1,708 matches
-
ca metodă de luptă Împotriva exploatării „prejudecăților rasiale”, considerate a fi un efect al ignoranței și iraționalității. Căci, se considera pe-atunci, „rasismul este expresia unui sistem de gândire antirațional prin Însăși esența lui” (UNESCO, 1960, p. 533). Lupta Împotriva rasismului se confunda deci cu un apel la Luminile științei și la luciditatea spiritului rațional. Idealul antirasist trebuia să se realizeze prin instrucție și educație, nu prin interdicție și sancțiune. Relativul optimism al antirasismului cognitiv promovat de UNESCO s-a izbit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se află. Tratamentul psihanalitic se prezintă drept singura cale de scăpare. O constatare ironică făcută În 1968 de militantul revoluționar american de culoare Eldridge Cleaver este suficientă pentru a ne arăta Îngustimea interpretativă a abordării psihanalitice (sau psihologizante) a rasismului: „Când Îi vorbesc despre problemele pe care le am cu albii, psihiatrul meu nu vrea să audă decât despre familia mea și Îmi spune că-mi urăsc mama” (Cleaver, 1968, p. 11). Modelul psihopatologic al prejudecății are totuși meritul de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu albii, psihiatrul meu nu vrea să audă decât despre familia mea și Îmi spune că-mi urăsc mama” (Cleaver, 1968, p. 11). Modelul psihopatologic al prejudecății are totuși meritul de a arăta limitele luptei pe teren strict cognitiv Împotriva rasismului. Ceea ce nu Înseamnă că nu are și limite, cum o demonstrează o scurtă examinare a teoriei „personalității autoritare”. Conform susținătorilor ei (Adorno, Frenkel-Brunswik etc.), subiecții rasiști „posedă trăsături psihologice «stabilizate», reperate prin chestionare, interviuri și teste de personalitate” (Lemaine și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei socializări compuse din reprimare și frustrare. Este de-ajuns apoi să presupunem inevitabilele reapariții ale tendințelor refulate și să descriem deplasările și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este o problemă de patologie individuală pe fondul unei socializări autoritare și represive. Rasistul este un individ bolnav. Rasiștii sunt astfel priviți ca niște subiecți atinși de o patologie, tratați ca și cum ar fi victimele unui „virus” ideologic. Ideea că prejudecățile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puternice ar fi suferit mai multe frustrări decât ceilalți” (Banton, 1971, p. 320). Imposibil de verificat, la fel de imposibil de respins, Însă Întotdeauna mai mult sau mai puțin verosimilă, această idee pare totuși destul de fragilă. Desigur, este o viziune naivă asupra rasismului, care nu poate decât să procure o intensă satisfacție psihologică antirasiștilor, clasându-i automat În categoria celor cu o judecată sănătoasă, ba chiar a medicilor. Însă patologizarea inamicului este un procedeu polemic folosit adesea de rasiștii Înșiși. Iar categorisirea rasismului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasismului, care nu poate decât să procure o intensă satisfacție psihologică antirasiștilor, clasându-i automat În categoria celor cu o judecată sănătoasă, ba chiar a medicilor. Însă patologizarea inamicului este un procedeu polemic folosit adesea de rasiștii Înșiși. Iar categorisirea rasismului drept boală mintală, pe lângă faptul că neglijează dimensiunea socială a problemei, este Însoțită și de o esențializare: un subiect declarat rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură ce-i e proprie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un procedeu polemic folosit adesea de rasiștii Înșiși. Iar categorisirea rasismului drept boală mintală, pe lângă faptul că neglijează dimensiunea socială a problemei, este Însoțită și de o esențializare: un subiect declarat rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură ce-i e proprie și ca o murdărie. Fapt ilustrat de proiectarea frecventă asupra presupușilor rasiști a unor categorii de acuzații lansate de subiecții rasiști Înșiși („Negrotei spurcat!”, „Jidan mizerabil!” etc.), Întoarse Împotriva lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
efectele dialogului și când ajungem la disperare tot Încercând să creăm „Omul nou” (postrasist) printr-o Revoluție regeneratoare, ajungem să facem elogiul interdicției, deplângând „sfârșitul tabuurilor” și propunând reinstaurarea lor. Reprimarea pe cale juridică tinde să devină unica metodă deluptă Împotriva rasismului. Nu se mai vorbește despre eradicarea, ba nici măcar despre reducerea rasismului, ci despre Îngrădirea, limitarea a ceea ce a ajuns să fie considerat deopotrivă redutabil și consubstanțial naturii omului sau a societății. O strategie de containment 1, adaptată credinței pesimiste Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Omul nou” (postrasist) printr-o Revoluție regeneratoare, ajungem să facem elogiul interdicției, deplângând „sfârșitul tabuurilor” și propunând reinstaurarea lor. Reprimarea pe cale juridică tinde să devină unica metodă deluptă Împotriva rasismului. Nu se mai vorbește despre eradicarea, ba nici măcar despre reducerea rasismului, ci despre Îngrădirea, limitarea a ceea ce a ajuns să fie considerat deopotrivă redutabil și consubstanțial naturii omului sau a societății. O strategie de containment 1, adaptată credinței pesimiste Într-o eternă și fatală reîntoarcere a rasismului la oameni (Taguieff, 1997
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ba nici măcar despre reducerea rasismului, ci despre Îngrădirea, limitarea a ceea ce a ajuns să fie considerat deopotrivă redutabil și consubstanțial naturii omului sau a societății. O strategie de containment 1, adaptată credinței pesimiste Într-o eternă și fatală reîntoarcere a rasismului la oameni (Taguieff, 1997, pp. 83-85). Limitele antirasismului Dar ce se Înțelege de obicei prin cuvântul „rasism”? Mai Întâi, o ideologie, teoria pseudoștiințifică a inegalității raselor umane, fondată pe un determinism biologic grosolan, de tipul „Așa rasă ă așa cultură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
redutabil și consubstanțial naturii omului sau a societății. O strategie de containment 1, adaptată credinței pesimiste Într-o eternă și fatală reîntoarcere a rasismului la oameni (Taguieff, 1997, pp. 83-85). Limitele antirasismului Dar ce se Înțelege de obicei prin cuvântul „rasism”? Mai Întâi, o ideologie, teoria pseudoștiințifică a inegalității raselor umane, fondată pe un determinism biologic grosolan, de tipul „Așa rasă ă așa cultură” sau „Așa rasă ă așa ansamblu de aptitudini”. Pe urmă, o serie de comportamente și practici discriminatorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de tipul „Așa rasă ă așa cultură” sau „Așa rasă ă așa ansamblu de aptitudini”. Pe urmă, o serie de comportamente și practici discriminatorii, Însoțite de atitudini intolerante sau chiar de pasiuni negative, ca ura sau resentimentul. A Încerca eliminarea rasismului astfel definit ar Însemna deci să respingem mai Întâi, pe baza cunoștințelor științifice actuale, toate teoriile false cu privire la diferențele dintre rase, reducându-le la principiile lor de bază, adică la prejudecăți și stereotipuri sau chiar la mituri (cum este cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de egalitate În cadrul unui stat-națiune anume, iar apoi pentru universalizarea acesteia, pentru ca egalitatea să treacă dincolo de suveranitățile naționale. Examenul critic pe care l-am schițat până acum lasă deci loc pentru o luptă chibzuită și măsurată Împotriva diverselor aspecte ale rasismului și, mai ales, Împotriva factorilor sau condițiilor care Îi favorizează apariția. Această reorientare a antirasismului presupune că vom atribui rasismul mai puțin Înclinațiilor proprii unui individ (sau unui grup) și mai mult factorilor de situație. Există destul de mulți indivizi care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe care l-am schițat până acum lasă deci loc pentru o luptă chibzuită și măsurată Împotriva diverselor aspecte ale rasismului și, mai ales, Împotriva factorilor sau condițiilor care Îi favorizează apariția. Această reorientare a antirasismului presupune că vom atribui rasismul mai puțin Înclinațiilor proprii unui individ (sau unui grup) și mai mult factorilor de situație. Există destul de mulți indivizi care, În anumite contexte, par „rasiști”, conform criteriilor acceptate ca definitorii pentru ceea ce Înseamnă a fi „rasist”: acesta nu este Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu este Însă un motiv pentru a le aplica o etichetă, pentru a-i Închide pentru totdeauna În Închisoarea presupusei lor „naturi corupte”, pentru a-i reduce la starea de reprezentanți ai unui tip esențial, „rasistul”, sau de Întruchipări ale rasismului. În loc să-i declarăm pe „rasiști” ca ținând de o anumită patologie sau de competența dreptului penal, În loc să ne risipim energia denunțându-i și condamnându-i, ar fi mai util să Întreprindem o analiză globală a situației (economice, sociale, politice și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să Întreprindem o analiză globală a situației (economice, sociale, politice și culturale) pentru a putea defini acțiunile susceptibile de a o schimba sau cel puțin de a o face să evolueze În sensul rezolvării conflictelor, pornind de la sursele acestora. Căci rasismul depinde mai mult de context decât de Înclinațiile unor actori sociali. S-ar trece astfel de la o luptă frontală Împotriva efectelor sau simptomelor la o luptă indirectă Împotriva manifestărilor rasismului, o luptă care s-ar duce Împotriva cauzelor acestor manifestări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
evolueze În sensul rezolvării conflictelor, pornind de la sursele acestora. Căci rasismul depinde mai mult de context decât de Înclinațiile unor actori sociali. S-ar trece astfel de la o luptă frontală Împotriva efectelor sau simptomelor la o luptă indirectă Împotriva manifestărilor rasismului, o luptă care s-ar duce Împotriva cauzelor acestor manifestări. Însă ar fi În mod necesar o cu totul altă luptă, presupunând, nu fără un anumit optimism, că voința politică poate modifica situația sub diverse aspecte ă pe scurt, că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și o pierdere a Încrederii În acțiunea politică. În plus, ar fi bine să nu uităm avertismentul lui Wittgenstein cu privire la termenii de uz curent: „Din existența substantivului nu se poate induce existența substanței”. Trebuie să ne ferim să esențializăm categoria „rasism”. Ar trebui, poate, să presupunem mai Întâi existența mai multor modalități de manifestare, să trecem de la singular la plural. Să admitem apoi că viziunile rasiste variază, se transformă, se adaptează diverselor contexte, se reciclează ă pe scurt, se metamorfozează. Dacă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se elaborează categorisirile și clasificările esențialiste. Miza acestor interogații este pe cât de clară, pe atât de importantă: dacă definirea caracteristicilor vizibile (fenotipice sau culturale) drept un dat natural sau ontologic este o constantă a gândirii umane, atunci ceea ce numim Îndeobște „rasism” nu este decât manifestarea unei tendințe cognitive proprii speciei umane. Definirea sarcinilor și scopurilor antirasismului trebuie regândită, mai Întâi prin prisma soluțiilor găsite la problemele fundamentale menționate anterior, a răspunsurilor date la Întrebările privind natura fenomenului numit „rasism”, apoi prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numim Îndeobște „rasism” nu este decât manifestarea unei tendințe cognitive proprii speciei umane. Definirea sarcinilor și scopurilor antirasismului trebuie regândită, mai Întâi prin prisma soluțiilor găsite la problemele fundamentale menționate anterior, a răspunsurilor date la Întrebările privind natura fenomenului numit „rasism”, apoi prin raportare la deplasările reprezentărilor cu tendință rasistă și la reformularea argumentelor oferite, În contexte politice și sociale foarte diferite, În care termenii prost definiți de „rasism” și de „xenofobie” desemnează astăzi, În mod confuz și aproximativ, atât practicile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fundamentale menționate anterior, a răspunsurilor date la Întrebările privind natura fenomenului numit „rasism”, apoi prin raportare la deplasările reprezentărilor cu tendință rasistă și la reformularea argumentelor oferite, În contexte politice și sociale foarte diferite, În care termenii prost definiți de „rasism” și de „xenofobie” desemnează astăzi, În mod confuz și aproximativ, atât practicile mai mult sau mai puțin instituționalizate de discriminare sau de segregare, cât și mobilizările etnonaționaliste, diferitele forme de intoleranță față de grupuri minoritare sau deviante, mișcările xenofobe clasice etc.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de segregare, cât și mobilizările etnonaționaliste, diferitele forme de intoleranță față de grupuri minoritare sau deviante, mișcările xenofobe clasice etc. Ni se pare deci că este necesar să punem ordine În această dezordine lexicală și În acest haos semantic. A defini rasismul strict pe baza tezei inegalității dintre rase și a tezei determinismului ereditar al aptitudinilor, reprezentări considerate false din punct de vedere științific, Înseamnă a defini antirasismul pe baza tezei abstracte a egalității tuturor culturilor, așadar prin dubla celebrare a culturalului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diferență Împotriva inegalității; determinism cultural (sau social) Împotriva determinismului biologic. Însă așa nu ieșim din domeniul postúrilor polemice. Și, mai ales, riscăm să limităm gândirea antirasistă la egalitarismul și ecologia dogmatice, chiar În momentul În care Își face apariția noul rasism, bazat pe absolutizarea diferențelor culturale. De la antirasism la antirasisme Noul rasism ideologic s-a transformat treptat Într-o combinație de culturalism și diferențialism, ambele radicale, punând astfel pe picior greșit argumentația antirasistă clasică; aceasta era bazată pe recuzarea biologismului și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
așa nu ieșim din domeniul postúrilor polemice. Și, mai ales, riscăm să limităm gândirea antirasistă la egalitarismul și ecologia dogmatice, chiar În momentul În care Își face apariția noul rasism, bazat pe absolutizarea diferențelor culturale. De la antirasism la antirasisme Noul rasism ideologic s-a transformat treptat Într-o combinație de culturalism și diferențialism, ambele radicale, punând astfel pe picior greșit argumentația antirasistă clasică; aceasta era bazată pe recuzarea biologismului și a inegalitarismului (care presupune și el existența unei scale universale a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astfel pe picior greșit argumentația antirasistă clasică; aceasta era bazată pe recuzarea biologismului și a inegalitarismului (care presupune și el existența unei scale universale a valorilor „rasiale”, deci o formă de universalism), considerate a fi cele două caracteristici fundamentale ale rasismului doctrinar, cărora s-a crezut multă vreme, cu naivitate, că li se poate opune relativismul cultural și dreptul la diferență. Recenta metamorfoză ideologică se bazează tocmai pe deplasarea inegalității biologice a raselor Înspre o absolutizare a diferenței dintre culturi. De
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]