11,500 matches
-
mea, hai, vino acum, Să mă iubesti te-oi învăța și să-ți fiu dragă! Pășește cu grijă peste nuferi în lacrimi Și hai, vino, de-o viață te-aștept! Adu cu tine și doru-ți în patimi Și-așează-l ușor peste rana-mi din piept. Vino iubite să pot să te plâng În noaptea asta cu lacrimi de nuferi, E lună neagră plină și-n taină acum, Dorul ce-ți port îl îngrop, vreau să suferi! Hai, vino iubite și nu-ți
ȘI NUFERII PLÂNG de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380172_a_381501]
-
neagră plină și-n taină acum, Dorul ce-ți port îl îngrop, vreau să suferi! Hai, vino iubite și nu-ți fie teamă De durerea iubirii ce-n suflet s-o naște, Căci lacrimi de nuferi ți-or plânge pe rană, De mori, dintr-al meu dor, dor te-oi renaște! Vino iubite pe lacul unde nuferii plâng, Hai să murim printre lacrimi de nuferi, Luna cea neagră ne-ngroape sub tristu-i sărut, De nu, mor doar eu, e rândul să
ȘI NUFERII PLÂNG de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380172_a_381501]
-
-l asigura c-așa va face și alte cele... Cât ne-am străduit noi s-o descoasem, n-a căzut în plasă. -De supărare mare pierde nopți, nu? Ce zici? -Ei, nu mai glumi! se pansă c-o rugăminte pe rana ce-i făcusem anterior. -A pomenit ea de plecare? m-aruncai apoi plină de arțag asupra mobilului, gata-gata să-nghit bietul telefon. Dacă nu vi s-a destăinuit, treaba ei! Nu vin! N-am timp! Și nici bani de benzină
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
ochilor tăi necreată lumină Mi-era oarbă inima, Deschis-ai vieții mele a Ta grădină Din flori de nu-mă-uita, Iartă-mă! O floare de nu-mă-uita E sărutarea vie ce-mi vei da, Lacrima nevărsată nu va mai cădea Din amintirea rănii, zălog o vor păstra Buzele-mi martire. O floare de nu-mă-uita E credința ce nu se ofilește pururea, A Ta nemurire prin rugă i-o vei da Și rădăcina dragostei ea va avea, Sămânța jertfei vii. O floare de nu-mă-uita
NU MĂ UITA ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380268_a_381597]
-
îți dau gândirea mea să o asculți! Să faci din mine Omul Tău, iar glasul meu,să fie glasul Tău! Părinte,privi-n lăuntrul meu, nu aș descoperi decât tăceri, și mi-ar fi teamă să mă uit, la adânca rană ce-ai făcut! Nu vreau decât,să-mi regăsesc, O,D-zeul meu,ce te iubesc, pe omul meu duhovnicesc! În Tine Doamne,aș vrea să m-odihnesc! Ileana Vicic Stanca ileana.stanca@gmail.com Referință Bibliografică: Stări lăuntrice / Ileana
STĂRI LĂUNTRICE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380279_a_381608]
-
Silvestru spunea un lucru pe care îl aprob întru totul. Trebuie să ai tot timpul grijă ce gând îți umblă prin minte și ce cuvânt scoți pe gură. Un cuvânt, în momentul în care îl spui, poate să rănească și rana ceea nu se mai vindecă, doar se cicatrizează. Un cuvânt spus negativ, un gând negativ, lucrul acesta se înmagazinează în pereții casei. Și pentru că m-ai întrebat de oraș, se simte tristețea oamenilor în aer. Am venit de la București și
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
ameliorat, Paula Iacob a fost transferată la Spitalul Bagdasar Arseni, pentru recuperare. Doctorul Marius Marinescu a anunțat că avocata a murit la ea acasă. La finalul anului 2014, a căzut pe stradă și a avut nevoie de intervenția medicilor pentru rănile grave suferite. În plus, a fost suferit o fractură de șold și a avut nevoie de două intervenții chirurgicale, recuperandu-se, în vara anului 2015, într-o clinică de profil din România. Cine a fost Paula Iacob Avocata Paula Iacob
Paula Iacob a murit miercuri dimineata, in urma unui stop cardio-respirator. Avocata avea 83 de ani [Corola-blog/BlogPost/94085_a_95377]
-
în același timp în mod deplin și desăvârșit, conferă și oferă fiecăruia dintre noi o demnitate unică în lume și în istorie. Cu toate că omul este afectat de păcat, el rămâne chipul slavei lui Dumnezeu, chiar și atunci când poartă pe trup rănile greșelilor. Omul nu este însă o realitate statică, ci una dinamică. Creștinul poate deveni sfânt prin consacrare spirituală deplină și desăvârșită, în primul rând prin participarea la Trupul îndumnezeit al lui Iisus Hristos prelungit în lume și în istorie, prin
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Würbrand, atât de bolnav, și el, încât și pâinea trebuia muiată în gură, pentru a o putea înghiți! „Gafencu a murit! Würbrand a supraviețuit, ajungând, mai apoi, părăsind România, în America, în Senat, unde și-a arătat, în diverse împrejurări, rănile suferinței și ale închisorii”. Ciudat! În anul 2012, o organizație pentru monitorizarea antisemitismului, foarte revoltată, nimeni nu știe din ce motive, reale sau închipuite, cere ca lui Valeriu Gafencu să-i fie retras titlul de „Cetățean de Onoare”, acordat post-mortem
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
precizam faptul că aici și acum ne referim la oameni cu o stare de sănătate mintală normală. Iată ce afirmă Anselm Grun teolog (și psiholog) în cadrul unui interviu despre psihologie și credința: “Psihologia mă ajută deci să-mi identific propriile răni fără a putea totuși să dea un sens vieții mele, ceea ce poate face numai credință. Dar trebuie mai întâi că eu să încep prin a recunoaște toate problemele mele pentru a le putea prezenta lui Dumnezeu. Atunci numai îmi este
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
ori răspândirea anumitor boli contagioase, consecință a practicarii desfrâului, a homosexualității nu îndeajuns condamnate chiar de biserică și de alți factori guvernamentali de decizie cum este chiar Ministerul Sănătății, responsabil direct de sănătatea cetățenilor. Părintele Paisie Aghioritul, observând toate aceste răni ale societății de astăzi, numea lumea contemporană ”GENERAȚIA NEPĂSĂRII”, adăugând că ” Nepăsarea față de Dumnezeu aduce nepăsarea față de toate celelalte”. În nepăsarea față de Dumnezeu stă tot dezastrul lumii noastre, toate eșecurile noastre, toata deznădejdea noastră, toata teamă de viață și de
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
cel căzut Și rănit și plin de sânge Un rob iată s-a făcut Boala— moartea spre învinge Mâna ce a plămădit Lutul umed cu finețe Iată astăzi s-a oprit La rănit cu așa tandrețe Și cu atâta gingășie Rănile i le-a spălat Cum numai El singur știe Și le-a uns și le-a pansat Nu există nicio mână Ca a Sa pe acest pământ Căci iubirea-i e stăpână Și e Fiul Celui Sfânt Fericiți au fost
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
2016 Toate Articolele Autorului Tai ferestre în peretele irealității imediate Să intre soarele cel negru al melancoliei Să se ilumineze și cel din urmă cititor Ni mic să nu mai aparțină tăcerii Totul să se transforme în versuri până la ultima rană Și totuși nu te poți ascunde după ultimul vers Odată intrat în gura cititorului ești un poet pierdut Degeaba mai scoți dieta-mi nune Erezii pe stomacul gol Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIA DE DIMINEAȚĂ
EREZIA DE DIMINEAȚĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378156_a_379485]
-
veci Isus iubit În mine să te așez Tu ești cel mai frumos Dintre oameni pe pământ Domnul meu Isus Hristos Al Tatălui viu Cuvânt Cel mai frumos— Tu ești Din făpturile umane Domn al oștilor cerești Ce-ai avut atâtea rane Pe-ale Tale buze harul Doamne Sfânt este turnat C-ai băut Isus paharul Pentru oameni ce s-a dat Dumnezeu te-a binecuvântat Iată Doamne pe vecie Și un Nume nou ți-a dat Slăvit dar Numele-ți fie
SCAUNUL TĂU DE DOMNIE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378152_a_379481]
-
încheieturile tremur nervos mi-e frică de o blocare a privirii dincolo de lumină mi s-au împăienjenit ochii mă târăsc aproape inuman vorbesc gângăvit de parcă aș avea un opritor de cuvinte mi s-a făcut frică o frică închisă precum rana care refuză durerea și mi-e puțin frig simt că mă afund deviant într-o lume în care realitatea nu ține cont de sentimente și lucruri nu văd nici oameni decât un spațiu îngust și umed ca igrasia crescută dinăuntru
SUSPECT DE MOARTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378221_a_379550]
-
păcătoși, ci cu totul mai mult să ne grăbim dornici către ea, pentru vindecarea sufletului și pentru curăția cea duhovnicească, cu acea umilire a minții și cu atâta credință, încât judecându-ne nevrednici... să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după unii care, în așa chip măsoară vrednicia, sfințenia și meritul tainelor cerești încât socotesc că împărtășania nu trebuie luată decât de cei sfinți
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
multe? Câtă liniște ai strâns din târziul tău de huma, câtă luna mi te-a nins, cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă, ploi și frig și vânt și vânt Stă lopată grea pe dealuri, rupe rană din cuvânt, sapă rădăcini de pajiști, sapă curtea fără ține Mama, zmeura e coapta, Mama, vara e-n ruine printre crinii tăi sălbatici dintr-un târg nebun de verde Spune, mama, cu ce nume mi te-au dus să te
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
cât de multe?Câtă liniște ai strânsdin târziul tău de huma,câtă luna mi te-a nins,cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă,ploi și frig și vânt și vântStă lopată grea pe dealuri,rupe rană din cuvânt,sapă rădăcini de pajiști,sapă curtea fără tineMamă, zmeura e coapta,Mama, vara e-n ruineprintre crinii tăi sălbaticidintr-un târg nebun de verdeSpune, mama, cu ce numemi te-au dus să te dezmierde?... XII. GLONȚ DE MĂCEȘ, de
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
de tăceri prin cotloanele serii,Cănd vroiam să nu fiu, cănd vroiam să fiu ... XIII. UITÂND SĂ URC, UITÂND SĂ CAD, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015. Ne-mbracă liniști și tăceri Cu timpul, rănile se trec Și veștile se tot petrec fără de tine, fără ieri. Din pernă ta se cerne scrum, În anii mei se face hau Mi-e dor adânc de somnul tău, Mi-e bocet, noapte, și mi-e fum. De părul
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
leac. Ploua cu tine peste seri, Azi te șoptesc, nu te mai strig La uși m-așteaptă chei de frig să-ncuie rest de primăveri. Poate că mâine fi-va nins Citește mai mult Ne-mbracă liniști și tăceriCu timpul, rănile se trecSi veștile se tot petrecfără de tine, fără ieri.Din pernă ta se cerne scrum,În anii mei se face hăuMi-e dor adânc de somnul tău,Mi-e bocet, noapte, și mi-e fum.De părul tău mi-e
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
tați de lut - sub trandafiri. Și-atâta dor e-n ziduri, că te miri cum mai e loc în aer să nu doară Pe masa lor - doar un adânc de ceară și pașii nimănui sub tei subțiri... Tăcând frumos, ca rană îi mai simți cu degete de cretă, pește vânt, scriind scrisori cu dangăt de pământ Și tu adormi, să poți să te mai minți ca-n colbul vieții, răscoliți de nori, părinții întorc timpul, rând pe rând, și apa din
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
trestii albe, mame adumbriteși tați de lut - sub trandafiri.Și-atâta dor e-n ziduri, că te miricum mai e loc în aer să nu doarăPe masă lor - doar un adânc de cearăși pașii nimănuisub tei subțiri...Tăcând frumos, ca rană îi mai simțicu degete de cretă, pește vânt,scriind scrisori cu dangăt de pământSi tu adormi, să poți să te mai mințică-n colbul vieții, răscoliți de nori,părinții întorc timpul, rând pe rând,și apa din izvoare, așteptândsă-și spele părul
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
te ții cu mână de inimă, urato, uite cum te reverși cu riduri cu tot peste toate zilele mele de doliu, în care nu pot să cred că ai avut nerușinarea să pleci și să mă lași nimănui, pradă singurătății, rană curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, ca ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăita de plâns și de dureri înghițite, cu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
te ții cu mână de inimă, urato, uite cum te reverși cu riduri cu tot peste toate zilele mele de doliu, în care nu pot să cred că ai avut nerușinarea să pleci și să mă lași nimănui, pradă singurătății, rană curgând în ochii sălbatici ai vinului, duhoare cicălitoare ce ești, jigodie falsă, când îmi spui că nu mai poți, ca ți-e greu, cu picioarele tale umflate cu tot, cu fața ta buhăita de plâns și de dureri înghițite, cu
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
tratament cu morfină i-a afectat sistemul cardiac al lui Eminescu, în final i-a cauzat moartea. Dovada clară o avem în corespondența Harietei Eminescu cu Cornelia Emilian, datată 27 mai/8 iunie 1887: ” Azi i-au injectat morfină prin răni și s- a liniștit cu totul.” ......” Doctorii și domnii ingineri care locuiesc tot în casa asta duc mare grijă să nu ajungă la un moment fatal a nu mă mai recunoaște nici pe mine, căci numai eu pot să îi
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]