21,525 matches
-
naștere la București Uniunea Generală a Romilor din România, condusă de către Gheorghe Lăzărescu Lăzurică, vizând și ea același scop de emancipare a țiganilor 59. Între asociația condusă de Șerboianu și Lăzurică apăreau însă divergențe, manifestate prin polemici, acuze și atacuri reciproce, deși la început cei doi au colaborat. Astfel Șerboianu a fost acuzat cum că încerca să-i organizeze pe țigani, urmărind trecerea la Biserica Unită, iar, pe de altă parte, Lăzurică era acuzat cum că urmărea scopuri politice prin asociația
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cea mai înaltă, iar libertățile cetățenești suprema țintă și aerul dătător de viață. De asemenea, America era percepută și ca țara risipei 81. În consecință Șerboianu saluta inițiativa românilor americani de a unifica două mari societăți culturale și de ajutor reciproc, precum și ajutorul concret dat de către românii de peste ocean celor de acasă. Situația din învățământ a intrat și ea în atenția arhimandritului 82. Notând organizarea unui congres al învățătorilor la Galați, Șerboianu deplângea starea materială a acestor "apostoli urgisiți", ce făceau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
poruncise Mântuitorul". Consecința imediată a fost schisma din 1054, cu și mai multe efecte negative: "De aici înainte, biserica își duce o existență a cărei demnitate lasă de dorit, subordonându-se stăpânirilor lumene și primind în schimbul câtorva grațiozități și concesiuni reciproce titlul de națională și de stat"136. Marea schimbare se petrecea odată cu secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, care afirmau un nou spirit cel științific în contradicție cu diverse prejudecăți și chiar cu religia creștină. Însă arhimandritul vedea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cu separația în biserică ortodoxă și catolică sau biserică de răsărit și cea de apus. De aici înainte, biserica își duce o existență a cărei demnitate lasă de dorit, subordonându-se stăpânirilor lumene și primind în schimbul câtorva grațiozități și concesiuni reciproce titlul de națională și de stat. Biserica Romană-catolică iarăși, deși necontenit s-a evidențiat ca o forță vie-n societate, și-a însușit toate drepturile absolutiste; iar prin faptul că adeseori a tolerat și patronat arbitrariul, a creat o mulțime
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ce se produce, periclitează existența întregii comunități. Acest lucru l-au făcut și oamenii la începutul începuturilor, ținând seama numai de partea pur igienică. Cu timpul însă, și mai ales, după ce s-a constituit familia și s-au stabilit legături reciproce de iubire și simpatie, omul decedat supraviețuia în amintirea și sentimentele celor rămași în viață, fapt care a condus la stabilirea cultului morților, în alt sens decât cel igienic și pe care l-am putea numi oarecum religios, căci la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
este cultura vieții și o privește exclusiv, știința care îndepărtează din tematica sa și această viață, și dezvoltarea sa specifică, care este cultura însăși, rămâne pe de-a-ntregul străină acesteia. Relația dintre știință și cultură este o relație de excludere reciprocă. Exemplu artei a pus în evidență această excludere și în același timp a dus-o până la extrem. Căci arta dă cuvântul sensibilității, aplecându-se asupra celor mai însemnate înfăptuiri ale sale, în timp ce, suprimând această aceeași sensibilitate, adică atât lumea-vieții cât
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
îl raportăm cât se poate de explicit la dimensiunea ontologică ce este a sa, adică subiectivitatea absolută, ne vedem constrânși să răsturnăm relația dintre știință și cultură, care nu ni se mai dezvăluie sub forma excluderii, ci a inerenței lor reciproce. A opune științei, activității sale și producțiilor sale concrete condițiile transcendentale ale propriei sale posibilități, condiții pe care, absorbită de munca sa, nu are timp să le examineze, este o sarcină pe care și-a luat-o asupră-i filozofia
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
tradițională, de tip patriarhal, pusă preponderent pe seama femeilor și avea o recunoaștere mai degrabă de tip negativ (o remarcă hazlie spunând că munca femeilor în casele lor se vede mai ales când nu este făcută). În modelul familiei parteneriale, susținerea reciprocă a membrilor familiei permite cooperarea drept con-venire6, iar efortul de întâmpinare a nevoilor de fiecare zi este și un bun prilej de diviziune a muncii în gospodărie. Distincția public/privat poate fi recunoscută și ca amprentă care este pusă pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o rețea eficientă de sprijin mutual (E. Zamfir, 1998, p. 27). Acestea priveau în primul rând familia, apoi comunitatea în ansamblul său. Ajutorul în familie presupunea îngrijiri acordate vârstnicilor, copiilor, celor bolnavi. În cadrul comunității, se practica un gen de ajutor reciproc, cum era cazul pentru tinerii căsătoriți (daruri de nuntă, la botezul copiilor), sprijinul în caz de calamitate și situații speciale. Apoi, mai erau prezente actele de caritate (mai frecvente cu prilejul sărbătorilor religioase). Semnificația legăturilor de rudenie nu s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
protecția socială în societatea românească actuală (I. Mărginean, 2000, p. 110): • avem de-a face cu un înalt nivel al solidarității intrafamiliale, corespunzător modelului tradițional de familie românească și care este întărit prin legislația în care se prevede obligativitatea întreținerii reciproce a membrilor familiei la nivel interși intragenerațional; • nivelul protecției sociale se situează sub nivelul mediu european; • se desfășoară un proces de afirmare a structurilor comunitare și nonguvernamentale de intervenție pentru ajutorul celor în nevoie; • situația critică în care se află
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familie sau pe care familia îi abandonase și a persoanelor cu probleme grave de sănătate. Meritul abordării feministe comunitariene este tocmai că a lărgit câmpul de cuprindere a celor cărora li se acordă sprijin în comunitate, principial vorbind, prin susținerea reciprocă a tuturor membrilor. În acest sens, se configurează ideea de responsabilitate socială. Oamenii nu sunt indiferenți unii față de alții, ei împărtășesc valori și aspirații comune, sunt responsabili în mod direct nu numai pentru viețile lor, ci și pentru cele ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o libertate mai mare față de legalizarea legăturilor de cuplu, o flexibilitate a relațiilor dintre participanți, astfel încât, pe de-o parte, să fie posibilă o autonomie principială a fiecăruia, iar pe de altă parte, să beneficieze toți de avantajele unei susțineri reciproce. Luarea în considerare la nivel de legi și prin practici adecvate a drepturilor copiilor, preocuparea privind combaterea violenței domestice, alături de diversificarea formelor de familie, ar putea fi argumente în favoarea faptului că: ...familia se democratizează pe căi care imită procesele publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
putea fi argumente în favoarea faptului că: ...familia se democratizează pe căi care imită procesele publice ale democrației; iar o astfel de democratizare sugerează cum viața de familie poate îmbina opțiunea individuală și solidaritatea socială... Democratizarea în cadrul familiei implică egalitate, respect reciproc, autonomie, luare de decizii prin comunicare și absența violenței (A. Giddens, 2001, p. 104). Într-un tablou sintetizator, Anthony Giddens arăta că principalele trăsături ale familiei democratice sunt: Egalitate sexuală și emoțională Drepturi și responsabilități reciproce în cadrul relațiilor Creșterea copiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familiei implică egalitate, respect reciproc, autonomie, luare de decizii prin comunicare și absența violenței (A. Giddens, 2001, p. 104). Într-un tablou sintetizator, Anthony Giddens arăta că principalele trăsături ale familiei democratice sunt: Egalitate sexuală și emoțională Drepturi și responsabilități reciproce în cadrul relațiilor Creșterea copiilor de către ambii părinți Contracte parentale permanente Autoritatea negociată în fața copiilor Obligații ale copiilor față de părinți Familia integrată social Sursa: Anthony Giddens, A treia cale. Renașterea social-democrației, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 106 Democratizarea familiei poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
domestice, acordarea unui suport emoțional necondiționat, hărțuirea sexuală în cuplu). Trăsăturile menționate de Anthony Giddens privind familia pot fi considerate drept condiții pentru existența unui model familial de tip partenerial. Astfel, sunt vizate egalitatea dintre participanți, drepturile și responsabilitățile lor reciproce. Mai mult, se presupune că în creșterea copiilor se vor implica ambii părinți. Acest fapt fiind deosebit de important pentru copii, ar fi posibil și într-o familie în care părinții nu au o relație legalizată, dacă între ei se instituie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
ales la vârste înaintate. Unul dintre modelele de familie la care se refereau Martha Minow și Mary Lyndon Shanley în „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”64 viza tocmai ideea menționată de Anthony Giddens privind drepturile și responsabilitățile reciproce în relațiile de cuplu: „Recunoașterea faptului că indivizii sunt în mod inevitabil - deși în diverse măsuri și în momente diferite - modelați de relațiile lor de interdependență, dar și răspunzători pentru ele va revigora răspunsurile private și publice la problemele familiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Ești incredibil, Alatriste. Făcu doi pași prin Încăpere, se opri iar, Îl privi În același fel. Incredibil. A vorbi de prietenie ar fi prea mult pentru a defini relația dintre Guadalmedina și fostul soldat; Însă am putea vorbi de respect reciproc, desigur În cadrul condiției sociale a fiecăruia din ei. Álvaro de la Marca Îl stima sincer pe căpitan; povestea pornea de pe vremea când, În tinerețe, Diego Alatriste servise În Flandra remarcându-se sub flamurile bătrânului conte de Guadalmedina, care și el Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
față în față cu femeia pe care, de luni de zile, n-o știa decât de pe forum și de pe mess. În câteva fracțiuni de secundă, prin cap îi trecură câteva zeci de scenarii de întâmpinare care se anulară în mod reciproc, lăsându-l singur și neajutorat în prag. Nu te-am văzut..., începu el să spună în loc de bun venit, pe unde ai intrat?!... uitându-se la Arm de la înălțimea lui de zece prăjini și stând întors într-o parte, ca să ascundă
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
scria un articol de fond, când se auzi telefonul sunând. Își închipui că era Camelia, dar când deschise avu surpriza să recunoască vocea lui Marcel Georgescu, un fost coleg de la sociologie, ajuns de vreun an consilier prezidențial. După câteva amabilități reciproce, Marcel își drese glasul și îi transmise pe un ton ceremonios invitația de a participa peste câteva zile, la Cotroceni, la o reuniune în cadrul căreia președintele urma să ofere niște distincții unor sportivi și unor oameni de artă și să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
fost vorba de o predispoziție aparte. Distrugerea fratelui de către frate a fost un act atât de metodic, atât de consecvent și de rafinat, încât cred că și aici am făcut o treabă de maeștri. Socotind că agresivitatea și intoleranța noastră reciprocă nu ar fi fost decât rodul unui instinct primar, renăscut accidental, situația nu ar fi avut nimic alarmant. Niște fiare mici. S-a mai văzut. Violență infantilă. Dar noi gândeam profund; tainici și persuasivi, ne împingeam reciproc în prăpastie. Preocupați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
persoana neagă controlul indiferent de forma sa); • independență (unde cuvântul cheie este EU - când persoana își regăsește identitatea și își structurează autonomia în relație cu celălalt. Copilul experimentează libertatea propriilor decizii și începe să simtă și responsabilitatea acestor alegeri); • dependența reciprocă și interdependența (cuvântul cheie este DA, DACĂ - sau cum spune Lenhardt - acel Da al unei persoane care ar putea spune și NU; în fapt este vorba despre o reanalizare a controlului venit din partea părintelui după experimentarea libertății - este un proces
Părinți de succes: Când este copilul pregătit să își asume propriile decizii () [Corola-journal/Journalistic/80646_a_81971]
-
acest pas, drept pentru care micuțul va încerca să redevină la controlul părintelui. De aceea, construcția independenței copilului este un proces complex, impunând o evaluare permanentă a stării lui emoționale și a nivelului de maturizare la care a ajuns. Dependența reciprocă (care pregătește interdependența) presupune un control comun al problemelor, copilul își asumă o serie de aspecte, dar știe că dacă are dificultăți părintele este acolo pentru a-i oferi sprijin și consiliere. Interdependența poate fi o etapă care poate apare
Părinți de succes: Când este copilul pregătit să își asume propriile decizii () [Corola-journal/Journalistic/80646_a_81971]
-
cooperare în domeniile învățămîntului, științei și culturii dintre guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Arabe Egipt, semnat la Cairo la 25 ianuarie 1978. Articolul 3 Se ratifica Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Canadei asupra relațiilor lor reciproce în domeniul pescuitului, încheiat la București la 17 ianuarie 1978. Articolul 4 Se ratifica Convenția consulară dintre Republică Socialistă România și Republică Tunisiana, semnată la Tunis la 8 octombrie 1977 Articolul 5 Se ratifica Convenția dintre Republică Socialistă România și
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
la București la 30 iunie 1974, și al înțelegerilor convenite cu prilejul vizitelor și convorbirilor la nivel înalt, hotărîte să fundamenteze relațiile dintre ele pe principiile respectării independenței, suveranității naționale, egalității depline în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, convinse de necesitatea promovării progresului economic și social al tuturor țărilor și a cooperării între state, îndeosebi al țărilor în curs de dezvoltare, pentru eliminarea decalajului dintre acestea și statele dezvoltate, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaționale, confirmînd interesul
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
de dezvoltare economică a fiecărei țări. Articolul 4 Cele două părți vor favoriza dezvoltarea contactelor și a schimburilor de experiență între instituțiile și organizațiile din țările lor, în toate domeniile de activitate economică și tehnică, în vederea unei mai bune cunoașteri reciproce. Articolul 5 Cele două părți vor ține seama în activitatea de cooperare de largă durată de prevederile planurilor de dezvoltare economică și socială ale celor două țări. Se vor organiza periodic consultări între organele de specialitate din Republică Socialistă România
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]