935 matches
-
una penticostală, ultima aflată într-un nou lăcaș, construit între anii 1988 și 1990. Accesul în localitate se poate face prin intermediul căilor ferate (magistrala București-Oradea, cu coborâre în stația Bratca) sau feroviare (drumul european E 60, până la Borod, de unde se ramifică drumul județean 764 D spre Bratca-Damiș și apoi se continuă către Roșia-Dobrești-Beiuș). Distanța Bratca-Damiș este de 12 km, drumul fiind asfaltat in cursul anilor 2007-2008. Acest lucru se datoreaza "Asociației Munților Pădurea Craiului" (organizată la nivelul primăriilor comunelor Bratca, Borod
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
reducere și-au adus contribuția și ciobanii care o tăiau deoarece cetina este otrăvitoare pentru oi, cât și procesele geomorfologice de versant(prăbușiri, surpări, alunecări) foarte frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime, altele sunt însă mult mai mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr. La marginea rezervației de tisă, pe izlazul Bolohani se găsește un exemplar de ienupăr care a fost schilodit de ciobani prin
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află imediat la est de municipiul Brăila, pe șoseaua națională DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din această șosea, la Cazasu se ramifică șoseaua județeană DJ221, care o leagă de comunele Romanu, Gemenele și Râmnicelu, terminându-se la Șuțești în același drum DN22. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cazasu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
din satele Grădiștea (reședința), Ibrianu și Maraloiu. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea șoseaua județeană DJ202A, care duce către nord spre Racovița și Salcia Tudor, unde se termină în DN23. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Grădiștea, Brăila () [Corola-website/Science/300964_a_302293]
-
Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul drept al Siretului (care formează limita cu județul Galați), la vărsarea Buzăului în acesta. Este traversată de șoseaua DN23 care leagă orașele Brăila și Focșani. În satul Latinu, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ202B, care merge pe malul drept al Buzăului, spre sud-vest, către Scorțaru Nou, și mai departe spre sud către Gemenele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măxineni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
est cu Ulmu, Roșiori și Cireșu. Prin comună trece șoseaua județeană DJ211, care o leagă spre sud de Grivița (județul Ialomița) și spre nord de Zăvoaia, Bordei Verde și Ianca (unde se termină în DN2B. La Tătaru, din DJ211 se ramifică alte două șosele județene: DJ211C care duce spre vest la Ciocile și DJ211B, care duce spre est la Bărăganul (DN21, DN21A) și mai departe la Victoria. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Fetești, pe care este deservită de stația Dudești
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Ariciu, Cuza Vodă, Gulianca, Olăneasca și Salcia Tudor (reședința). Comuna se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limita cu județele și . Este străbătută de șoseaua națională DN23 care leagă Brăila de Focșani. Din această șosea, în satul Gulianca se ramifică șoseaua județeană DJ202A care duce spre sud către Râmnicelu, Racovița și Grădiștea (unde se termină în DN22). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Salcia Tudor se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre nord de Gropeni și Chiscani (unde se termină în DN21), și spre sud de Berteștii de Jos, Victoria și Mihail Kogălniceanu (ultima în județul Ialomița). La Cuza Vodă, din această șosea se ramifică șoselele DJ212C (care deservește exclusiv comuna, în special satul ei de reședință) și DJ212A, care o leagă spre nord-vest de Viziru (DN21) și Bordei Verde. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stăncuța se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Stăncuța, Brăila () [Corola-website/Science/300989_a_302318]
-
Horia și Surdila-Greci (reședința). Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Buzău și la vest de orașul Făurei. Este traversată de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Surdila-Greci, din această șosea se ramifică scurtul drum județean DJ203A, care duce în centrul orașului Făurei, precum și șoseaua județeană DJ203N, care duce la Rușețu (județul Buzău) și apoi înapoi în județul Brăila la Ulmu. Lângă satul Brateșu Vechi, DN2B se intersectează cu șoseaua județeană DJ203, care
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
din satele Comăneasca, Scorțaru Vechi și Tudor Vladimirescu (reședința). Comuna se află în zona central-nordică a județului. Satele ei se întind de-a lungul șoselei DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. În satul Scorțaru Vechi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ255A, care duce spre sud către Traian (DN2B), (DN21) și Gropeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tudor Vladimirescu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Tudor Vladimirescu, Brăila () [Corola-website/Science/300993_a_302322]
-
șoseaua județeană DJ203, care leagă comuna spre nord-vest de Făurei (DN2B) și Jirlău și mai departe de comunele buzoiene Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului, și spre est de Zăvoaia și Însurăței (unde se termină în DN22). Din această șosea se ramifică la Ulmu drumurile DJ203N (care duce spre est în județul Buzău la Rușețu) și DJ203R care duce spre Cireșu, și Însurăței. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ulmu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
Jirlău și Amara. Prin comună trece șoseaua județeană DJ203A, care duce spre vest către Galbenu și spre nord-est către Balta Albă, Ghergheasa și Valea Râmnicului (toate în județul Buzău; unde se termină în DN2). La Vișani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203T, care duce spre sud-vest către Jirlău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,72
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]
-
în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24), și spre nord în județul Bacău de Huruiești, Găiceana, Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F). Tot din DN11A și tot la Lespezi se ramifică și șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-vest în județul Bacău la Sascut (unde se intersectează cu DN2) și mai departe la Urechești (unde se termină în DN11A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Homocea se ridică la de
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
de orașul Panciu, pe malul stâng al râului Zăbrăuți. Este traversat de șoseaua județeană DJ205H, care îl leagă spre sud-vest de Panciu și spre nord de Păunești și Pufești (unde se termină în DN2). La Movilița, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205J, care duce spre sud tot la Panciu, pe o rută ce trece Zăbrăuțiul mai în aval ca prima. Prin comună trece și calea ferată Mărășești-Panciu, pe care este deservită de stația Diocheți. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Movilița, Vrancea () [Corola-website/Science/301883_a_303212]
-
de sud-vest a Podișului Bîrladului cunoscută în literatura geografică sub denumirea de Colinele Tutovei, cu zona întinsă a Luncii Siretului. Satul Lespezi este situat la răscruce de drumuri, străbătut fiind de DN 11A Adjud - Podu Turcului- Bîrlad din care se ramifică DJ... Lespezi- Găiceana / Gherdana; DJ ..Lespezi - Sascut; DJ 252 Lespezi- Ploscuțeni- Tecuci, precum și, drumul comunal Lespezi - Țuțu / Șerbănești și drumul comunal Lespezi - Sălcuța / Buda. Satul Lespezi este străbătut de la nord spre sud de Râul Polocin afluent de pe partea stângă al
Lespezi, Vrancea () [Corola-website/Science/301880_a_303209]
-
comuna se găsește pe o porțiune îngustă limitată spre nord-vest de curbura Carpaților, iar la sud-est de cotul pe care îl face Dunărea spre Galați. Prin comună trece șoseaua națională DN23, care leagă Focșaniul de Brăila. Din acest drum se ramifică la Vulturu șoseaua județeană DJ204D, care duce spre nord la Suraia și mai departe spre vest la Focșani. Tot din DN23, la Boțârlău se ramifică șoseaua DJ204G, care duce spre nord tot la Suraia și mai departe la Vânători. Conform
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
Prin comună trece șoseaua națională DN23, care leagă Focșaniul de Brăila. Din acest drum se ramifică la Vulturu șoseaua județeană DJ204D, care duce spre nord la Suraia și mai departe spre vest la Focșani. Tot din DN23, la Boțârlău se ramifică șoseaua DJ204G, care duce spre nord tot la Suraia și mai departe la Vânători. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulturu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
sud-est a județului, pe malurile râului Râmnicu Sărat. Este străbătută de șoseaua națională DN23A, care o leagă spre nord de Gologanu, Milcovul și Focșani (unde se termină în DN23), și spre sud de Ciorăști. La Mărtinești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2N, care o leagă spre vest de Sihlea, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Tecuci, pe care este deservită de haltele de mișcare Tătăranu și Obilesti. Conform
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
Sării (reședința). Comuna se află în zona deluroasă înaltă din vestul județului, pe valea râului Putna, de la vărsarea Zăbalei înspre aval. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Valea Sării, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Năruja, Paltin, Spulber și Nereju. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Sării se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
duce spre sud la Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud-est la Cârligele și Golești (unde se intersectează cu același DN2) și mai departe la Slobozia Ciorăști. La Râmniceanca, din DJ205B se ramifică DJ205S, o altă șosea județeană care se intersectează la Vârteșcoiu cu DJ205C și duce mai departe spre est la Câmpineanca și Focșani (unde se termină în DN2D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vârteșcoiu se ridică la de locuitori
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
Lepșa care a fost înființată în 1869, dărâmată în 1927 și refăcută, din lemn, în 1936. Altitudinea este de deasupra nivelului mării. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Lepșa, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2L, care leagă comuna spre nord și est de Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Tot din DN2D, la Tulnici se ramifică șoseaua județeană DJ205L, care deservește comuna Păulești. Conform recensământului efectuat
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Lepșa, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2L, care leagă comuna spre nord și est de Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Tot din DN2D, la Tulnici se ramifică șoseaua județeană DJ205L, care deservește comuna Păulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tulnici se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,67%), cu o
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
Someș). Podul acestei terase este presărat cu conuri de dejecție, depuse de apele revărsate care înalță terasa cu 3-4 metri. Treapta colinară, respectiv Dealurile Dejului, se caracterizează printr-o puternică fragmentare pe orizontală, cauzată de acțiunea torențială a unei rețele ramificate de văi. Pantele au înclinații de 25-300 și abrupturi, mai ales acolo unde gresiile au fost scoase la suprafață, și o lungime care variază între 1 și 1,5 km. Pedologic, hotarul se caracterizează printr-o mare diversitate a solurilor
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
aproximativ 10 km de acesta, în câmpia colinara a Podișului Getic, pe valea râului Teslui și a afluenților săi Oda, Tarova, Vișina, Ocina, precum și a afluenților Gemărtăluiului. Prin comună trece șoseaua națională Craiova-Bălcești-Rm. Vâlcea (prin satul Motoci) din care se ramifică drumul județean 641 care leagă celelalte sate ale comunei. Comună Mischii are o suprafață de 4.993 de ha, altitudinea maximă fiind de 225 m în partea de nord a comunei, în pădurea Călinești, iar altitudinea minimă este de 175
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
din satele Clejani (reședința), Neajlovu, Podu Doamnei și Sterea. Comuna se află în vestul județului, pe malurile Neajlovului, aproape de limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul de Ghimpați. Din acest drum, la Clejani se ramifică șoseaua județeană DJ411, care duce spre est la Bulbucata, Iepurești (unde se intersectează cu DN6), Singureni, Călugăreni (unde se intersectează cu DN5), Comana (unde începe un traseu comun cu DN5A până la Hotarele) și mai departe în județul Călărași la Radovanu
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]