5,656 matches
-
groase, cu cerneală neagră, apare pe copertă - a prins, înainte ca interbelicul să lege rod modernist, un gol în care s-a putut afirma. Vizibilitatea lui, pe seama unei concurențe diluate, o remarcă, într-o prefață ca o mică istorie a receptării, Al. Săndulescu. Dovadă de ce capricioasă damă este faima, un prozator care ar fi avut ceva de spus și care merită, chiar și azi, cercetat cu atenție, a fost acoperit de melodia unei poezii de recitare. Cu ea se umple acest
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
al unor colegi de generație din spațiul sud-est european (Milorad Pavic, Danilo Kis) sau cu cel al mai tânărului autor maghiar (născut la Cristuru Secuiesc), Szávai Géza. Este greu de explicat conul de umbră în care pare să fi intrat receptarea prozei lui Mircea Horia Simionescu după decembrie 1989. Firește, autorul este pomenit cu deplină deferență ori de câte ori vine vorba de "Școala de la Târgoviște", dar rareori este inclus în diversele bilanțuri care încheie anii literari sau este încadrat în tabloul prozei românești
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
de la povestirea unor vise, observații critice asupra stilului scriitorilor și publiciștilor de azi, amintiri legate de prietenii din Școala de la Târgoviște (în special, Radu Petrescu), impresii de lectură, note de călătorie, pagini de jurnal, considerații asupra operei proprii și a receptării acesteia în paginile revistelor literare și chiar mici anecdote cu scriitorii pe care i-a cunoscut în cele mai felurite ipostaze de-a lungul îndelungatei sale cariere literare. Tonul este de fiecare dată unul foarte jos, de cozerie relaxată, ușor
Să nu-l uităm pe MHS! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9832_a_11157]
-
mari cât pumnul,/ n-aș ști prea bine, bunul meu prieten.// De pretutindeni,/ cartea detună ca o planetă nouă, ca o mare dragoste/ în deșert." Necesitatea separării de biografie și de tentațiile observației directe e, din acest moment, evidentă. Pentru receptarea justă a unui volum șerpuitor ca Intrarea în casă și deopotrivă pentru o lectură proaspătă a operei lui Flora. Începând cu Iedera din 1975 și până la relativ recentul Dejun sub iarbă. Unde se mai găsește Timișul și unde Dunărea, unde
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
ale lui Vlahuță despre Grigorescu, observațiile lui Vlahuță despre Brâncuși, scrierile lui Arghezi despre Luchian sau ale lui Oscar Walter Cizek, Vianu, Blaga, G. Călinescu etc. despre artiști sau despre fenomenul artistic, în general, sunt adevărate puncte de referință pentru receptarea și înțelegerea artei românești în cîteva dintre momentele sale esențiale. Chiar dacă textul scriitorului este mai puțin tehnic decît acela scris de esteticieni și de criticii de artă profesioniști, el are marele avantaj de a fi mult mai inteligibil și de
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
lecturile ce i-au amprentat evoluția, din gusturile literare, dar și din preocuparea pentru definirea profilului noii generații și, implicit, a locului său în cadrul acesteia. Generatia '27 a fost, de departe, cea mai controversată generație din cultura română, a cărei receptare a oscilat și continuă să oscileze între superlativ și contestare vehementă, atitudini provocate, printre altele, de ineditul și efervescența discursului intelectual propus. Învăluită în ambiguitate, "generația spiritualistă" nu a scăpat unor etichetări sumare, menite să țină locul unei cunoașteri adevărate
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
de îndeajuns de mult timp, neglijez cu bună știință și cu bune intenții studiile consistente referitoare la clasici sau la criterioniști. Ceea ce mă interesează nu e nici măcar stilistica sa, atât de des invocată, ci - îmi recunosc ipocrizia de lector - pragmatica receptării. A devenit deja o obișnuință ca volumele recente ale lui Dan C. Mihăilescu să conțină, în final, un dosar critic, o selecție absolut echitabilă din articolele care i-au fost dedicate. Viață literară II nu face excepție. Îi putem urmări
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
inevitabil. Deși manierist prin dinamica sa lăuntrică, pictorul este, prin pluralismul său stilistico-afectiv, un postmodern înfiorat și contemplativ. Iar eposul existențial și teologic, pe care îl propune prin tematică și prin iconografie, și care se insinuează imperceptibil și în metabolismul receptării, are drept consecință imediată și o anumită judecată morală, o formă foarte specială de sancțiune etică. Ceea ce face ca înțelegerea picturii lui Vladimir Zamfirescu să se clarifice tocmai pe drumul anevoios al mîntuirii prin povestire.
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
curajoasă, oricât de discutabilă, datarea (proto)postmodernismului lui Țepeneag în 1969, când apare Heautontimorumenos: bocet pe aceeași temă (56). Voi face și câteva observații, care sper că sunt oportune, la lectura acestei cărți remarcabile, întrucât se situează în linia unei receptări avizate. Cred că nu-i putem reproșa imprudența în fixarea speciilor epice, operație dificilă, echivocă și discutabilă, în trecerea de la proza referențială spre aceea autoreferențială. Dar Daiana Felecan ar fi trebuit să știe ceva mai mult, atunci când observă că L.
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
renunțării la punctuație, pare doar un tic conservator. Iar co-mentându-l pe Țepeneag, (neo)avangardistul ex-pe-rimentalist, o inadecvare. Doar autoarea însăși ajunge că constate: "Cuvântul nisiparniță este și un tratat postmodern de abolirea punctuației..." (92) Un fel de nepăsare disociativă schimbă receptarea critică, precum se întâmplă cu un extras din Al. Piru, critic care l-a respins și minimalizat grav pe Țepeneag, în articolul citat drept comentariu pertinent (58-59). De ce nu observă Daiana Felecan că și Ov. S. Crohmălniceanu, pornind de la Freud
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
Se pot număra două-trei cronici de entuziastă întâmpinare, care dau însă - privind retrospectiv lucrurile - impresia unei compensații artificiale. Epitelele și hiperbolele unor critici de obicei reținuți, precum Mircea Iorgulescu sau Ion Simuț, distonează cu tăcerea multor alți comentatori, într-o receptare, aparent, nedrept de spațiată. Dacă într-adevăr aceste Scrisori de dragoste constituie "unul dintre cele mai extraordinare romane de iubire din literatura română" (Mircea Iogulescu), fiind "excepționale atât ca documente psihologice, cât și ca literatură" (Ion Simuț), e greu de
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
Român. Fără să se vadă întotdeauna la suprafață, ele dictau și pulsul, și adevărata trecere a timpului, ele stabileau, în locul recenzenților, verdictele conformității cu spiritul partinic. Dacă tot l-am invocat pe Marin Preda și dacă am ajuns în zona receptării literare, să intrăm puțin în substanța unui excelent bruion de text, referitor la nuvela Ana Roșculeț, care se transformă de îndată într-un caz. Nu, așa cum s-ar crede, pentru articlierii perioadei - mulțumiți până la urmă de îndreptarea suspect de naturalistului
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
Nu, așa cum s-ar crede, pentru articlierii perioadei - mulțumiți până la urmă de îndreptarea suspect de naturalistului prozator -, ci pentru publicul cititor. O simplă scrisoare discret nemulțumită, scrisă căznit de o muncitoare de la Filatură dă peste cap cursul neted al unei receptări favorabile. Urmează autocritica lui Preda și stabilirea unei întâlniri de urgență a autorului cu cititorii din colectivul care a generat întreagul scandal. Iată cum apare relatată scena în revista Flacăra, cea care a și pus la cale scenariul mezalianței: "Muncitorii
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
profesorul Mircea Martin: Conferința Internațională "Ideea de prezență", de fapt a patra ediție a unui conferințe proiectate să aibă loc anual. Anul trecut același comitet de organizare a reușit să-l aducă la București pe Wolfgang Iser, cunoscutul teoretician al receptării, pentru participarea la conferința desfășurată sub titlul "Legitimitate și legitimare în cultură și societate/ Legitimating Cultures, Cultures of Legitimacy" și pentru a-i acorda distincția de "doctor honoris causa" al Universitații din București. Edițiile care precedaseră această foarte substanțială conferință
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
va putea circumscrie și gestiona exact o asemenea stare/situație "scindată". Și asta, desigur, în defavoarea scriitorilor. Cărți de valoare egală (dacă se poate face o asemenea comparație) au soartă de piață diferită datorită simplului comportament al scriitorului și clișeelor de receptare. Cărți valoroase sunt dezavantajate în comparație cu altele mai puțin valoroase. Și piața de carte aduce numeroase exemple. În activitatea economică se spune că piața reglează producția. Scriitorii sunt instigați adesea - de varii instanțe - să procedeze în consecință. Există teoreticieni ai receptării
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
receptare. Cărți valoroase sunt dezavantajate în comparație cu altele mai puțin valoroase. Și piața de carte aduce numeroase exemple. În activitatea economică se spune că piața reglează producția. Scriitorii sunt instigați adesea - de varii instanțe - să procedeze în consecință. Există teoreticieni ai receptării care îi îndrumă într-o asemenea direcție. Dar cum își poate regla scriitorul scrisul după piață? Își schimbă concepția despre scris? Își modifică viziunea asupra lumii? Astea sunt lucruri ce țin de structura, de firea sa. Aduce capitalismul de piață
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
Doar proletizarea, care-o ajunge din urmă, întocmai cum "acum două mii de ani, filosofii în zdrențe învățau prin agorale legile vieții eterne, pentru doi oboli de aramă întinși mai mult ca o pomană." Căutînd o soluție, Busuioceanu înșiră principii de receptare, particularizate pe literatura noastră, rafturi de idei, mari evoluții ale spiritului, pe distanțe scurte, ce-i pe contemporanii lui de oamenii doar cu un secol mai vechi. O pledoarie sumbră, dar cu atît mai de urmărit, și de pus alături
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
sau dispensă de talent. Problema comentatorilor este alta. Scrisul prozatorului precoce, venit din Bănești să cucerească Bucureștiul literar și artistic, nu poate fi ușor încadrat într-o categorie stilistică și un gen literar. De la debutul editorial și până la ultimele apariții, receptarea favorabilă și uneori entuziastă a cronicarilor nu are chiar cea mai adecvată raportare la textul prizat. Acesta e complex și ambiguu în aparenta lui simplitate, jucând pe mai multe planuri și împiedicând sistematic cristalizarea unei perspective critice integratoare. Cel mai
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
mai extensibilă) dovedește că localismul păgubos poate fi depășit. Văicărelilor autorilor autohtoni "neînțeleși", ocoliți de cititori și ignorați de critici, Dan Lungu le opune modelul scriitorului relaxat, care nu face o dramă nici din procesul creației, nici din cel al receptării. E ceva americănesc în acest fel de a vedea lucrurile, chiar dacă, la o privire mai atentă, programul zilnic al autorului se dovedește extrem de încărcat: "Nu-s toate zilele la fel... Însă cafeaua nu lipsește nicicum, e licoarea care mă repune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
operei lui Liviu Rebreanu și, deopotrivă, ai rebrenologiei nu sunt astăzi prea mulți. Nu poți să fii bun specialist al unuia dintre cele două domenii fără să fii și al celuilalt. E lege. Nu poți să faci istoria critică a receptării operei și biografiei lui Rebreanu fără să cunoști opera prozatorului, ca fenomen originar. De asemenea, nu poți să fii un bun exeget al operei rebreniene fără să fii expert în rebrenologie. E o banalitate. În legătură cu un mare scriitor, sunt patru
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
ca fenomen originar. De asemenea, nu poți să fii un bun exeget al operei rebreniene fără să fii expert în rebrenologie. E o banalitate. În legătură cu un mare scriitor, sunt patru domenii distincte de luat în seamă: opera, biografia, contextul și receptarea lor. Fiecare are o istorie când separată, când amestecată. Când interpretarea unuia (cel mai adesea opera) se află în impas, tendința manifestată frecvent e de a ieși din miezul subiectului. Evadările colaterale creează o senzație de libertate și de noutate
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
p. 392), afirmă: "Violența, mârlănia nu sunt scuzate de nicio ideologie." (idem). Cititorul din 2007 nu mai află nimic nou: violență și mârlănie avem și noi din belșug. Niciunul dintre genurile literare ficționale nu e, probabil, atât de divers în receptare ca acela al literaturii confesive, care notează spontan sau memorialistic evenimentul. Și genul diaristic e și el ficțiune, după convingerea exprimată tranșant de Eugen Simion, comentând o afirmație a lui Valéry: "Orice confesiune cuprinde, în chip fatal, o ficțiune: din
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
Poeții însă nu trebuie întotdeauna crezuți pe cuvânt. Marius Ghica demonstrează pas cu pas semnificația și însemnătatea revoluției întreprinse de Paul Valéry în teoretizarea genezei poetice: este vorba de o radicală mutare de accent, de la abordarea biografică a operei, la receptarea ei ca proces nicicând încheiat, ca mecanism angajând un tip special de spunere, perpetuu atent să se mențină în zona poeticului, să nu cadă în proză. Și ce este, până la urmă, poeticul, în concepția valéryană? O rostire a cărei extremă
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
fie cât se poate de obiectiv, ne-eludând punctele de vedere tehnice. Bănuiesc chiar că, fără detalierea acestora, ultimele mele 4-5 lucrări în acest gen riscă să fie de neînțeles" (pag.5 ). Că este sau nu așa o va demonstra receptarea ulterioară a opusurilor lui Pascal Bentoiu, o receptare ca toate celelalte, cu un traiect abscons, extemptă oricăror canoane și criterii, având totodată toate șansele să fie încredințată unei bouteille ŕ la mer. Însăși ursita acestei cărți ar fi putut să
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
punctele de vedere tehnice. Bănuiesc chiar că, fără detalierea acestora, ultimele mele 4-5 lucrări în acest gen riscă să fie de neînțeles" (pag.5 ). Că este sau nu așa o va demonstra receptarea ulterioară a opusurilor lui Pascal Bentoiu, o receptare ca toate celelalte, cu un traiect abscons, extemptă oricăror canoane și criterii, având totodată toate șansele să fie încredințată unei bouteille ŕ la mer. Însăși ursita acestei cărți ar fi putut să "beneficieze" de un tratament analog dacă autorul nu
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]