7,241 matches
-
de un ansamblu individual și perfect inteligibil, experimentat de un individ în sfera conștiinței Eului său particular, constituie personalitatea. M. Scheler oferă o viziune mai largă afirmând că personalitatea este ființa umană, individuală și unică, dar concomitent în relație de reciprocitate cu ceilalți oameni și cu lumea. Pentru P. Sivadon, personalitatea este un sistem caracterizat prin „unitate, ansamblu și sinteză”, pe care îl definește astfel: „personalitatea este o structură, un ansamblu de interacțiuni între elementele diferențiate, ale căror raporturi reciproce realizează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acțiune reciprocă” sau de „răspuns”. Este, de fapt, vorba despre un cuplu, sau despre o „pereche compensată”, formată din două părți: acțiunea și reacțiunea. În cadrul acestui cuplu, cel de-al doilea termen îl redublează pe primul, desemnând în felul acesta reciprocitatea sau mișcarea inversă (J. Starobinski). Referindu-se la aceste situații, Buffon spunea că „acțiunea este cauza și reacțiunea este efectul”. Reacția este direct legată de dinamica proceselor vitale, atât a celor somatice, cât și a celor psihice, ea putând fi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un „accident” în interiorul normalității, al desfășurării cursului vieții individului, având prin aceasta și un aspect sau o dimensiune ontologică. Din acest motiv, o analiză antropologică a tulburărilor psihosomatice se impune. În sensul acesta, antropologia ne va furniza datele necesare înțelegerii reciprocității aspectelor psihice și somatice care sunt implicate în sfera patologiei psihosomatice. Dacă pentru medicină psihosomatica este un sector al patologiei generale, pentru antropologie ea revelează un „alt aspect” al persoanei umane - aspectul globalității acesteia (L. Van cler Horst, K. Jaspers
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le conțin curricula moderne cu privire la sex și inegalitatea sexuală; „construcția” socială a sexului; „efeminarea societății”; „efeminarea bărbaților” în modernitate și postmodernitate; cunoașterea intersubiectivă; relațiile simbiotice dintre mamă și copil; problematica psihopedagogică a „împreunării”; pornografia; erotismul; posibilitatea întemeierii unei pedagogii a reciprocității; sexul și căutarea identității; statutul sentimentalismului și al esențialismului în cunoaștere; misoginia curriculară; androcentrismul curricular; etnografia feministă; curriculumul ca text homosexual; profeminismul masculin în școli ș.a. Postmodernismul feminist a anticipat cu aproape un deceniu celelalte explorări curriculare postmoderne. Avem de-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exprima bucuria, interesul sau reușitele împreună cu alte persoane (de exemplu, lipsă în a reuși să aducă, să arate cu degetul obiectele de interes sau să înțeleagă obiectele arătate cu degetul la diferite distanțe); - lipsa unor trăiri emotive sau sociale de reciprocitate (de exemplu, de a arăta compasiune sau de a se simți afectat față de cineva aflat în suferință); b) o scădere în comunicare, manifestată sub forma a cel puțin unuia dintre următoarele aspecte: - întârzierea sau lipsa totală a limbajului verbal (fără
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
medierea relației dintre copil și mediul exterior, menținând un climat de încredere și de egalitate în sânul familiei și în societate. În cadrul unei familii echilibrate, copilul cu deficiențe are drepturi și obligații în egală măsură, în fratrie are relații de reciprocitate și de egalitate cu frații și cu surorile sale, se regăsește pe același plan afectiv cu aceștia; prin urmare, dacă se simte egal în familie, el va ajunge să se simtă egal și în societate. Practic, familia joacă rolul unui
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
acces ale persoanelor autorizate pot fi retrase de responsabilul cu securitatea sistemului fără să-i anunțe în prealabil pe cei deposedați, bineînțeles, dacă există motive de bănuială asupra loialității. 6. Tratamentul loial în sens descendent și ascendent (pe bază de reciprocitate). Angajatorii trebuie să-și trateze angajații corect și onest ca să se aștepte să fie tratați în mod similar. În special, personalul din domeniul prelucrării automate a datelor, care este deosebit de inteligent, are nevoie de un astfel de tratament. 7. Vizite
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
refuzul meu, dar în același timp, și cooperarea ta va încuraja refuzul meu. Dacă ești așa de fraier încât să cureți curtea de unul singur, voi profita bucuros și voi beneficia de o curte curată fără muncă. Dar nu există reciprocitate. Dacă nu cureți curtea, nu voi fi eu fraierul să o fac de unul singur și să te las pe tine să profiți. Prefer să am curtea murdară decât să fiu fraier (w > z); vreau să am curtea curată, dar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
participare, încredere și cooperare. Conceptul de bază este cel de „capital social” și se referă la densitatea relativă a rețelelor sociale care leagă indivizii. Astfel de rețele sunt utile în formarea de deprinderi de viață socială și în crearea unei reciprocități generalizate și a unei responsabilități comune. După cum scrie Robert Putnam „societatea modernă abundă în oportunism și în ocazii de pe urma cărora se poate profita. Democrația nu pretinde ca cetățenii să fie sfinți, dar presupune în multe moduri modeste că cei mai mulți dintre
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
securitate. Întrebarea care se pune acum este ce putem noi să facem practic ca să asigurăm coeziunea și responsabilitatea socială? Oare indivizii vor conlucra de bunăvoie ca să construiască soluții colective viabile? Ce anume poate asigura microfundamentul rațional pentru constituirea moralității și reciprocității sociale? Care ar trebui să fie rolul guvernului? Oare deprivarea comună îi va putea ajuta pe oameni să depășească separarea individuală? Oare tiparele adânc încetățenite de ineficiență și deziluzie, moșteniri ale trecutului, vor descuraja schimbul de asigurări necesare acțiunii colective
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
știm că corupția celor care sunt responsabili cu impunerea comportamentului cooperant este responsabilă de eșecul încercării de a-i intimida eficient pe cei care acționează fără să țină cont de alții și că aceasta subminează rapid sentimentele de încredere și reciprocitate între aceia care ar fi tentați să fie încrezători. Știm, în ceea ce privește soluțiile interne, că sentimentul comunității și al schimbului de asigurări pozitive, necesar evitării catastrofei sociale implicite din egoistul joc de „Dilema prizonierului”, necesită timp îndelungat de formare și sunt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
X la pătrat. În esență, corelația examinează măsura în care fiecare dintre variabile se situează peste sau sub media sa, atunci când cealaltă este plasată cu un anume grad peste sau sub media sa. În consecință, aceasta este bazată pe logica reciprocității. Dar panta de regresie este direcțională, examinând numai gradul în care variabila Y se află peste sau sub media sa în funcție de amplasamentul specific al lui X. Astfel, aceasta se potrivește mai bine enunțurilor cauzale. Corelația furnizează doar un singur sumar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a descoperi o ordine În complexitatea fenomenelor sociale. Este Îndeobște admis faptul că sociologia este asociată procesului modernității, corpusul său de concepte, idei și teorii fiind, de regulă, supuse testării, falsificării, rigorii faptelor examinate după metodologia de specialitate. În spatele acestei reciprocități (teorie - evidență empirică) se produce o „alchimie” interesantă a raporturilor dintre teorie și realitatea socială observată, care ridică un semn de Întrebare asupra naturii științei generale a societății ca prototip al raționalității și, simultan, ca produs al modernității. Este vorba
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întrajutorare ce interacționează cu sistemele publice de protecție socială. Din punct de vedere metodologic, a fost vizată observarea atât a raporturilor public/privat, cât și a discontinuității Între generații. Pe scara a trei generații, „se poate observa și diversitatea de reciprocități directe sau indirecte, imediate sau diferite În timp, care țes raporturile lor (ale generațiilor - n.n.)”. Obiectivul central Îl reprezintă evidențierea fenomenelor proprii dinamicii generațiilor atât la nivel interpersonal, cât și la nivel macrosocial. La acest ultim nivel, cea mai dezbătută
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tinde să reducă diferențele dintre nivelurile de viață atât Între cele trei generații, cât și intragenerațional („nivelând” diferențele socioeconomice ale generației vârstnice). Din acest punct de vedere, solidaritățile familiale, prin efectele lor redistributive, Întăresc procesele redistributive ale politicilor sociale. Diversitatea reciprocităților - legăturile din cadrul familiei ni se dezvăluie În toată profunzimea istoriei lor atunci când sunt reconstituite pornind de la persoanele vârstnice. Prin intermediul acestor legături este revelată diversitatea formelor de schimburi restrânse sau mai largi, sunt identificate reciprocitățile directe sau indirecte, imediate sau diferite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
procesele redistributive ale politicilor sociale. Diversitatea reciprocităților - legăturile din cadrul familiei ni se dezvăluie În toată profunzimea istoriei lor atunci când sunt reconstituite pornind de la persoanele vârstnice. Prin intermediul acestor legături este revelată diversitatea formelor de schimburi restrânse sau mai largi, sunt identificate reciprocitățile directe sau indirecte, imediate sau diferite În timp. Sugestivă, În acest sens, este perspectiva deschisă de Marcel Mauss (1923/1960, 145-312), care subliniază că toate formele de schimburi se combină și contribuie la circulația darurilor și a datoriilor de-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
O confirmare statistică e adusă de ancheta trigenerațională a lui Attias-Donfut prin care este ilustrat faptul că modelele și practicile de Întrajutorare se transmit de la o generație la alta (1994, 29-53). Îngrijirea nepoților de către generația vârstnică devine un prilej de reciprocitate Între cele trei generații: nepoții vor păstra o legătură privilegiată durabilă cu bunicii care s-au ocupat de ei. În plus, părinții ai căror copii au fost Îngrijiți de bunici vor păstra relații mai strânse și vor avea o mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celibatar, „ca și cum, neputând să achite o parte din datoria sa intergenerațională descendenților săi, el le dă tot ceea ce câștigă părinților săi” (Attias-Donfut, 2000, 671). Aproape două treimi din copii care trăiesc cu părinții mai În vârstă sunt celibatari. Din partea părinților, reciprocitatea se exprimă prin dăruirea locuinței copilului rămas la domiciliu, acesta fiind privilegiat În raport cu frații și/sau surorile lui. Din partea copilului rămas În casa părintească, reciprocitatea se exprimă prin Îngrijirea părinților și prin creșterea nivelului economic (ca urmare a câștigurilor obținute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două treimi din copii care trăiesc cu părinții mai În vârstă sunt celibatari. Din partea părinților, reciprocitatea se exprimă prin dăruirea locuinței copilului rămas la domiciliu, acesta fiind privilegiat În raport cu frații și/sau surorile lui. Din partea copilului rămas În casa părintească, reciprocitatea se exprimă prin Îngrijirea părinților și prin creșterea nivelului economic (ca urmare a câștigurilor obținute de către copil). În opinia sociologilor francezi, acest aspect se regăsește mai frecvent În cazul copiilor aflați pe scara unei mobilități sociale ascendente (Attias-Donfut, 2000, 672
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rău, ceva oarecum impus, aș vrea să am timp să respiră Nu mai am nici o șansă” (apud Attias-Donfut, 2000, 672). Sociologii contemporani Își pun Întrebarea, legitimă, dacă nu cumva, În familia modernă, ce cultivă norme de autonomie, obligația morală de reciprocitate este Înlocuită de către constrângerea normativă sau, mai mult, această reciprocitate se exercită Într-o relație de dependență directă cu autonomia (respectiv, cu cât autonomia crește, cu atât obligația morală de reciprocitate se mărește). Cercetările recente (Théry, 1998) au demonstrat că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
respiră Nu mai am nici o șansă” (apud Attias-Donfut, 2000, 672). Sociologii contemporani Își pun Întrebarea, legitimă, dacă nu cumva, În familia modernă, ce cultivă norme de autonomie, obligația morală de reciprocitate este Înlocuită de către constrângerea normativă sau, mai mult, această reciprocitate se exercită Într-o relație de dependență directă cu autonomia (respectiv, cu cât autonomia crește, cu atât obligația morală de reciprocitate se mărește). Cercetările recente (Théry, 1998) au demonstrat că familiile În care schimburile dintre generații sunt mai slabe se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernă, ce cultivă norme de autonomie, obligația morală de reciprocitate este Înlocuită de către constrângerea normativă sau, mai mult, această reciprocitate se exercită Într-o relație de dependență directă cu autonomia (respectiv, cu cât autonomia crește, cu atât obligația morală de reciprocitate se mărește). Cercetările recente (Théry, 1998) au demonstrat că familiile În care schimburile dintre generații sunt mai slabe se disting printr-o frecvență semnificativ mai ridicată a rupturilor, dar și a refacerilor familiale. S-a constat că și neînțelegerile, și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Rolul organizării economice și sociale În dinamica Întrajutorării familiale, ajutoarele În timp, În bani sau În natură se adresează, mai ales, celor care au nevoie de ele, realizându-se, astfel, o redistribuire intrafamilială. Principiul nevoii se leagă de formele de reciprocitate directă sau indirectă care dezvăluie, În special, schimburile cu părinții vârstnici. Încă din acest moment, mobilitatea socială joacă un rol important. Deși ambele sexe contribuie la solidaritatea familială, bărbații și femeile fac acest lucru În mod diferit: bărbații dau mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
despre capitalul social personal, familial, comunitar, organizațional și societal” (71). Capitalul social reprezintă resursele, valorile și avantajele individuale pe care indivizii le dobândesc ca participanți Într-un cadru comunitar. „Încrederea, asocierea și toleranța formează nucleul de valori al capitalului social. Reciprocitatea implicită este dimensiunea latentă fundamentală a tuturor acestor valori.” (Sandu, 1999, 71) De aici a izvorât ideea că o comunitate, mai degrabă decât un individ, are o anumită cantitate de capital social. Comunitățile „construiesc” capitalul social prin dezvoltarea relațiilor active
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
prin dezvoltarea relaționărilor active, care presupun interacțiuni repetate și semnificative Între două sau mai multe persoane ori instituții. Rețelele sociale puternice și nivelurile ridicate de relații active Între indivizi cu diferite roluri au tendința să „...sprijine normele de neclintit ale reciprocității generalizate și să Încurajeze apariția Încrederii sociale” (Putnam, 1995). De aceea, În orice comunitate e necesar să existe „...stocuri de Încredere socială, norme și rețele pe care oamenii se pot baza pentru a rezolva probleme comune” (Putnam, 1993a). Capitalul social
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]