2,414 matches
-
duratele televizionării sunt un factor posibil pentru unii autori, cert pentru alții, de amplificare a agresivității și a violenței în viața reală, precum și de creștere a riscului îmbolnăvirilor. În cercetările efectuate în alte țări se urmărește să evidențieze în ce măsură sunt receptate și cum sunt interpretate două categorii diferite de ficțiuni: cele pentru tineret (și adulți) și cele pentru copii și adolescenți și ce fel de referenți culturali oferă acestea copiilor prin imaginarul propus: Unele dintre aceste seriale și filme scenarizează grupuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
registru imaginar, în teritoriul adulților, ceea ce poate explica succesul unor emisiuni la copii). Toate pot fi și expresii ale unei precocități mai timpurii, ceea ce nu exclude decodificările „incitatorii” și chiar aberante. Unele emisiuni (seriale) sau chiar desene animate pot fi receptate ca expresii ale unor pulsiuni sau înclinații transgresive din partea copiilor (depășirea imaginară a ceea ce le este interzis, a regulilor stabilite de părinți sau de școală); este mai ales cazul receptării și căutării umorului îndrăzneț, chiar ușor impertinent, de fapt adult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
să cuantifice modul diferit în care televiziunea este vizionată și influențează socializarea, precum și comportamentele copiilor și adolescenților în funcție de variabila vârstă. În raport cu această variabilă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi, contextele de vizionare sunt diferite, precum și modul de a recepta programele și sensul atribuit conținutului acestora. În funcție de vârstă, ei au capacități cognitive și empatice diferite, o imatură experiență a lumii însăși, precum și a mediului televiziune. Distincția dintre real și imaginar este esențială pentru producerea, de pildă, a efectelor violenței televizuale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mediatic, nu va fi, cel puțin nu la nivel principial, decodat de către receptor în exact modul cum a fost codat de către emițător. Astfel, violența transmisă nu este blamabilă în sine, trebuind să ne îngrijoreze modul cum este ea percepută și receptată de către publicurile avute în vedere. Al doilea vector de interes este deci aflarea modului cum percep tinerii din România de azi acest conținut violent din desenele animate și care este, în concepția lor, urmarea acestei televizionări. Din perspectiva celor două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
indicatorii violenței a fost una construită de noi, anume cea a „nivelului de autenticitate al universului prezentat”. Această din urmă corelație s-a impus dat fiind că nu este nici pe de parte indiferent dacă violența televizuală pe care o receptează cei mai tineri telespectatori are loc este prezentată într-un univers cu grad mare de autenticitate - în care chiar dacă există diferențe de reprezentare a elementelor realității, totuși, prin legarea acestora, prin structurarea, ierarhia și valorile prezentate, se poate cu ușurință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dintre scenele violente și numai 4% dintre emisiunile violente subliniază o temă antiviolentă. Văzând atâtea acte de violență, copiii devin insensibili. Studiile consacrate comunicării mediatice s-au concentrat asupra modului în care are loc receptarea mesajelor de către public, dacă acesta receptează mesajele transmise de mass-media pasiv sau manifestă un comportament activ față de acestea. În unele studii, privind comunicarea în masă, există opinia potrivit căreia comportamentul publicului față de mesajul transmis este unul pasiv. Departe de a stimula indivizii din punct de vedere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
personal de gândire critică, constructivă, originală, prin simpla reținere, conduce la pasivitate intelectuală, apatie și superfecialitate” (Albulescu, 2003, p. 135). În cursul vizionării programelor de televiziune, de exemplu, spectatorul este „dirijat” de succesiunea rapidă a imaginilor și este „obligat” să recepteze pasiv mesajele, fără răgazul necesar pentru a le prelucra și integra într-un sistem. Potrivit lui Paul Lazarsfeld și Robert Merton (1972), fluxul permanent de mesaje difuzate de către mass-media nu lasă timp de reflecție și de analiză critică. Punctele de vedere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o privire de ansamblu asupra culturii și literaturii române de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În partea a doua, se efectuează o adevărată operație de depistare a particularităților preromantice ale poeziei românești de până la 1840, urmărindu-se cum a fost receptat modelul occidental. Sunt relevate câteva motive poetice tipice, recognoscibile și în literatura română, care le preia, uneori însă convertindu-le, așa cum se întâmplă cu poezia ruinelor, care în spațiul nostru semnifică nu o dată patriotismul. Oricât de scrupulos și de bun
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
sec. XI XIII), www.history.uaie.ro, p. 6. 607 Fiduciar vine din latinescul fides (încredere). Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura "Niculescu", București, 2012, p. 325. 608 La romani aceste înscrisuri purtau denumirea de recepta . Ele atestau depunerea la bancă a unei sume de bani. În epocă recepta era transferabilă putând stinge datorii. 609 Definiția dată de Victor Slăvescu monedei fiduciare este următoarea: "Moneda de hârtie fiduciară este aceea pusă de regulă în circulație de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
latinescul fides (încredere). Vezi și Claude-Danielle Echaudemaison, Dicționar de economie și științe sociale, Editura "Niculescu", București, 2012, p. 325. 608 La romani aceste înscrisuri purtau denumirea de recepta . Ele atestau depunerea la bancă a unei sume de bani. În epocă recepta era transferabilă putând stinge datorii. 609 Definiția dată de Victor Slăvescu monedei fiduciare este următoarea: "Moneda de hârtie fiduciară este aceea pusă de regulă în circulație de o bancă de emisiune în anumite condițiuni și este plătibilă în monedă metalică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
apariția și evoluția culturii respective. Prezența goților este sesizabilă pe întreaga ei arie de răspândire. După instalarea lor în teritoriile de la Dunărea de Jos și Marea Neagră, istoria goților se va împleti tot mai strâns cu aceea a romanilor. Goții au receptat, în secolele III-IV, masive influențe din partea Imperiului. Influența civilizației romane s-a manifestat și în viața spirituală, mai concret în convertirea la creștinism a goților. Ca și alte popoare întâlnite în regiunea Dunării și a Mării Negre, goții erau păgâni, fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și cărturari), C. a fost mereu împărțit între vocația publică și cea „aristocratică”, între participare nobilă și retragere orgolioasă. La început, după cum o arată și prima sa carte, Un loc geometric (1973), domină natura lirică a autorului, dorința de-a recepta cultura prin filtrul propriei subiectivități, ca reflecție, și nu ca judecată de valoare. Notații ample, file de jurnal deghizat în glose savante, preocupări de estetică laolaltă cu puseuri de hedonism, dar și de activism în unghiul ierarhizării faptelor artistice. Volumul
CULCER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
într-un suport publicitar deosebit de eficient din punct de vedere economic pentru firmă, dacă se iau în considerare „intrările”. Dinspre firmă există un transfer al sistemului de valori care a dat rezultate în această organizație, astfel că Forex Brașov este receptată ca o „echipă a pădurarilor” din Brașov, iar verdele a devenit culoarea-simbol. Tot din punct de vedere economic, echipa Forex reușește să dea conținut investiției în baza sportivă (bază ce poartă, de la momentul achiziției, numele firmei lui Nicolae Țucunel), dar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în multe privințe, dar care încearcă să spună totuși o poveste despre postmodernism. [...] Cititorul este, așadar, invitat să-și construiască propria-i poveste, propria-i versiune a postmodernismului, în care să se implice activ și să rezolve problemele.” Critica a receptat laudativ cartea, apreciind că autorea este „unul dintre cei mai temeinici și avizați cunoscători ai fenomenului cultural postmodern, din critica românească a momentului”, iar lucrarea „are meritul, pe de o parte, al unei maxime clarități și al unei desăvârșite acuratețe
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
al prozei în registru absurd a lui Urmuz, C. începe să colaboreze, uneori sub pseudonimul Sindbad, la „Facla”, „Chemarea” și la „Contimporanul” (cooperând și la construirea acestei reviste). Volumul Exerciții pentru mâna dreaptă și Don Quichotte, apărut în 1931, este receptat favorabil de critica vremii. Implicat într-un proces politic, C. părăsește țara în 1959, stabilindu-se la Paris. Proza lui C. este o rescriere plină de umor, miniaturală, a unor fabule sau chiar a cărții lui Cervantes. Exercițiile sale, fine
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
autoare, celelalte traduceri românești au apărut cu întârziere (Isvor, țara sălciilor, 1937, Cele opt raiuri, 1946, peste câteva decenii, La bal cu Marcel Proust, 1976, Jurnal politic, 1979, iar după 1990, într-un ritm mai susținut). Critica românească interbelică a receptat, în mare parte favorabil, aproape toate cărțile ei apărute în limba franceză (Isvor, le pays des saules, 1923, Le Perroquet vert, 1924, Catherine-Paris, 1927, Noblesse de robe, 1928, Jour d’Égypte, 1929, Croisade pour l’anémone, 1931, Égalité, 1935, Le
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
puternice decât cele ale morfinei. Unul dintre aceste elemente neurochimice analgezice naturale se numește encefalină și testele au demonstrat că practica qi gong stimulează creierul să producă encefalină în cantități mari, intensificând, în același timp, capacitatea receptorilor endorfinici de a recepta și păstra encefalina. Fără îndoială, aceasta explică unele dintre cele mai uimitoare experiențe pe care unii adepți le au sub influența artei qi gong, cum ar fi mersul pe cărămizi fierbinți, înfigerea cuțitelor în obraji și așa mai departe. Acest
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
pe alții când interacționează așa cum o fac europenii sau americanii (E. T. Hall). Într-o epocă a globalizării, a învăța cum să interpretăm semnalele non-verbale devine o necesitate. 3.1.3. Contactul cutanat În funcție de structura anatomo-fiziologică, prin piele - ca analizator - receptăm semnale referitoare la diferențele de presiune (sensibilitatea tactilă), de temperatură (sensibilitatea termică) și stimulii algici (sensibilitatea dolorifică). Relațiile interpersonale depind și de informațiile cutanate. Importanța contactului fizic dintre persoane este relevată și de situațiile de izolare în cazul unor boli
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pe indivizi să-și exprime sentimentele, altele, dimpotrivă, îi inhibă, unele contexte culturale îi ajută pe indivizi să comunice afectiv, altele, dimpotrivă, să comunice instrumental. Socializarea diferită a indivizilor este un factor care generează diferențe în modul în care aceștia receptează și transmit elementele non-verbale. Cu cât învățăm mai multe despre indivizi, despre comportamentele lor, cu atât putem deveni mai atenți la mesajele non-verbale pe care ei le transmit. 3.2. Comportamentul verbal și non-verbal în diagnosticul medical Prin comunicarea non-verbală
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
istoriei în periplul său pontic (1). Situația devine și mai dificilă atunci când e vorba de a reconstitui credințele mitice și practicile magico-rituale ale geto-dacilor. Fiind tainice, acestea ajungeau cu greu și fragmentar la cunoștința străinilor. Pe de altă parte, neputând recepta adevăratele semnificații ale unor credințe și rituri specifice, diferite de mentalitatea lor mito- religioasă, străinii fie omiteau să le relateze, fie le înghesuiau în coordonatele propriei lor mentalități. Rămânerea la stadiul deplângerii situației ar fi totuși ineficientă. Abordarea inter- și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
A rezultat o mitologie populară vie, evolutivă, un produs cultural sincretic specific, ale cărui straturi suprapuse de-a lungul timpului sunt astăzi greu de decantat. Problema este foarte complexă. Simplificând-o și reducând-o la un model matematic, se poate recepta - în perspectivă diacronică - mentalitatea mitică autohtonă ca fiind o funcție de cel puțin două variabile. Pe de o parte, ea a fost supusă unei evoluții lente, aproape insesizabile, dar continue, datorate evoluției naturale în timp a mentalității populare. O numesc convențional
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu dispare odată cu actul cosmogenezei. Tot așa cum toate elementele Cosmosului preexistă, în stare virtuală și latentă, în materia Haosului precos- mogonic, acesta din urmă supraviețuiește în chiar structura Cosmo- sului. Boala, moartea, furtuna, seceta, eclipsa, cutremurul, invazia inamicilor etc. sunt receptate ca ipostaze ale Haosului, care disturbă ordinea cosmică. Principiul Haosului își revendică drepturile și primatul. El încearcă să readucă lumea în starea haotică inițială, precosmogonică. Universul (sau orice microunivers : corpul, casa, satul etc.) este văzut ca fiind într-un echilibru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care și el (sau mai ales el) se face răspunzător de dezastru ? Textul colindei nu ne ajută să dăm vreun răspuns, dar putem bănui substratul care a generat această contra- dicție. Este posibil ca vina Sfântului Petru să fi fost receptată ca fiind calitativ diferită de cea a lui Dumnezeu și a celorlalți sfinți. Pe când aceștia din urmă greșesc cumva conștient, se pare că Sf. Petru nu adoarme nici de bunăvoie, nici „din greșeală”. După cum susțin legendele populare, pentru greșeli similare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele mai răspândite colinde în toate provinciile româ- nești” (93, p. 362), dar și pentru deosebitele valențe mitice și semnificații simbolice care zac „ascunse” în urzeala scenariului ei. Valențe și semnificații care apar în adevărata lor lumină doar dacă sunt receptate în contextul ritual în care colinda este cântată (regenerarea Timpului/Cosmosului uzat). Dar și reciproc. Așa cum am văzut, abia anumite motive mitice din scenariul colindei sunt în măsură să dea coerență textului și contextului mitico-ritual și să reveleze sensuri uitate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
situația este și mai gravă atunci când este vorba de credințele și practicile religioase ale geto-dacilor care, pe de o parte, fiind tainice, ajungeau cu greu și fragmentar la cunoștința străinilor și, pe de altă parte, aceștia din urmă nu puteau recepta adevăratele semnificații ale unor credințe și rituri specifice. De multe ori, ele erau străine de ideile religioase ale străinilor, cazuri în care fie că omiteau să le redacteze, fie că le „înghesuiau” între coordonatele mentalității lor proprii. Ar fi zadarnic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]