KorAP: Find »[drukola/base=realist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...56 >

1,394 matches

Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589

parte importantă, chiar esențială, a disciplinei pluraliste a studiilor internaționale. Nimic mai puțin. Dar și nimic mai mult. Întebarea familiară "Ești realist?" poate fi potrivită doar dacă înțelegem realismul ca pe o teorie morală sau o viziune asupra lumii. Câțiva realiști, în special creștinii augustinieni precum Niebuhr (1941, 1943) și Butterfield (1953) au tratat realismul în astfel de termeni. Printre realiștii academici contemporani, Robert Gilpin (1986, 1996) se apropie, poate, de o asemenea viziune. Dar viziunile asupra lumii dreptul natural, islamismul

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Ești realist?" poate fi potrivită doar dacă înțelegem realismul ca pe o teorie morală sau o viziune asupra lumii. Câțiva realiști, în special creștinii augustinieni precum Niebuhr (1941, 1943) și Butterfield (1953) au tratat realismul în astfel de termeni. Printre realiștii academici contemporani, Robert Gilpin (1986, 1996) se apropie, poate, de o asemenea viziune. Dar viziunile asupra lumii dreptul natural, islamismul, kantianismul, creștinismul, aristotelismul, umanismul nu sunt ceea ce înțelegem de obicei prin "teorii ale relațiilor internaționale". Dacă vorbim despre teorii analitice

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
fie aproape întotdeauna corecte de-a lungul întregii arii a relațiilor internaționale dar nici realismul și nicio altă teorie a relațiilor internaționale nici măcar nu se apropie de acest lucru -, niciun student sau practician serios n-ar dori să fie un realist în sensul de a aplica întotdeauna sau a acționa conform teoriei realiste. Dar dacă realismul a oferit uneori informații sau explicații valoroase și chiar cei mai radicali critici sunt de acord cu asta -, nicio persoană rezonabilă nu ar dori să

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
nicodată teorii realiste. Întrebările corecte sunt cât de regulat, în ce domenii și în ce scopuri ne ajută realismul să înțelegem lumea sau cum să ne comportăm în ea. Răspunsul meu general este: ",mult mai rar decât pretind cei mai mulți dintre realiști, dar mult mai frecvent decât ar vrea să conceadă cei mai mulți antirealiști". Dar mai important decât acest răspuns general este faptul că, în funcție de interesul politic și de preocupările empirice, realismul poate fi folosit în mod regulat, ocazional, sau aproape niciodată. Realismul

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
într-o lume nesigură, și ele vor prima asupra aspirațiilor etice ale statelor, indiferent de arhitectura lor politică națională. Întrucât subliniază importanța legitimității ordinilor politice interne în explicarea comportamentului de politică externă, consideră că liberalii sunt vinovați în viziunea unor realiști precum Waltz de "reducționism", când de fapt ei ar trebui să scoată în evidență trăsăturile "sistemice" ale relațiilor internaționale. Acest conflict între perspectiva "din interior spre exterior" și cea "din exterior spre interior" a devenit o importantă linie de demarcație

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
în ceea ce privește loialitatea cetățenilor. Dacă războiul a fost atât o forță de coagulare, cât și una distructivă în relațiile internaționale, problema menținerii coeziunii comunităților va fi o provocare importantă pentru centrele metropolitane. Departe de a împărtăși optimismul post-Război Rece al liberalilor, realiștii, precum Waltz și Mearsheimer, argumentează că prăbușirea bipolarității la începutul anilor 1990 era un motiv de serioasă îngrijorare. Disuasiunea nucleară reciprocă a menținut un echilibru stabil al puterii în lume, în timp ce unipolaritatea nu va dura, ducând în cele din urmă

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
descurajează preocuparea îngustă pentru interesele naționale, dar slăbește și semnificația și atractivitatea suveranității statale (Keohane și Nye 1977). Aceasta sugerează că sistemul internațional este reglementat prin norme într-o măsură mult mai mare decât ne-ar fi lăsat să credem realiștii. Această idee a fost dezvoltată apoi de autori aparținând Școlii Engleze, precum Wight și Bull ( Vezi capitolul 4 din acest volum). O dezvoltare a acestui argument poate fi găsită în instituționalismul liberal, care împărtășește cu neorealismul acceptarea importanței statului și

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
de guverne drept o scuză credibilă pentru evitarea supravegherii internaționale legitime. Marxiștii au respins drepturile umane liberale ca fiind doar libertăți burgheze care nu se referă la problema fundamentală a naturii de clasă a exploatării din relațiile capitaliste de producție. Realiștii ar adăuga că, de fapt, "condițiile de insecuritate profundă pentru state nu permit considerațiilor etice și umane să primeze asupra considerațiilor naționale primare" (Linklater 1992b: 27). La urma urmei, interesele sunt cele care determină acțiunea politică, iar pe arena globală

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
la fel de intensă ca și căutarea securității strategice. Nu este de mirare că au apărut preocupări legate de un "deficit democratic" în creștere, în cadrul filosofiei politice liberale. Pledoaria lui David Held (1995) pentru democrația cosmopolită este văzută ca o utopie de realiștii neînduplecați; cu toate acestea, ea este o încercare serioasă de a aduce unele din forțele globalizării sub un oarecare control popular. Propuneri ca cele de creare a parlamentelor regionale și de devoluție a puterii suverane către organismele regionale, de garantare

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
de bază al politicii internaționale marele dezechilibru al balanței puterii mondiale" în favoarea Statelor Unite. "În schimb, efectul lui 11 Septembrie a fost întărirea puterii americane și extinderea prezenței sale militare în lume" (Waltz 2002: 348-53). S-a zis cu sfârșitul statului-națiune. Realiștii din SUA au fost cei care au condus opoziția intelectuală împotriva atacului Washingtonului în Irak în martie 2003, argumentând că Saddam Hussein ar fi putut fi îngrădit cu succes, fiind împiedicat de a folosi armele de distrugere în masă împotriva

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
întreagă de probleme ce țin de mediu, de economie și de securitate a devenit internaționalizat, făcând ca administrațiile naționale să fie deseori mai puțin importante decât cooperarea politică transnațională. În ciuda acestor importante modificări, există și contratendințe care pot fi identificate. Realiștii ar susține că liberalii, precum Ohmae, s-au grăbit când au anunțat decesul statului-națiune. Ei le-ar putea reaminti entuziaștilor favorabili globalizării ca formă preferată a comunității politice că statul-națiune nu are încă niciun rival serios. În prezent, în lume

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
au anunțat decesul statului-națiune. Ei le-ar putea reaminti entuziaștilor favorabili globalizării ca formă preferată a comunității politice că statul-națiune nu are încă niciun rival serios. În prezent, în lume există peste 200 de state-națiune care-și afirmă independența politică. Realiștii citează un număr de competențe importante reținute de stat în ciuda globalizării, inclusiv monopolul asupra armelor de război și al utilizării lor legitime și dreptul lor unic de a percepe impozite. Ei ar susține că numai statul-națiune poate încă întruni loialitățile

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
au existat niveluri similare de interdependență economică. Ei ar sublinia de asemenea numărul din ce în ce mai mare de state care refuză argumentul conform căruia modernitatea occidentală este universal valabilă sau că punctul terminus al dezvoltării politice este întotdeauna democrația liberal-capitalistă. Mai recent, realiștii au subliniat extinderea puterii și a competențelor statului ca rezultat al ultimului val al militantismului islamic antioccidental o răsturnare semnificativă pentru liberalii care anticipaseră declinul iminent al statului-națiune în viața modernă. Islamismul este o provocare directă la ipotezele liberale privind

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
bunăstării, în timp ce politica internațională este domeniul securității și supraviețuirii (Wight 1966: 33). Realismul este evident și în argumentul său că relațiile internaționale sunt "incompatibile cu o teorie orientată către progres". Într-o afirmație care pare să îl plaseze în tabăra realiștilor, Wight (1996: 26) susținea că Sir Thomas More ar recunoaște trăsăturile elementare ale politicii internaționale din anii '60, căci nimic fundamental nu se schimbase pe parcursul ultimelor câteva secole. Unii au spus că Școala Engleză este de fapt doar o variantă

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
deplânge faptul că dezbaterile dintre realism și utopism în perioada interbelică au condus la neglijarea acelei "via media", orientată către societatea internațională. Pe scurt, membrii Școlii Engleze susțin că sistemul politic internațional este mai civilizat și mai ordonat decât sugerează realiștii și neorealiștii. Totuși, faptul că în viziunea lor violența nu poate fi eradicată, îi ridică deasupra utopiștilor care cred în posibilitatea păcii perpetue. Membrii Școlii Engleze nu se așteaptă ca sistemul politic internațional să atingă niveluri de strânsă cooperare și

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Școlii Engleze nu se așteaptă ca sistemul politic internațional să atingă niveluri de strânsă cooperare și un grad relativ înalt de securitate, ca acela din societățile naționale stabile ale lumii. Ei spun că politica internațională înseamnă mai mult decât susțin realiștii, dar mult mai puțin decât ar dori cosmopolitiștii. De aceea, putem spune că membrii Școlii Engleze cred că a existat totuși un anumit grad de progres în politica internațională. Natura conceptului de "via media" poate fi explorată mai adânc prin

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
numai posibilă, ci are o importanță vitală pentru a pune capăt luptei pentru putere și securitate. Tensiunea dintre aceste două abordări a fost crucială pentru istoria gândirii internaționale și a fost clar evidențiată în dezbaterile de la sfârșitul secolului XX dintre realiști și idealiști. Caracteristicile acestor dezbateri nu ne interesează în mod special. Este de ajuns de notat că dezbaterea a fost într-o mare măsură în jurul întrebării dacă dezvoltarea unui puternic simț al obligației morale a ființei umane de pretutindeni putea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
al obligației morale a ființei umane de pretutindeni putea fi cheia construcției unor relații internaționale pașnice. Liberalii internaționaliști considerau că realismul a fost nejustificat de pesimist cu privire la fezabilitatea unei schimbări radicale și a dat dovadă de lipsă de imaginație politică. Realiștii considerau că liberalii internaționaliști erau optimiști naivi cu privire la șansele unei noi ordini mondiale bazate pe domnia legii, diplomație deschisă și securitate colectivă, și considerau că ideile lor erau periculoase pentru că ele distrăgeau atenția de la principala sarcină a politicii externe, aceea

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
considerau că ideile lor erau periculoase pentru că ele distrăgeau atenția de la principala sarcină a politicii externe, aceea de a asigura securitatea și supraviețuirea statului. Violența anilor interbelici și tensiunile particulare ale erei bipolare au asigurat victoria realismului. Bull argumenta că realiștii se concentrează asupra luptei pentru putere și securitate în sistemul internațional, pe când oponenții lor liberali sau utopiști se concentrează asupra posibilității unei comunități mondiale. Școala Engleză recunoaște că fiecare abordare conține intuiții despre condiția politicii internaționale. Ipoteza realiștilor că statele

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
argumenta că realiștii se concentrează asupra luptei pentru putere și securitate în sistemul internațional, pe când oponenții lor liberali sau utopiști se concentrează asupra posibilității unei comunități mondiale. Școala Engleză recunoaște că fiecare abordare conține intuiții despre condiția politicii internaționale. Ipoteza realiștilor că statele, spre deosebire de indivizii din societatea civilă, sunt obligate să-și asigure propria securitate în condiții de anarhie, este importantă, ca și evidențierea faptului că adversarii caută să se înșele prin manevre dibace, să se controleze și să se domine

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
pe care Școala Engleză o aprobă, în general. Ei argumentează că viziunea utopică a unei comunități universale umane se bazează pe faptul că preocuparea pentru drepturile omului, pace și justiție a influențat multă vreme dezvoltarea politicii mondiale. La fel ca realiștii, membrii Școlii Engleze pleacă de la condiția de anarhie, dar sunt mai înclinați să ia în serios argumentele privind reformele globale, în loc să le trateze drept soluții periferice în politica mondială sau drept căi prin care fiecare stat concurează pentru influență și

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
Engleză a apărat societatea internațională de aceia ce sunt intoleranți cu deficiențele ei, nerăbdători să vadă schimbări rapide și gata să folosească forța și viclenia pentru a reuni celelalte societăți în jurul ideologiilor lor preferate. Există aici o paralelă cu acei realiști clasici care se opuneau spiritului de cruciadă în relațiile internaționale (vezi capitolul 2 din acest volum). Wight a subliniat întotdeauna că "raționalismul" s-a suprapus cu realismul și revoluționarismul. Noi am văzut un punct de convergență între realism și Școala

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
argumenta că teoria internațională trebuie să evite "sterilitatea" realismului și "naivitatea" idealismului. Școala Engleză poate pretinde că a trecut acest test al unei bune teorii internaționale. Ei au analizat elemente ale societății și civilizației care prezentau un interes scăzut pentru realiști. Deși au fost în primul rând interesați de înțelegerea ordinii internaționale, ei au luat în considerare și posibilitatea dreptății globale, iar unii au argumentat pentru crearea unei ordini mondiale mai juste. Membrii Școlii Engleze nu erau convinși de argumentele revoluționariste

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
care poseda o înțelegere bună a naționalismului, a statului și a războiului, nu ar fi trebuit să fie câtuși de puțin surprins de această întorsătură de situație, și cu toate acestea numeroși socialiști erau consternați de acțiunile proletariatului european. Pentru realiști, eșecul de a anticipa acest rezultat demonstrează principalul defect al marxismului reducționismul său economic, așa cum se manifestă el în convingerea că înțelegerea capitalismului ar putea explica misterele lumii moderne și oportunitățile sale politice fără precedent (Waltz 1959: Capitolul 5). Este

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
nu înseamnă că studenții la Relații Internaționale nu au nimic de învățat din marxism. Până destul de recent, exista un consens larg în studiul relațiilor internaționale asupra faptului că marxismul avea puțin, dacă nu cumva chiar nimic, de oferit analistului profesionist. Realiștii susțineau că marxismul privea mai degrabă modul în care societățile au interacționat cu natura decât să tratateze felul în care societățile interacționează între ele, uneori provocând războaie majore. Paradigma producției analiza structura de clasă și conflictul de clasă, mai degrabă

Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]