3,026 matches
-
de piele, restaurantele elegante de la parter. Aici descoperă Morand, în 1935, "micul Paris". Tot aici scriitorul englez Hector Bolitho nu întîlnește, în martie 1939, decît nemți și o foarte elegantă spioană a Reich-ului, care se inserează într-un grup. Calmul reapare parcurgînd străzile ample, ca Șoseaua Kisseleff, înțesată de hoteluri particulare acoperite cu țiglă. Colonadele lor, curțile, balcoanele sînt martorii speranțelor dinainte de război... Orașul cucerește spațiu. "Șoseaua se lărgește: hinterlandul său împădurit se lasă pradă parcelării și betonului armat. Se naște
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
optzeci și doi de ani învățînd să citească... Încadrarea, după cum spune ideologul Leonte Răutu în numeroasele sale articole din revista Lupta de clasă, este esențială. Formația ideologică se bazează pe un enunț deschis și o cenzură abilă. În anii '60 reapar opere ale unor autori interziși cu zece ani mai înainte, însă cenzurate. Sînt date uitării textele antiruse ale lui Eminescu publicate în 1878 autorii sînt clasificați ca irecuperabili sau sînt anexați. Pe 28 august 1962, Monica Lovinescu afirmă la Europa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ani mai tîrziu, loniță a murit de un cancer suspect autopsia cerută de soția sa a fost refuzată. Generalul Militaru, despre care în ediția franceză a Memoriilor sale, Pacepa face cunoscut că nu mai are vești despre el în 1988, reapare în decembrie 1989 printre actorii de prim plan și figurile contestate ale revoluției române. Clemența lui Ceaușescu față de el lasă să se înțeleagă că Militaru beneficia de un puternic sprijin sovietic; acuzația a fost reluată după decembrie 1989 și Militaru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
DIN ANGLIA... "] Schimbările din Anglia par a avea de efect grăbirea soluțiunii punctelor încă pendente ale Tractatului de la Berlin. Se constată mai întîi o presiune generală asupra Porții de-a face cesiunile de teritoriu către Grecia și Muntenegru. Cestiunea Arab-Tabiei reapare. "Daily News" anunță că Austria ar fi luat inițiativa pentru regularea și a cestiunii acesteia, propunând României de-a ceda Bulgariei o mică parte a teritoriului de lângă Silistria. Propunerea n-a fost primită încă. [ 25 aprilie 1880] [""JOURNAL DES DEBATS
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ani, când piața noastră era inundată de moneta divizionară a tuturor statelor din lume, vom vedea piața devenind arena de joc a unor piese demonetizate, precum erau sfanții, sfănțioaicele, orții, puișorii ș. a. Sfertul de rublă a și început să reapară cu o naivă suficiență în piață, deși nu are curs legal. Lipsa lui de valoare nu-și afla alt egal decât în lipsa de valoare a însuși ilustrului d. ministru de finanțe, în care nu știm ce să admirăm mai mult
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avutul munte Piatra-Arsă... Comunicatul (privitor la această afacere) fu nefericit din capul locului; el suferi două publicațiuni în "Monitor"; în prima nu figurau subsemnăturile d-lor efori; se vede că aceasta nemulțumi foarte pe oarecine, căci a doua zi comunicatul reapăru în "Monitor" împreună cu subsemnăturile d-lor efori, cari declarau că d-nia lor au rugat pe Domnitor să ia Piatra-Arsă, că d-nealor an făcut totul, fără ca Domnitorul să ceară sau să refuze ceva, că în fine Piatra-Arsă căzuse numai ca o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a oferit nimenea d-lui Brătianu și, între noi vorbind, nici d-lui baron. Nu va mai fi vorba de ele decât atunci când sacul cu expedientele de guvernamînt al marilor oameni de stat va fi ajuns la fund. Atunci vor reapărea spre a neliniști și distrage iar spiritul public pentru câteva săptămâni. [ 11 octombrie 1880] {EminescuOpXI 367} ["ASTĂZI INTRĂ ÎN BUCUREȘTI... Astăzi intră în București trupele cari au luat parte la manevrele taberei ridicate între Crivina și mănăstirea Țigănești. Manevrele a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fi vorba de-a se reglementa poliția fluvială și navigația pe Dunăre între Porțile de Fier și Galați Comisia Europeana va trebui să aibă în față-i un nou proiect ca bază a discuției, în care cerințele monarhiei vecine vor reapărea, modificate poate, însă aceleași în ce s-atinge de esență. Cine nu admite că bucuria "Romînului" pentru retragerea anteproiectului e comedie acela ar trebui să crează cel puțin că în ministeriu însuși există două maniere deosebite de-a privi cestiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tăcerilor șevaletului, dar și al trotuarului, cu lumea lui zgomotos incitantă.Un jurnal. Val GHEORGHIU 1990 Revenire la Peleș 10 mai Lume răsturnată. În cîteva minute, castelul e părăsit, soldățeii fug speriați, mulțimea năvălește din oraș, hooo! jos! (cine?), soldățeii reapar după cîteva ore, cu epoleții schimbați, armata e cu noi!, castelul scapă de furia gloatei, (stră)bunele fantome se întorc mirate (după o jumătate de secol) din păduri, (re)iau totul în stăpînire. Și, uite, nu e nici anul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amatoare, opunînd-o, de cele mai multe ori declarativ, artei profesioniste, regimul nou, scăpînd din mînă frînele, i-a lăsat artei amatoare un traseu oarecare, și așa pîclos, mai aproape însă de rostul ei modest. Traumatizate de dispariția Cîntării României, speciile parazitare au reapărut peste noapte, găsind imediat debușee noi într-o masă lipsită oricum de criterii selective. Damele bovarice, care-și neglijează soții, pictînd tahicardic apusuri de soare cu ciute însetate, și făcînd cu ochiul criticilor milostivi, inșii care și-au abandonat meșteșuguri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prim-rang european întru surrealism, s-a menținut cu demnitate în umbra a ceea ce fusese în tinerețea sa deja notorie și doar de abia cînd nu a mai fost nevoie să facă pînă și cel mai neînsemnat compromis moral, a reapărut la suprafața vieții publice. Și a făcut-o cu aceeași împăcare cu sine. Cea care-i și dăduse tăria să reziste pînă atunci. Gellu Naum este azi, la puțină vreme de la dispariție, un reper de integră frumusețe existențială. Demonul comparației
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se întîmplă de n ori se povestește o dată: "În fiecare duminică mergeam la plajă". O narațiune iterativă (sau o serie iterativă) poate avea o DETERMINARE TEMPORALĂ (arcul de timp în care se spune că un eveniment sau set de evenimente reapare), o SPECIFICAȚIE (ritmul recurenței evenimentului sau seturilor de evenimente) și o EXTENSIUNE (durata evenimentului recurent sau a seturilor de evenimente recurente). În "Pe o perioadă de opt săptămîni alergam o dată pe săptămînă vreme de o oră.", seria are o determinare
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Turcia, Friedrich al II-lea apărea ca salvatorul acesteia din urmă, îndreptățit la recunoștința Porții printr-o atitudine binevoitoare a ei în chestiunea poloneză, satisfăcea Austria dirijând-o spre aceeași nefericită Polonie. Este adevărat că ideea despăgubirii Poloniei cu Principatele reapărea și în primăvara și vara lui 1771, dar dominantă rămânea alternativa retrocedării Principatelor, cerută expres de von Solms lui Panin la sfârșitul lui ianuarie 1771. Dacă nu pentru a salva, atunci cel puțin pentru a menține independența Principatelor ca o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se supună contradicției ireductibile. "Istoria științei descurajează, de altfel, fără menajamente orice credință într-un adevăr absolut, în vreo lege eternă"9. Această afirmație a lui Lupasco ar merita să fie îndelung meditată astăzi cînd, în contextul afacerii Sokal, vedem reapărînd demonii "adevărului absolut" și al "legilor eterne"10. Pentru Lupasco, totul poate fi redus la e sau la non-e. "Mai mult încă, dacă remarcăm acum că e sau non-e... nu sunt elemente substanțiale, suporturi ultime, termeni așa-ziși "materiali" ai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a divinității". În eseul său despre dogma Trinității, Jung mai scrie: "Rezultă o tensiune contradictorie între Unul și Celălalt. Or, orice tensiune contradictorie tinde să evolueze pentru a da naștere lui trei. Odată cu trei tensiunea se anulează, căci unitatea pierdută reapare [...] Treimea este, deci, unitatea care se dezvoltă pentru a deveni perceptibilă. Trei este Unu devenit perceptibil care, fără rezolvarea contrariilor Unu și Celălalt ar fi rămas într-o stare imposibil de determinat"16. Dar, care e natura acestei unificări a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
habitat, leur vie, leurs moeurs, leur organisation ( Ideile habitatul, viața, moravurile, organizarea lor), apărut în 1991. Lupasco figurează la loc de frunte în bibliografia primului volum, apoi dispare în mod curios din al doilea și al treilea volum, pentru a reapărea în fine în ultimul, unde scrii, la pagina 201, "Dialogica este tocmai terțul inclus..." Între timp, l-ai citat și în Science avec conscience (Știința cu conștiință), apărut în 1982. Nu-ți ascund bucuria mea cînd am văzut că îi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
opera lui Bernard Williams. Bineînțeles, sentimentaliștii n-au fost primii care au fundamentat morala pe natura umană, astfel de încercări găsindu-se și în filosofia clasică greacă, în special la Aristotel. Așadar nu este surprinzător faptul că această concepție a reapărut la unii filosofi de formație aristoteliană, precum Bernard Williams 135. Potrivit sentimentaliștilor, noi nu dezaprobăm o acțiune pentru că este vicioasă, ci ea este vicioasă pentru că noi o dezaprobăm. Atât timp cât moralitatea se bazează pe sentimente umane, întrebarea care se pune este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a facultăților sale sufletești. E drept, demersul devine mai degrabă "analitic" în Prolegomene (Kant însuși precizează acest fapt), ceea ce schimbă accentul de la proiectul antropologic la proiectul propriu-zis al metafizicii-știință, fără ca cel dintâi să-și piardă îndreptățirea. Sensuri ale proiectului antropologic reapar în Critica rațiunii practice și sunt întărite în cea de-a treia Critică. De asemenea, metafizica, chiar în sensul ei prekantian, nu poate fi edificată așadar, nici nu poate fi conceput un nou proiect al ei în absența unor linii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Io t'amava!....). Răspunzând că acest lucru nu este posibil,Ismaele se oferă că jertfă în schimbul salvării poporului său (Ah no!... la vită io t'abbandono), în timp ce Fenena îl implora pe zeul Israelului să-l protejeze pe Ismaele. Mulțimea evreilor reapare îngrozită de apropierea lui Nabucco. În momentul în care cuceritorul intra, Zaccaria îl înfrunta și condamnăndu-i aroganță și blasfemia de a fi pătruns în templu, îl amenenință că o va înjunghia pe Fenena. Ismaele va bloca însă brațul lui Zaccaria
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din urmă revizuire a operei a fost în 1884, cănd opera a fost adusă la forma de 4 acte și și-a avut premiera la Teatro alla Scală din Milano. Actul I (Fontainebleau) a căzut, iar aria Io vidi a reapărut în scenă de la mănăstirea Sân Giusto schimbată din ardoare tinereasca în amintire nostalgica. Multe din scene au fost refăcute întrașa fel încât nouă muzică amintește mai mult de Otello decât de Aida: duetul Filip - Posa a fost complet rescris pentru
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pun punctul pe “i”. Alice și Ford decid fiecare să facă dovada de prudență în această afacere. Într-un scurt interludiu, cei doi tineri îndrăgostiți, Fenton și Nannetta, profita de confuzia generală pentru a schimba în fugă câteva săruturi. Femeile reapar în scenă pentru a pune la cale planul lor: Mrs. Quickly va merge la han să-l întâlnească pe Șir John și pentru a aranja un rendez-vous galant între Alice și nobilul cavaler. Un al doilea flirt între Fenton și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe care romanul o aduce sociologiei. Volumul XVI, din 1966, este unul aniversar (centenarul Academiei), însoțit de o anexă ce cuprinde sesiunea solemnă din 26 septembrie 1966, consacrată acestui eveniment. Din păcate, atât A.A.R., cât și „Memoriile” (ce reapar în 1977), puternic politizate, cuprind chiar și telegrame adresate familiei Ceaușescu, totul culminând cu discursurile prilejuite de alegerea președintelui statului ca membru titular și președinte de onoare al Academiei RSR. Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
, revistă care a apărut din 1932 la Cluj, apoi la Sibiu și din nou la Cluj, până în 1945, fiind publicată de Ion Mușlea, ca organ al Arhivei de Folclor a Academiei Române (1930); reapare din 1980. Prin cele șapte volume tipărite în perioada interbelică, A. A. de F. avea să devină, ca preocupări, viziune și metodologie a abordării, publicația-etalon în sfera științelor despre cultura populară. Anuarul reflectă cu fidelitate starea acestor științe în momentul
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
publicației (Ion Bianu, Jack Byck, H. H. Stahl, Ovidiu Bârlea), densitatea materialelor și profesionalismul cercetătorilor (Mircea Eliade), autoritatea în materie a celor ce semnează articole. După două încercări rămase fără rezultat datorită contextului cultural-politic, publicația, numită acum „Anuarul de Folclor”, reapare în 1980, patronată de Sectorul de etnologie și sociologie de pe lângă Centrul de Științe Sociale al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și avându-l ca redactor responsabil pe Ion Taloș. Din 1985, redactor responsabil este Ion Cuceu, iar din 1990 se revine
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]
-
ARGEȘ, revistă care apare la Pitești din iunie 1966 până în decembrie 1990; până în 1975 apare lunar, iar între 1975 și 1982 apare trimestrial; din 1991 reapare sub titlul „Calende”. Redactori-șefi sunt, pe rând, Mihail Diaconescu (1966-1971), Gheorghe Tomozei (1971-1983), Sergiu Nicolaescu (1983-1990), Nicolae Oprea (din 1990). Comitetul de redacție este alcătuit din Al. Cerna-Rădulescu, Șerban Cioculescu, Augustin Z. N. Pop, Gabriel Țepelea, Ion Popovici, Corneliu Marcu
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]