1,317 matches
-
șlefuiești, pentru a străluci, șlefuire care constă în perseverență, muncind zilnic și nemulțumindu-te cu ce ai realiza. Este o întrecere cu tine însuți, depășindute în permanență. „...În toate ipostazele ei, generice, arta naivă apelează spontan, deci direct afectiv, la receptivitatea noastră, astfel încătușată de canoanele unor școli și curente artistice și estetice, care se bat cap în cap, fără a recurge la canale secundare de comunicare, fără decodificări ambigue, pentru că face parte integrantă din universul nostru spiritual. Și asta pentru că
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
prezintă un plus de maturitate, cel puțin biologică și nativii din lunile iulie-august; f. diferențe de ritm și potențial adaptativ între sexe; fetele au mai multă mobilitate a comportamentelor, trecând cu ușurință de la un tip de activitate la altul; în ceea ce privește receptivitatea față de cerințele și regulile școlare, fetele manifestă, o mai mare capacitate de asimilare decât băieții; g. diferențe în domeniul afectiv între sexe, instabilitate emoțională la 6 -7 ani este mai mare la băieți decât la fete. Aceste concluzii, și nu
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
vederea pregătirii copilului pentru școală ca scop imediat, și pentru viață, ca finalitate mai amplă. Este cunoscut faptul că, în perioada 3-6-(7) ani din viața copilului, lasă cele mai profunde urme asupra personalității în devenire, deoarece aceasta este perioada receptivității, sensibilității și a finalității psihice dintre cele mai pronunțate. După unii psihologi, actualizarea potențialului intelectual și dezvoltarea generală a aptitudinilor intelectuale, se realizează de la naștere și până la această perioadă în proporție de 50%. Aceasta este perioada în care influențele externe
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
să răspundă cerințelor de fiecare zi. Ideea că preșcolaritatea cuprinde cea mai importantă experiență socio- educațională din viața unei persoane devine tot mai dominantă. Potențialul formativ al preșcolarilor rezultă din aceea că, la această vârstă, întâlnim un nivel optim al receptivității și sensibilității copilului, al modalității și flexibilității psihice care permite o achiziție însemnată de cunoștințe. În ansamblul problemelor instructiv-educative, activitățile matematice ocupă un loc important, avându-se în vedere atât sarcinile pe care le urmărește grădinița în pregătirea copilului pentru
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
între cauze și efecte: este vârsta când se trece de la gândirea intuitivă la gândirea operativă, învață să rezolve exerciții și probleme, iar treptat structurile mentale se cer degajate de acțiunea nemijlocită cu obiectele. Intelectul infantil se caracterizează printr-o deosebită receptivitate, dar, dirijat, el trece de la memorarea predominant mecanică la una logică, intenționată. Activitățile interesante, legate de materialul intuitiv și presărate cu elemente de joc vor susține efortul copiilor, le va menține mai mult timp concentrată atenția. Strategiile jocurilor euristice sunt
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
demult, la paza oilor și vitelor. În România, crescătorii particulari continuă să-i folosească pentru paza locuinței, a bunurilor din gospodărie, siguranța personală și a familiei. Diversitatea serviciilor pe care le poate presta acest câine se datorează docilității, maleabilității și receptivității de care dispune pentru a-și Însuși cu ușurință și În profunzime exercițiile specializate din timpul dresajului. Pentru paza gospodăriei se impune menținerea acuității auzului, pentru a fi În stare, În orice moment, să sesizeze și să-și prevină stăpânul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ciobănesc german, care s-a impus prin rezultatele care s-au obținut pe linia descoperirii drogurilor și țigărilor de contrabandă este câinele „EBURG” din cadrul Poliției de frontieră. Formarea și specializarea câinilor În această direcție este nu numai urmarea calităților și receptivității lor, ci și a complexității exercițiilor de dresaj concepute și aplicate de dresorii din Ministerul de Interne, de la școlile de dresaj și de la unitățile teritoriale de grăniceri, În dotarea cărora se află aceste minunate exemplare patrupede. GENETICA ȘI AMELIORAREA APLICATE
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ceilalți; tolerarea ambiguității. 2. Abilități de comunicare - Înțelegerea, administrarea și crearea unei comunicări eficiente verbale, scrise și multimedia Într-o varietate de forme și contexte. 3. Creativitate și curiozitate intelectuală - Dezvoltarea, implementarea și comunicarea ideilor noi altor persoane; deschidere și receptivitate la nou, perspective diverse. 4. Gândire critică și gândire sistemică - Exersarea unei gândiri sănătoase În Înțelegerea și realizarea unor alegeri complexe; Înțelegerea conexiunilor dintre sisteme. 5. Informații și abilități media - Analizarea, accesarea, administrarea, integrarea, evaluarea, și crearea de informații În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cerasela Ionela GRIGORAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93104]
-
atracție, mai ales după o perioadă de mare izolare și restricție culturală, impusă de regimul comunist totalitar. Ea se confruntă, în același timp, dincolo de orice izolaționisme și respingeri obtuze, și cu fenomene organice de creștere și maturizare, de o anume receptivitate critică pozitivă. pe scurt: imitație mecanică sau selectivă ? Între aceste coordonate, omul de cultură român optează, în mod firesc, pentru răspunsuri și soluții proprii, efectiv asimilate și specifice. Nu voi enumera toate valorile considerate în mod cvasiunanim drept europene: de la
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
naționale nu sunt chemate să dispară, ci doar să se cunoască și să se stimeze reciproc, în cadrul unei competiții libere, tot mai diversificate, de valori autentice. Respectul pentru orice fel de sensibilitate literară duce nu numai la forme variate de receptivitate deschisă, dar și la stimularea virtualităților creatoare ale tuturor literaturilor. Alinierea docilă la un canon oarecare, eurocentric, de pildă și în cadrul său la un canon parizian sau altul , nu mai poate fi posibilă. Egalitatea, de fapt, recunoscută în principiu între
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
creează o atmosferă plăcută, le trezește interes deosebit și le dezvoltă sentimentul de plăcere pentru muzică. Fiecare cântec se va interpreta cu participarea activă a tuturor elevilor pentru a trezi în psihicul lor stări individuale, de a dezvolta sensibilitatea muzicală, receptivitatea artistică. 2.3. Audiția muzicală Acest mijloc de educație muzicală dezvoltă sentimentul de dragoste pentru muzică, gustul estetic muzical, capacitatea de concentrare pentru a înțelege și simți frumosul din muzică. Învățătorul va pregăti minuțios acest moment al lecției pentru a
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
cu ce ai realiza. Este o întrecere cu tine însuți, depășindu- te în permanență. „...În<footnote Postfața volumului Stare de dor - Ioan Meițoiu, semnată de Romulus Vulcănescu footnote> toate ipostazele ei, generice, arta naivă apelează spontan, deci direct afectiv, la receptivitatea noastră, astfel încătușată de canoanele unor școli și curente artistice și estetice, care se bat cap în cap, fără a recurge la canale secundare de comunicare, fără decodificări ambigue, pentru că face parte integrantă din universul nostru spiritual. Și asta pentru
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și variate, direct de la sursă, într-un timp relativ scurt, precum și faptul că nu necesită aparatură sofisticată ori instalații speciale. Dezavantajele provin din gradul destul de mare de subiectivitate atât al experimentului, cât și al subiectului și din eventuala lipsă de receptivitate determinată de lipsa de motivare a subiectului. Alături de convorbire se utilizează și interviul care se deosebește de aceasta doar prin faptul că în cadrul interviului, locul experimentatului nu poate fi inversat cu cel al subiectului, relația fiind în acest caz univocă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să delimiteze gândirea divergentă (creativitateaă de alte variabile intelectuale. Factorii gândirii divergente evaluați în bateria de teste DPT: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, elaborarea, receptivitatea la mediile externe și interne, redefinirea. M. Lowenfeld identifică patru factori și patru aptitudini ale personalității creative: factori (sensibilitatea față de probleme, variabilitatea sau disponibilitatea receptivă, mobilitatea, originalitatea), aptitudini (aptitudinea de restructura, analiza, sinteza, coerența organizării). (Erika Landau, 1979, p.36
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
politic, profesional, școlar, familial). Există „un specific social al creativității ”, concretizat în faptul că „fiecare societate stimulează și reflectă un tip aparte de creativitate”. (Mihaela Roco, 1979, p. 29) Acele culturi care-și educă copiii în sensul libertății și al receptivității, al acceptării provocărilor mediului înconjurător, stimulându-i să pună întrebări, îi deteermină astfel să gândească divergent, iar culturile, orientate asupra procesului creativ și nu asupra produsului, sunt acelea care produc personalități creative. II .3. Factori frenatori. Blocajele / barierele creativității Factorii
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile precum mediul fizic parental, receptivitatea emițională și verbală a părinților, expectanțele parentale, coeziunea familială și armonia joacă un rol important în stimularea creativității. Cum pot stimula părinții creativitatea copiilor lor? În întâlnirile învățătorilor cu părinții este important să existe frecvente referințe legate de posibilitățile părinților
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
opere de artă scrise constă în prezentarea obiectului fizic, în timp ce percepția începe odată cu procesul de citire. Limbajul scris are, așadar, un mod individual de apariție și intră în opoziție cu aparența: conținutul unui roman sau a unei poezii ține de receptivitatea cititorului. Primatul percepției depinde de stilul operei, iar aparența sa de interpretarea simbolului. Prin urmare, percepția este o dimensiune constitutivă apariției obiectului de artă. Ceea ce elimină percepția este autonomia obiectului experimentat, cu toate că prezintă o natură idependentă de subiect. Înțelegerea dublării
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
instalat climatul de învățare participativă prin stilul democrat. Succesul activității educative este determinat în cea mai mare măsură de natura și calitatea relațiilor profesorului cu elevii clasei. Trebuie eliminată rigiditatea, „distanța” care ne separă de elevi, exigența sporită, fiind necesară receptivitatea pentru nou.Un contact pozitiv cu elevii favorizează procesul instructiv-educativ, având drept rezultat oameni formați pentru o integrare eficientă în viața socială. Școala are un rol primordial în educația copiilor. Colaborarea dintre toți factorii educaționali și în primul rând școală-familie
ARTA DE A FI PĂRINTE by Bogdan Honciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93086]
-
este ultimul om care renunță, obosește sau se plictisește. Perseverența este importantă deoarece orice clipă de ezitare sau renunțare poate distruge tot ce s-a realizat până atunci, iar nesiguranța unui antrenor se transmite automat echipei. O judecată liberă presupune receptivitatea la tot ce este nou și la tot ce poate fi un factor de progres. Antrenorul trebuie să fie un spirit inovator, să dovedească o imaginație creatoare în munca sa, bazându-se pe experiența proprie sau apelând la experiența altora
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
cere să cucerească și să asocieze pe părinți în acțiunile educative privind copiii și tinerii. Nu este suficient să avem doar sprijinul părinților la rezolvarea problemelor organizatorice sau materiale curente, ci este necesar să realizăm înțelegerea și sprijinul părinților prin receptivitate la cerințele școlii. Astăzi nu mai satisface poziția părintelui care se mulțumește cu constatarea că fiul învață și face cât a făcut el în vârsta tinereții. Astăzi se impune ca părinții să recunoască necesitatea ca fiii și fiicele lor să
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. 2.2 Criterii epidemiologice de diagnostic în bolile infecțioase Identificarea următoarelor elemente constituie criterii epidemiologice de diagnostic Receptivitatea sau imunitatea naturală sau vaccinală Principii de diagnostic în bolile infecțioase 22 Sursa infecției prin contact cu persoane sau animale bolnave, călătorii în zone cu risc Calea de transmitere: tratamente parenterale sau transfuzii în antecedente, contacte sexuale, înțepături de insecte
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. 4.1.2 Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu este valabilă și pentru streptococii de alt tip. 4.1.3 Etiopatogenie Streptococul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. 4.3.5 Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/ erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: direct prin identificarea virusului rubeolic în culturi de celule sau prin tehnici moleculare (PCR) și indirect, evidențiind anticorpii IgM sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
este denumita „varicelizare”, indicând un risc de 5-10% pentru asocierea complicațiilor pneumonice, cerebrale sau hepatice. 4.4.6 Diagnostic Diagnosticul se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic: caracterele erupției (suficiente de cele mai multe ori) Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Virusologic (necesar în formele atipice): direct prin izolarea virusului în culturi celulare, imunofluorescență directă și evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) sau indirect pe baza anticorpilor anti VVZ (ELISA, RFC). Bolile eruptive MAJORE 74 4.4.7 Diagnostic
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]