3,297 matches
-
une autrehistoire. Inachèvement. Paul Ricœur Hipomneziatc "Hipomnezia" Comunismul a afectat câteva generații de români precum păcatul adamic istoria: fără să-i deslușim originile, trăim din plin consecințele căderii. Ieșirea de sub blestem nu poate avea loc printr-un subit decret de reconciliere, fără un prealabil recurs la memorie. Lipsită de convulsiile exorcizării, iertarea este grabnică, inutilă sau chiar redundantă. Drumul spre libertate cunoaște numai rigorile aspre ale confesiunii. Mărturisirea adevărului este pragul recunoașterii unui viitor. Atunci, „obsedantele decenii” ale socialismului vor apune
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
milenare. Un ortodox matur nu este complexat de realizările instituționale, ci în primul rând de urmele sfințeniei lăsate de oamenii lui Dumnezeu pe acest pământ. În fața acestei perspective este ușor de probat faptul că politica ecumenismului reprezintă un eșec. Idealul reconcilierii a încetat să mai însemne deschidere inteligentă și fără frică față de celălalt, devenind în schimb ideologie. Ecumenismul tinde să idolatrizeze birocrația de tip socialist, interiorizând standardele relativismului secular. Apologeții săi vorbesc doar despre dialog și niciodată despre convertire; abundă estetica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
scape de ispita universalismului inchizitorial, fără a cădea în păcatul relativismului oportunist? Cum evită religiile Cărții să devină o ideologie a săbiilor? În ce fel poate fi evitat sincretismul sau facila rezoluție de tip ecumenist care proclamă, în gamă socialistă, reconcilierea contrariilor într-un plan al voinței imaginare, care sfidează fracturile realității? Care sunt mecanismele de coabitare alături de cetățenii care privesc sentința „Viu este Dumnezeu” ca pe o amenințare? Cum se poate obține un modus vivendi real în contextul modernității târzii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pentru construcția unei comunități și întărirea noțiunii de solidaritate, referința la istorie rămâne vitală. Din acest punct de vedere, modernitatea continuă să fie un proiect neîncheiat. Poate reprezenta însă conștiința failibilității o garanție suficientă pentru a putea vorbi despre miracolul reconcilierii? Poate înlocui simpla luciditate - chiar lipsită de resentiment - instanța transcendentă a iertării și păcii veșnice? Dacă „războiul este tatăl tuturor”, cât timp vom mai recunoaște sensul imediat al fraternității trăind pe acest pământ? Pogorârea la iadtc "Pogorârea la iad" În fața
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
noastre în liturghia cosmică a Bisericii. Sensul vieții umane se descoperă numai în relația constitutivă de iubire față de aproapele și departele - iar aceasta se petrece într-o dimensiune temporală cu extensie eshatologică. Împăcarea omului cu Dumnezeu este un act de reconciliere a omului cu sine și de restaurare a trupului Bisericii. Mărturisirea, în tradiția ortodoxă, este condiționată de acceptarea Crezului ortodox, care exprimă iconomia mântuirii noastre în Iisus Hristos. Mărturisirea reînnoiește promisiunile făcute la botez și întărește lepădările de vrăjmaș. Urâciunea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
motiv, duelul, de cele mai multe ori provocat pueril, era la ordinea zilei” (D. Ivănescu, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Junimea, Iași, 2001, p. 25). Fapt la fel de interesant, aceste dueluri au încetat destul de repede. Vasile Alecsandri însuși ne explică de ce: la reconcilierea dintre „francezi” și „nemți” au contribuit „timpul, relațiile sociale din zi în zi mai strânse, comunitatea de aspirări către același viitor” (apud D. Ivănescu, op. cit., p. 26). Pornind de la această fascinantă poveste, se poate scrie chiar o istorie a României
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în zi mai strânse, comunitatea de aspirări către același viitor” (apud D. Ivănescu, op. cit., p. 26). Pornind de la această fascinantă poveste, se poate scrie chiar o istorie a României, ritmată și structurată de alternanța dintre „duel” (în sens larg) și reconciliere. Cu alte cuvinte, o istorie a războaielor noastre culturale. 6. Vezi Sorin Adam Matei, Boierii minții. Intelectualii români între grupurile de prestigiu și piața liberă a ideilor, Compania, București, 2004. Cartea - începând cu unele părți apărute în avanpremieră - a generat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
adevărată în raport cu înțelesul adânc al existenței umane decât vita activa. Într-un mod mai dramatic, temperat doar de faptul că eroul își găsește un discipol promițător, moartea lui Knecht aproape imediat după ce el se întoarce la existența obișnuită sugerează că reconcilierea între cele două imperative categorice polare este în realitate cu neputință, chiar și pentru cei mai dăruiți (elecți, cum li se spune uneori castalienilor, făcându-se aluzie la paradigma monastică și mistică a provinciei). Moartea lui Knecht simbolizează de asemenea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a Marii Britanii). Totuși, acuzații de „cameleonism” și „migrație politică” au fost formulate persistent la adresa proeminentului savant și „spectator angajat”. Astfel, acum că Tony Blair pare să fi instalat noul laburism la putere pentru o perioadă mai îndelungată, concentrându-se asupra reconcilierii interesului național cu dinamica Uniunii Europene într-o manieră mai inteligentă decât euroscepticismul, Gray își continuă „deplasarea spre roșu”, îmbrățișând controversate ecologisme extremiste și, mai nou, critica liberală de stânga a globalizării 4. 2. Substanța cărțiitc "2. Substanța cărții" Această
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
separate de concepțiile despre bine (mai puțin riguroase și mai dependente de lumea nesigură a judecăților de valoare). Pentru Gray, totul trebuie să se decidă prin deliberare politică, pragmatică, deschisă la compromisuri (fiindcă nu operează cu noțiuni morale) și consacrată reconcilierii unor concepții antagonice despre bine (și alte valori), fiindcă nu există un bine suprem (cum ar fi pacea); pentru Rawls, deliberările, în sfera publică, în cadrul procesului politic sau în curțile de justiție, nu pot face abstracție de anumite drepturi fundamentale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în romanul lui Philip Roth Operation Shylock. A Confession (Simon and Schuster, 1993). Toate acestea au o strânsă legătură cu discuția despre „dosarul Eliade”, precum și cu fundalul lor: dezbaterile despre memorie și istorie, responsabilitate colectivă și vinovăție individuală, justiție retrospectivă, reconciliere, Holocaust, Gulag și așa mai departe. Din nefericire, discuțiile românești pe asemenea teme cardinale ale istoriei recente sunt prea puțin racordate la discuțiile internaționale și sunt, ca mai toate discuțiile publice de la noi, rudimentare și diletante. Astfel, pentru a nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
acesta, cu homosexualitatea. Ironia face ca Susan Sontag, analista fenomenului, care s-a și lansat cu un articol pe această temă publicat în toamna lui 1964 de Partisan Review, să fi fost lesbiană ea însăși și să fi avut revelația reconcilierii culturii populare cu înalta cultură și cercetarea academică grație mentorului ei din acea perioadă (pariziană), Alfred Chester, homosexual excentric. Prezența în canonul culturii înalte americane a altor elemente din cultura populară este asemănătoare: „Abe” e fan de baschet (Chicago Bulls
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
corect. Or, memoria trebuie să devină istorie pentru a deveni inteligibilă pentru generațiile care nu au cunoscut direct experiențele trecute. La scara continentului, o amnistie fără iertare - din moment ce dimensiunea creștină nu este o componentă acceptată a sferei publice - și o reconciliere fără justiție retrospectivă - cel puțin prin memorializare, prin integrarea în canonul mnemonic emergent - pentru toate victimele par să fie soluția preferată 9. Nu e locul să insist asupra întregii problematici, prin urmare trec repede la unul dintre acele fragmente de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Gate, Chichester, West Sussex PO 198 SQ, England, 2005, pp. 99-100. footnote> menționăm: autorizarea, restricția fizică de acces, supravegherea, verificările de conformare, manualele de proceduri, recrutarea și practicile de dezvoltare a personalului, segregarea sarcinilor, organizarea, numerotarea continuă a documentelor controlate, reconcilierea, managementul proiectelor și de achiziții, controalele sistemelor financiare, siguranța IT, managementul performanței. Managementul performanței reprezintă un control-cheie care trebuie bine stabilit și se referă la un proces în care ieșirile și rezultatele generale sunt în responsabilitatea managementului executiv. Sistemul de
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
organizațională a acesteia, de structura organizatorică, de numărul activităților etc. Acestea se efectuează în întreaga organizație, la toate nivelurile ierarhice și de către toate funcțiile și sunt: indicația, recomandarea, decizia, hotărârea, sancțiunea, aprobarea, avizul, îndrumarea, aprecierea, planul, programul, analiza, autorizațiile, verificările, reconcilierile, revizuirea, siguranța activelor, segregarea sarcinilor, raportul, bugetul de venituri și cheltuieli, contul de profit și pierderi, bilanțul contabil, darea de seamă, instrumentele matematice, tehnicile informatice, tehnica PERT, cercetarea operațională, simularea, graficele, programarea liniară, drumul critic ș.a. Activitățile de control prezentate
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
au transformat Justiția Într-o servitoare a intereselor lor, aducând o gravă jignire Armatei În ansamblul său și corpului ofițeresc. În contrast cu partidele istorice care militau pentru o decomunizare rapidă și radicală, FSN și-a axat discursul pe un mesaj de reconciliere cu trecutul, Înțeleasă ca absență a dezbaterii asupra responsabilității instituționale sau individuale pentru abuzurile regimului. Pentru Ion Iliescu, reconcilierea și solidaritatea națională erau considerate necesare În contextul apartenenței masive a populației românești la fostul PCR. Din acest punct de vedere
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ofițeresc. În contrast cu partidele istorice care militau pentru o decomunizare rapidă și radicală, FSN și-a axat discursul pe un mesaj de reconciliere cu trecutul, Înțeleasă ca absență a dezbaterii asupra responsabilității instituționale sau individuale pentru abuzurile regimului. Pentru Ion Iliescu, reconcilierea și solidaritatea națională erau considerate necesare În contextul apartenenței masive a populației românești la fostul PCR. Din acest punct de vedere, orice revendicare vizând aplicarea unui climat de lustrație devenea, după Ion Iliescu, o formă de excludere din viața politică
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unei participări masive a populației la evenimentele din decembrie 1989. „Cel mai mare proces al comunismului a fost Revoluția română. Ce să mai spui În plus? De ce să nu privim spre viitor” - sublinia Ion Iliescu În 2005. Sub semnul acestei reconcilieri naționale, FSN a evitat În mod constant o condamnare explicită a regimului comunist. Chiar dacă afirma opoziția față de orice formă de totalitarism, documentele programatice ale partidului nu făceau referire nici la o condamnare simbolică a comunismului, nici la politici punitive sau
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1989 și a viziunii lor perestroikiste a reprezentat o constantă a discursurilor liderilor PD. Totuși, această condamnare nu a fost decât una formală și nu a implicat promovarea unor politici de decomunizare. Ca și pentru Ion Iliescu, pentru Petre Roman, reconcilierea națională pe baza amnistiei și a Închiderii arhivelor a reprezentat modalitatea ideală de raportare la trecutul comunist. Fostul prim-ministru valoriza În acest sens modelul spaniol de tranziție: „Eu rămân foarte admirativ față de modelul spaniol. În Spania nu s-a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
preveni polarizarea pe care orice economie de piață o generează”. Liberalizarea fără subvenții, fără intervenția statului și fără protecție socială era considerată hazardată. În ceea ce privește raportul cu trecutul, PDAR s-a disociat de practicile totalitare ale fostului regim, reluând Însă tema reconcilierii naționale a Frontului Sanvării Naționale și a succesorilor săi. Programele partidului nu făceau referire la politici reparatorii față de victimele comunismului și nici nu abordau teme precum lustrația, deschiderea arhivelor sau restituirea bunurilor confiscate. Victor Surdu, președintele partidului, explica, de altfel
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acest context, atât PDAR, cât și FSN/PDSR au afirmat o ruptură cu fostul regim ceaușist, evitând Însă deschiderea unei dezbateri despre trecutul comunist, despre crimele și abuzurile sale sau despre criza economică structurală pe care o generase. Mesajul de reconciliere națională propus de cele două partide implica absența oricăror măsuri punitive sau reparatorii vizând abuzurile trecutului. Ideea Închiderii arhivelor adăuga acestei amnistii implicite o a doua dimensiune, și anume amnezia. Înscriindu-se În aceeași direcție a amnistierii trecutului, Partidul Democrat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
spre deosebire de UDMR, PD-ul a avut o atitudine ambiguă față de trecutul comunist. Pe de o parte, a condamnat În mod simbolic practicile totalitare și a cerut reforma rapidă a structurilor moștenite din trecut. Pe de altă parte, a promovat modelul reconcilierii și amnistiei naționale, fapt care a afirmat o viziunea similară cu partidul lui Ion Iliescu. Alexandra IONAȘCU Perenitatea moștenirii comuniste? O analiză a elitelor guvernamentale Spre deosebire de alte țări din Europa Centrală și Orientală În care tranzițiile au fost negociate, rezultate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Irodalom, müvészet, szinház, társadalom”. În articolul Programul nostru, redacția revistei își anunța clar intențiile: în noua situație istorică generată de Unirea din 1918, urma să contribuie la mai buna cunoaștere a celor două principale etnii care conviețuiesc în Transilvania. Ideea reconcilierii româno-maghiare e repetată în articolul Noi orizonturi, tot din primul număr, și reluată apoi, sub diverse forme, în multe editoriale. De pildă, în cel intitulat Am sosit prea devreme, în care, răspunzând unor obiecții aduse publicației, potrivit cărora timpul reconcilierii
AURORA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285497_a_286826]
-
reconcilierii româno-maghiare e repetată în articolul Noi orizonturi, tot din primul număr, și reluată apoi, sub diverse forme, în multe editoriale. De pildă, în cel intitulat Am sosit prea devreme, în care, răspunzând unor obiecții aduse publicației, potrivit cărora timpul reconcilierii n-ar fi sosit, redacția afirmă: „...noi am început munca fiindcă apropierea între români și maghiari ne apare ca o necesitate istorică și, în vârtejul urii, noi vom fi puntea pe care ei se vor îmbrățișa pentru a șterge păcatele
AURORA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285497_a_286826]
-
e puterea?, 130 • „Când vorbesc cu gangsterii, le vorbesc limba”, 132 • Culpe care nu se uită, 133-134 • Perestroikiștii de altădată, 135 • Disidenți, marginali, neoexistențialiști, 136-137 • Reconfecționarea imaginii, 140 • Partida rusă din Țările Române, 141 • Drepturile minorității, drepturile majorității, 142 • Care reconciliere?, 143 • Revoluția, Biserica și ungurii, 143 • Clasa politică citește, 144-145 • Șocul lui 11 septembrie, 145-146 • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist, 147 • „Revelatorul Kosovo”, 148-149 • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!”, 149
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]