2,720 matches
-
la vremea ei, de Eugen Simion, stare ce traduce mai puțin vidul interior și mai mult - paradoxal - un soi de narcisism invers: adorarea și asimilarea alterității de atitudine și expresivitate ca pe propriul chip (și fel) de a fi. Autocontemplare, receptivă nu prin reducție, ci prin seducție: „Cum vii, cum stai, ți-aș spune întruna/ Că sunt un mim fără lumină./ Și sunt cuvintele prea goale/ Pentru serbările din gând./ Mimul se zbate în oglindă/ Și-n sinea lui sedus se
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
cu profesorii ei de slavă, greacă și latină, joacă un rol de seamă în răsăritul european, în vreme ce împărăția Sfintei Sofia își găsește continuitate în epoca ce urmează grandioasei epopei a ținutului și a oamenilor lui din nordul îndepărtat. Arta sa, receptivă la Renașterea apuseană, va avea un mare ecou în destinul artistic al întregii Rusii moderne. În Balcani, în timp ce bulgarii și sârbii nutreau credința în misiunea eliberatoare a Rusiei, activitatea extraordinară a grecilor din tot cursul veacului al XVIII-lea pregătește
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
starea de spirit a elitei. Popoarele, prin reprezentanții lor, își caută forme noi de comunicare, de apropiere, atât starea sufletească, cât și aceea mentală slujind la identificare, la autodefinire. Spre finele veacului al XVII-lea curțile domnești devin ceva mai receptive la fenomenele reformatoare ce au loc pe continent. Cronicarii și scriitorii circulă mai mult, își perfecționează stilul, părăsesc concepțiile retrograde, își sacrifică timp pentru a citi și pentru a scrie. Crește numărul marilor biblioteci particulare, tinerii din familiile cu stare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de Dumnezeu. În vis, violetul arată necesitatea de a alia forțele fizice și psihice, de a se deschide către o dimensiune spirituală, de a-și înălța scopurile și idealurile. Cupă Cupa are o dublă semnificație: - ca recipient, exprimă iubirea, atitudinea receptivă, primitoare, deschisă și maternă, dar și ideile de împărtășire și de uniune (vezi Veselă). Sfântul Graal constituie reprezentarea cea mai spirituală; - ca trofeu, simbolizează victoria, recunoașterea curajului și a meritului, consacrarea eforturilor. Este interesant de observat că în anumite situații
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mai dificile, ce necesită resemnificări suplimentare, și mai puțin cele știute, destul de clare sau elementare. De dorit este să nu se piardă un timp prețios cu discuții puerile. Să nu uităm că, în cele mai multe situații, cursanții dispun de o maturitate receptivă și interpretativă, ceea ce îi autonomizează în raport cu părți importante din conținut, ce pot fi abordate pe cont propriu. Michel Mingasson, într-o lucrare recentă (2002, p. 21), scoate în evidență trei criterii de diferențiere a dispozitivelor de tip e-learning: dirijarea mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un „bun” cultural, în măsura în care este rezonant și coextensiv cu valoarea de bază. Mai mult decât atât, mediul „informează” într-un anumit fel conținutul propriu-zis, predispunându-i pe receptori la o anumită grilă de lectură, la o reformare a „aparatului” lor receptiv și cognitiv. Mediul de transmitere forțează, într-o anumită măsură, structurile psihomentale să se reconstruiască în sensul specificității noilor incitări. Este bine să conștientizăm această inedită fațetă a culturii, această nouă dimensiune ontică a faptului valoric, constituită din transmisibilitatea acesteia
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pribegia după 1848 (I-III, 1940-1941) și una cuprinzând Scrisori către Vasile Alecsandri (I-II, 1947). O contribuție mai amplă este Poezia lui Andrei Mureșanu (1943), scrisă din convingerea că o revalorificare obiectivă, în perspectivă istorică și critică, era necesară. Receptiv și la literatura contemporană, încearcă în Victor Papilian - nuvelist (1940) să demonstreze modernitatea acestui prozator, insistând asupra nuvelelor fantastice - o „creație poetică” izvorâtă mai mult din imaginație decât din observație, cu un conținut „mistic” generat de funcția activă a superstiției
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
pentru opțiunile criticului, în ordinea valorilor literare contemporane consacrate sau în curs de afirmare, cât și pentru aria explorărilor, incluzând justificat și autori și cărți cu prezențe oarecum sporadice. Pertinența observațiilor, finețea descifrărilor, justețea situărilor avertizează asupra unui analist aplicat, receptiv și pătrunzător în identificarea structurilor și semnificațiilor, atent la individualitatea operei. A doua carte, Fața și reversul textului (I. L. Caragiale și Mateiu I. Caragiale) (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș), e un studiu comparativ pe o temă controversată în
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
tratează criza morală (I. Agârbiceanu), revelația identității naționale (Eugen Goga) sau dramele rurale (Octavian Prie). Criteriul etic însoțește discret judecata estetică și în aprecierea unor opere de Cezar Petrescu, Panait Istrati sau Ionel Teodoreanu. Din lirica românească modernă, comentatorul este receptiv la sentimentul religios din psalmii lui T. Arghezi și din poeziile lui Nichifor Crainic, la „românismul primitiv” al lui N. Crevedia sau la morbiditatea lui Demostene Botez; are în vedere o sinteză a lui George Popa despre literatura din Transilvania
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
al ideologiei poporaniste, calcă pe urmele lui Ibrăileanu, în câteva privințe se deosebește de maestrul său. Acordă, astfel, o atenție mai mare scriitorilor de tranziție, zăbovește asupra realizării artistice a unei scrieri, se dovedește, deși cu zone de opacitate, mai receptiv față de poezia nouă; în delimitarea unor epoci de dezvoltare a literaturii noastre, recurge nu la criteriul personalităților scriitoricești, ci la acela al apariției revistelor importante („Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”). În studiul polemic În jurul teoriei genurilor literare (1930), combătând
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
literară, B. s-a manifestat și ca poet, prozator, folclorist și publicist. A debutat editorial cu studiul Influențe folclorice în poezia noastră actuală (1955). În ipostaza de cronicar literar, nu are preferințe pentru un anumit gen de scrieri, dovedindu-se receptiv atât la poezia lirică, roman și nuvelă, piese de teatru, cât și la reportaj sau la lucrările de critică și istorie literară. A abordat de asemenea numeroase aspecte ale literaturii române mai vechi, aducând contribuții importante despre cronicari și corifeii
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
incapabil să se exprime, aude și înțelege limbajul vorbit, dar nu poate să reproducă ceea ce aude sau citește; b) scrisă, se manifestă prin agrafie, incapacitatea de a scrie cuvinte sau de a aranja în cuvinte literele de tipar. 2) Afazie receptivă - incapacitatea de a înțelege limbajul verbal sau scris. În forma vizuală, deși nu prezintă tulburări vizuale, pacientul nu înțelege cuvintele tipărite sau scrise manual. În forma auditivă, Popoviciu (1993) consideră că, deși nu prezintă tulburări auditive, pacientul nu poate recunoaște
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Debutul acestei forme de afazie este impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant senzorială sau receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafazie). AFECT (< germ. Affekt, cf. lat. affectus) - Modalitate elementară a reactivității afective, caracterizată prin emoție de mare intensitate, de durată
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
multe puncte comune între evoluția recuperării incapacității motoare și tulburările de vorbire. Pe aceste considerente se impune prezentarea formelor afazice: a) afazia expresivă (motoare) - bolnavul știe ce vrea să spună, dar este incoerent sau incapabil să se exprime; b) afazia receptivă (senzorială) - incapacitatea de a înțelege limbajul verbal sau scris. COMUNICARE MOTRICĂ (engl. motrical communication) - Are la bază gestul care se produce în relațiile și interacțiunile cu cei din jur. Comunicarea presupune un schimb de informații între două sau mai multe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
spuse ea. Ia banii tuturor. Totuși rămase locului. Într-o clipă, sistemul de Încălzire avea să zbârnâie de la ultimele revelații. Ce se Întâmpla cu Desdemona? Se lăsa oare influențată de vocea fără trup a lui Fard? Ea, care fusese Întotdeauna receptivă la o voce adâncă, de preot? Sau pur și simplu, după zece ani petrecuți În oraș, devenea cetățeancă a Detroitului, asta Însemnând că vedea totul În alb și negru? Mai există o ultimă posibilitate. Ar fi posibil ca sentimentul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
există o ultimă posibilitate. Ar fi posibil ca sentimentul de vinovăție al bunicii mele, acea spaimă paludică, umedă, care o inunda pe dinăuntru cu regularitate, ca un anotimp ploios, ar fi posibil ca acest virus incurabil să o fi făcut receptivă la farmecul lui Fard. Atinsă de flagelul păcatului, simțea ea oare că acuzațiile lui Fard aveau greutate? Lua condamnările lui rasiale la modul personal? Într-o noapte Îl Întrebă pe Lefty: ― Crezi că e ceva În neregulă cu copiii? ― Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de ansamblu, cea de neseriozitate. Eu udam plantele domnului da Silva când ea intra. Mă rugase să fac asta Înainte de ore. Așa că fiecare zi Începea așa, cu mine la un capăt al serei, Înghițită de mușcatele Înflorite, și această explozie receptivă de roșu, intrând pe ușă. Felul În care-și târșâia picioarele trăda impresia ei despre poezia ciudată, veche și moartă pe care o citeam. N-o interesa. Niciodată nu-și făcea lecțiile. Încerca să se strecoare cum putea prin cursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de familie (vezi dosarul cazului) o arată la vârsta de doisprezece ani. Pare să fie o fată fericită, sănătoasă, fără semne băiețești vizibile, În ciuda cariotipului XY. PRIMA IMPRESIE: Expresia facială a subiectului, deși uneori severă, este În general plăcută și receptivă. Zâmbește des. Subiectul Își lasă adesea privirea În jos, Într-o manieră sfioasă, timidă. Are mișcări și gesturi feminine, iar ușoara lipsă de grație a mersului e În ton cu cea a femeilor din generația ei. Deși din pricina Înălțimii ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
simțeam o mare ușurare. Dar mai erau și momente de Înstrăinare, când mă uitam la corpul meu În schimbare. Uneori nu părea să-mi aparțină. Era tare, alb, osos. Frumos În felul său, mă gândeam, dar spartan. Nu era deloc receptiv sau maleabil. Era mai degrabă comprimat. În acele camere de motel am aflat ceea ce trebuia despre corpul meu cel nou, despre instrucțiunile de utilizare și contraindicațiile sale. Obiectul și cu mine lucrasem pe Întuneric. Nu-mi explorase niciodată instrumentul de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu Ciclopul din Epopeea Homerică, ce-a de-a patra apariție fantastică din fragmentul întâlnirilor cu uriașii, Ochilă, este un personaj complex, episodic, cu particularități fizionomice marcante, care este descris de narator într-o manieră ce facilitează perceperea de către mentalul receptiv. Integrându-se în casta giganților, alături de tovarășii săi, portretul lui Ochilă dispune de o serie de caracteristici insolite, de origini mitologice, întâlnite și la personaje legendare din scrierile antice. Ochilă constituie, la nivel unitar, o epifanie, ce proliferează din haosul
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
simt așa de amețit? O privi În ochi. Din instinct de apărare, ea schimbă subiectul. Diferența de fus orar, probabil. Și-ar fi dorit să-i vadă ochii mai bine, dar lumina era prea chioară. Își dădea seama cât de receptivă e o femeie după felul În care Îi reacționau pupilele. Dacă pulsau hiperdilatându-se Însemna că e gata să flirteze, iar În câteva ore, dacă nu chiar minute, actul sexual devenea o posibilitate. Marlena zâmbi și apoi căscă. —De-abia aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În egală măsură, câteva sticle odată. A Încercat la un moment dat să-i sugereze că „ei ar trebui să bea mai puțin“ - Harry glumise spunând că mai puțin, În cazul ei, ar Însemna câțiva stropi. Dar s-a dovedit receptiv. A Înțeles aluzia, drept pentru care În acea seară a băut doar un martini Înainte de cină, dar după cină, și matematica și memoria l-au trădat, așa că a plusat la capitolul răcoritoare postprandiale cu alte câteva pahare. Poate Își făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Andrei Oișteanu. N-aș dori să se înțeleagă de aici că opțiunea mea pentru recenzarea acestui volum mi-a fost dictată de rațiuni strict polemice (a fost mai curând o "mănușă" ce a venit tocmai bine unei preferințe personale, disponibilități receptive a subsemnatului pentru un asemenea tip de proză), dar un reducționism metodologic pe care l-am deslușit în analiza cronicarului de la "România literară" mi-a incitat abordarea "în răspăr", atitudine preparată cumva și de observațiile la care am ținut să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Andrei Oișteanu. N-aș dori să se înțeleagă de aici că opțiunea mea pentru recenzarea acestui volum mi-a fost dictată de rațiuni strict polemice (a fost mai curând o "mănușă" ce a venit tocmai bine unei preferințe personale, disponibilități receptive a subsemnatului pentru un asemenea tip de proză), dar un reducționism metodologic pe care l-am deslușit în analiza cronicarului de la "România literară" mi-a incitat abordarea "în răspăr", atitudine preparată cumva și de observațiile la care am ținut să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și-a apropiat încă o dată megafonul gurii de urechea bătrânelului. Cu un volum vocal demn de laudă, i-a repetat invitația de a ni se alătura în părăsirea mașinii. Și încă o dată, aparent, bătrânul s-a arătat mai mult decât receptiv la orice sugestie din lume - probabil că ar fi fost gata să coboare și să facă o baie în East River. Dar, totodată, ne dădea aceeași impresie neplăcută că nu auzise o iotă din ceea ce i se spusese. Și, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]