). De remarcat că apelul la mijloace radicale, în sine, nu este etichetat ca extremism. Numai folosirea violenței împotriva libertății și a egalității este considerată act de extremism. Altfel, în funcție de context, poate fi considerată „legitimă apărare”, „prevenire a conflictului” etc. Există două paliere sau niveluri majore de măsurare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
măsurare a extremismului (la nivel de individ, organizație, mișcare socială etc.): - comportamente de tip rasist, antisemit etc.; - acte de dogmatism politic; - fundamentalism religios-politic; - autoritarism; - totalitarism; - pogromuri; - genocid; - holocaust; - terorism politic; - fascism; - stalinism etc.; - discriminare; - fanatism; - terorism. În măsura în care actul de negare radicală a democrației se produce deschis, prin violențe, programe politice, formulări legislative, identificarea fenomenului extremist nu pune probleme. În cazul în care analiza este limitată la date de opinie, la ceea ce declară oamenii în cadrul unor sondaje la baterii de întrebări proiectate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și a face responsabile instituțiile care le afectează viața” (Narayan, p. XVIII). Eveniment - schimbare caracterizată numai prin raportarea unei stări finale la o stare inițială. Extremism - negare a unor drepturi umane fundamentale, precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. Conceptul de extremism este unul de tip descriptiv-evaluativ. El descrie în esență modul în care oamenii se raportează unii la alții, în condiții de diversitate socioculturală și de diferențiere a resurselor de putere. Evaluarea implicată în conceptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]